Psalmul 108
O cântare. Un psalm al lui David.
1Inima mea este pregătită, Dumnezeule!
Voi cânta spre lauda Ta și voi suna din instrumente.
Trezește‑te, suflete al meu1 Lit.: slavă a mea.!
2Treziți‑vă, harfă și liră!
Voi trezi zorii.
3Îți voi mulțumi, Doamne, printre popoare
și voi cânta spre lauda Ta printre neamuri.
4Căci mare este îndurarea Ta, mai presus de ceruri,
iar credincioșia Ta este până la nori.
5Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri
și fie slava Ta peste întreg pământul!
6Pentru ca preaiubiții Tăi să fie salvați,
izbăvește prin dreapta Ta și răspunde‑mi!
7Dumnezeu a vorbit din Lăcașul Său7 Sau: în sfințenia Sa.:
„Voi triumfa, voi împărți Șechemul
și voi măsura valea Sucot.
8Al Meu este Ghiladul, al Meu este și Manase.
Efraim este coiful8 Lit.: tăria. capului Meu,
iar Iuda – sceptrul Meu.
9Moab este vasul în care Mă spăl.
Deasupra Edomului Îmi arunc încălțările,
iar strigătele Mele de triumf se aud peste Filistia.“
10Cine mă va conduce în cetatea fortificată?
Cine mă va călăuzi până în Edom?
11Oare nu Tu, Dumnezeule, ne‑ai respins?
Dumnezeule, nu vei mai ieși cu oștirile noastre?
12Dă‑ne ajutor împotriva vrăjmașului,
căci zadarnic este ajutorul omului.
13Cu Dumnezeu vom lupta vitejește,
și El îi va călca în picioare pe vrăjmașii noștri.
Salmo 108
108:1-5 – Sal 57:7-11
108:6-13 – Sal 60:5-12
Cántico. Salmo de David.
1Firme está, oh Dios, mi corazón;
¡voy a cantarte salmos, gloria mía!
2¡Despertad, arpa y lira!
¡Haré despertar al nuevo día!
3Te alabaré, Señor, entre los pueblos;
te cantaré salmos entre las naciones.
4Pues tu amor es tan grande que rebasa los cielos;
¡tu verdad llega hasta el firmamento!
5Tú, oh Dios, estás sobre los cielos,
y tu gloria cubre toda la tierra.
6Líbranos con tu diestra, respóndeme
para que tu pueblo amado quede a salvo.
7Dios ha dicho en su santuario:
«Triunfante repartiré a Siquén,
y dividiré el valle de Sucot.
8Mío es Galaad, mío es Manasés;
Efraín es mi yelmo y Judá, mi cetro.
9En Moab me lavo las manos,
sobre Edom arrojo mi sandalia;
sobre Filistea lanzo gritos de triunfo».
10¿Quién me llevará a la ciudad fortificada?
¿Quién me mostrará el camino a Edom?
11¿No es Dios quien nos ha rechazado?
¡Ya no sales, oh Dios, con nuestros ejércitos!
12Bríndanos tu ayuda contra el enemigo,
pues de nada sirve la ayuda humana.
13Con Dios obtendremos la victoria;
¡él pisoteará a nuestros enemigos!
