Pregătirea filistenilor pentru război
1Filistenii și‑au adunat toate trupele la Afek, în timp ce Israel și‑a așezat tabăra în apropiere de izvorul care se află în Izreel. 2Domnitorii filistenilor mărșăluiau cu sutele și miile lor, iar David cu oamenii lui mărșăluiau în urmă, cu Achiș.
3Conducătorii filistenilor însă au zis:
– Ce caută evreii aceștia aici?
Achiș le‑a răspuns:
– Nu este acesta David, slujitorul lui Saul, regele lui Israel, care a fost cu mine aceste zile și acești ani și în care nu am găsit nimic greșit, din ziua venirii lui și până în ziua aceasta?
4Dar conducătorii filistenilor s‑au mâniat pe el și i‑au zis:
– Trimite‑l pe omul acesta înapoi! Să se întoarcă în locul pe care i l‑ai stabilit, ca nu cumva să se coboare cu noi în luptă și să ne devină dușman în timpul luptei. Cum ar putea acesta să se facă din nou plăcut stăpânului său? Oare nu cu capetele acestor oameni? 5Nu este acesta David, despre care cântau în timpul dansurilor, zicând:
„Saul a ucis miile lui,
iar David zecile lui de mii?“
6Achiș l‑a chemat pe David și i‑a zis:
– Viu este Domnul că ai fost drept și‑mi place când ieși și vii împreună cu mine în tabără. Nu am găsit în tine nimic rău din ziua venirii tale la mine și până astăzi, însă nu ești pe placul domnitorilor. 7Întoarce‑te acum și mergi în pace, pentru ca să nu faci ceva care să nu placă domnitorilor filistenilor.
8Însă David i‑a răspuns lui Achiș:
– Dar ce am făcut? Ce ai găsit în robul tău, începând din ziua în care am venit în prezența ta și până în ziua aceasta, încât să nu merg să lupt împotriva dușmanilor stăpânului meu, regele?
9Achiș i‑a răspuns:
– Știu că în ochii mei ești atât de plăcut ca un înger al lui Dumnezeu. Totuși, conducătorii filistenilor au zis: „Să nu vină cu noi în luptă!“ 10Prin urmare, scoală‑te dis‑de‑dimineață împreună cu slujitorii stăpânului tău, care au venit cu tine. Și după ce vă sculați dis‑de‑dimineață, plecați de îndată ce se luminează.
11David și oamenii lui s‑au sculat dis‑de‑dimineață ca să plece și să se întoarcă în țara filistenilor, iar filistenii s‑au suit la Izreel.
Os filisteus rejeitam o apoio de David
1O exército filisteu concentrou-se em Afeque e os israelitas na fonte de Jezreel. 2Na altura em que os filisteus organizavam as suas tropas em batalhões e companhias, David e os seus puseram-se na retaguarda com o rei Aquis. 3Então os comandantes filisteus perguntaram: “Que estão estes israelitas aqui a fazer?”
“Este é David, o servo do rei Saul, que fugiu de Israel. Já há muito tempo que está comigo e não encontrei nele nada de culpável, desde que aqui chegou”, foi a resposta de Aquis.
4“Manda essa gente embora!”, pediram-lhe, zangados. “É evidente que não irão à batalha connosco, pois voltar-se-iam contra nós. Haveria melhor maneira de se reconciliarem com o seu senhor do que nos traírem durante a luta? 5Não te esqueças que este é o homem de quem as mulheres israelitas diziam a dançar: ‘Saul matou os seus milhares e David os seus dez milhares!’ ”
6Aquis acedeu, por fim, chamando David e os companheiros: “Tão certo como vive o Senhor, que são os melhores homens que eu já tive e a minha vontade é que viessem lutar connosco; mas os meus chefes militares não pensam assim. 7Por favor, não os irritem e vão embora sossegadamente.”
8“Que fizemos nós para merecer este tratamento?”, perguntou David. “Porque não posso combater os inimigos do rei, meu senhor?”
9“No que me diz respeito”, insistiu Aquis, “tu és tão reto como um anjo de Deus. Contudo, os meus comandantes militares receiam ter-te com eles durante a batalha. 10Por isso, levantem-se cedo e vão embora logo que amanheça.”
11Então David voltou para a terra dos filisteus, enquanto o exército deles se dirigia para Jezreel.
