Słowo Życia

Mateusza 23:1-39

Błąd faryzeuszy

1Wówczas Jezus zwrócił się do tłumu i do swoich uczniów:

2—Przywódcy religijni i faryzeusze zajęli miejsce samego Mojżesza. 3Dlatego postępujcie zgodnie z ich nauką, lecz nie bierzcie z nich przykładu. Bo nauczają, ale sami tego nie przestrzegają. 4Wymyślają bowiem niewykonalne obowiązki i narzucają je innym, a sami nie kiwną nawet palcem, aby im pomóc. 5To, co robią, czynią tylko na pokaz. Starają się pobożnie wyglądać—zakładają na ramiona szkatułki z tekstami modlitw i chodzą w szatach z długimi frędzlami. 6Oczekują zaszczytnych miejsc na przyjęciach i w synagogach 7oraz wyrazów szacunku ze strony innych ludzi. Lubią, gdy inni zwracają się do nich: „nauczycielu”. 8Lecz wy nie pozwalajcie, by was tak nazywano. Macie tylko jednego Nauczyciela, a wy jesteście sobie równi jak bracia. 9I do nikogo na ziemi nie zwracajcie się „ojcze”, bo macie tylko jednego Ojca, w niebie. 10Nie pozwalajcie też, aby nazywano was „mistrzami”, gdyż macie tylko jednego Mistrza—Mesjasza. 11Największy z was niech będzie waszym sługą. 12Kto sam siebie wywyższa, zostanie poniżony. A kto się uniża, zostanie wywyższony.

13-14Marny wasz los, przywódcy religijni i faryzeusze! Jesteście obłudnikami! Zamykacie ludziom dostęp do królestwa niebieskiego! Sami nie wchodzicie i innym nie pozwalacie wejść!

15Marny wasz los, przywódcy religijni i faryzeusze! Jesteście obłudnikami! Obchodzicie cały świat, aby nawrócić jednego człowieka. A gdy już się tak stanie, robicie z niego syna piekła, dwa razy gorszego niż wy sami.

16Marny wasz los, ślepi przewodnicy! Mówicie: „Kto przysięga na świątynię Bożą, do niczego nie jest zobowiązany. Ale kto składa przysięgę na złoto w świątyni, musi ją wypełnić”. 17Głupi ślepcy! Co jest ważniejsze: złoto czy świątynia, która uświęca złoto? 18Twierdzicie też: „Przysięga na ołtarz do niczego nie zobowiązuje. Ale przysięga na dar na ołtarzu jest wiążąca”. 19Ślepcy! Co jest ważniejsze; dar czy ołtarz, który uświęca złożony na nim dar? 20Kto przysięga „na ołtarz”, przysięga na wszystko, co się na nim znajduje. 21A kto przysięga „na świątynię”, przysięga na nią i na Boga, który w niej mieszka. 22Ten zaś, kto przysięga „na niebo”, przysięga na tron Boży i na Tego, który na nim zasiada.

23Marny wasz los, przywódcy religijni i faryzeusze! Jesteście obłudnikami! Skrupulatnie dajecie Bogu dziesiątą część swoich najdrobniejszych nawet dochodów, a lekceważycie to, co w Prawie Mojżesza jest najważniejsze: prawość, miłość i wiarę. A jednego i drugiego nie należy zaniedbywać! 24Ślepi przewodnicy! Odcedzacie komara, a połykacie wielbłąda.

25Marny wasz los, przywódcy religijni i faryzeusze! Jesteście obłudnikami! Usilnie dbacie o zewnętrzną czystość naczyń, ale wasze brudne wnętrze aż się lepi od chciwości i pożądania. 26Ślepy faryzeuszu! Oczyść najpierw wnętrze kubka, to i na zewnętrz będzie czysty!

27Marny wasz los, przywódcy religijni i faryzeusze! Jesteście obłudnikami! Przypominacie odnowione grobowce—z zewnątrz piękne, a w środku pełne rozkładających się szczątków! 28Robicie przed ludźmi wrażenie świętych, lecz w środku jesteście pełni obłudy i nieprawości!

29Marny wasz los, przywódcy religijni i faryzeusze! Jesteście obłudnikami! Stawiacie i zdobicie grobowce prorokom oraz innym ludziom, którzy kochali Boga, 30mówiąc: „Gdybyśmy my żyli w czasach naszych przodków, nie mordowalibyśmy proroków tak jak oni”. 31W ten sposób przyznajecie, że jesteście potomkami morderców. 32Dorównajcie im! 33Czy tacy podli ludzie mogą uniknąć kary piekła? 34Wyślę do was proroków, mędrców i nauczycieli, ale jednych zabijecie, krzyżując ich, innych ubiczujecie w swoich synagogach i będziecie prześladować po miastach. 35Spadnie na was wina za przelaną krew wszystkich, którzy kochali Boga! Począwszy od prawego Abla, aż po Zachariasza, syna Barachiasza, którego zabiliście między ołtarzem a miejscem świętym. 36Zapewniam was, że kara za to wszystko spadnie na głowy tego pokolenia.

Płacz nad Jerozolimą

37Jerozolimo, Jerozolimo!—zawołał Jezus. —Zabijasz proroków i obrzucasz kamieniami Bożych posłańców! Ileż to razy chciałem przygarnąć twoje dzieci, tak jak kura, która pod skrzydłami chroni swoje pisklęta. Ale nie pozwoliłaś! 38Zbliża się czas, w którym twój dom opustoszeje. 39Mówię wam: Nie zobaczycie Mnie do chwili, gdy zawołacie: „Błogosławiony, który przychodzi w imieniu samego Pana!”.

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 23:1-39

Modul de viață ipocrit al cărturarilor și fariseilor

(Mc. 12:38-39; Lc. 11:43-46; 20:45-46)

1Atunci Isus a vorbit mulțimilor și ucenicilor Săi, 2zicând: „Cărturarii și fariseii stau pe scaunul lui Moise. 3Deci să faceți și să păziți toate lucrurile pe care vi le spun ei, dar să nu faceți după faptele lor, pentru că ei zic, dar nu fac. 4Ei leagă poveri grele și dificil de purtat și le așază pe umerii oamenilor, dar ei înșiși nici măcar cu degetul nu vor să le miște.

5Toate faptele lor sunt făcute pentru a fi văzuți de oameni. Astfel, își fac filacterele5 Cutiuțe din piele, purtate pe frunte și pe brațul stâng, conținând versetele din: Ex. 13:1-10; Ex. 13:11-16; Deut. 6:4-9; Deut. 11:13-21. largi și ciucurii lungi, 6iubesc locul de onoare la mese, scaunele de onoare în sinagogi 7și saluturile în piețe și le place să fie numiți de oameni: «Rabbi»7-8 Rabbi înseamnă mai marele meu, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală. Sau Învățătorule, Maestre..

8Dar voi să nu vă numiți «Rabbi», căci Unul singur este Învățătorul vostru, iar voi toți sunteți frați. 9Și «tată» să nu numiți pe nimeni pe pământ, căci Unul singur este Tatăl vostru, și anume cel ceresc. 10Nici să nu vă numiți «învățători», căci Unul singur este Învățătorul vostru, și anume Cristos. 11Cel mai mare dintre voi va fi slujitorul vostru. 12Oricine se înalță pe sine, va fi smerit, și oricine se smerește, va fi înălțat.

Isus îi acuză pe liderii religioși

(Lc. 11:39-42, 44, 47-52)

13Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor înaintea oamenilor. Nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu‑i lăsați să intre!

14Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi devorați casele văduvelor și faceți rugăciuni lungi de ochii lumii. De aceea veți primi o condamnare mult mai mare.

15Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi înconjurați marea și uscatul pentru a face un prozelit, dar când ajunge astfel, faceți din el de două ori mai mult un fiu al Gheenei15 Vezi nota de la 5:22. decât sunteți voi!

16Vai de voi, călăuze oarbe, care ziceți: «Dacă cineva jură pe Templu, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă cineva jură pe aurul Templului, este dator să‑și țină jurământul17Nesăbuiți și orbi! Căci cine este mai mare: aurul sau Templul, care sfințește aurul? 18Voi mai ziceți: «Dacă cineva jură pe altar, acest lucru nu înseamnă nimic, dar dacă jură pe darul de pe altar, este dator să‑și țină jurământul19Nesăbuiți și orbi! Căci cine este mai mare: darul sau altarul, care sfințește darul? 20Prin urmare, cel ce jură pe altar, jură pe el și pe tot ce este pe el, 21iar cel ce jură pe Templu, jură pe el și pe Cel Ce locuiește în el. 22De asemenea, cel ce jură pe cer, jură pe tronul lui Dumnezeu și pe Cel Ce stă pe el.

23Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi dați zeciuială din mentă, din mărar și din chimion, dar neglijați cele mai importante lucruri din Lege: judecata, mila și credincioșia.23 Sau: credința. Pe acestea trebuia să le faceți, iar pe acelea să nu le neglijați. 24Călăuze oarbe, care strecurați țânțarul, dar înghițiți cămila!24 Fariseii mai stricți își strecurau cu foarte mare atenție apa de băut, ca nu cumva să înghită vreun țânțar, cel mai mic dintre animalele necurate (vezi Lev. 11:20). În același timp, ei înghițeau, figurat vorbind, cel mai mare dintre animalele necurate (vezi Lev. 11:4).

25Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi curățați pe din afară paharul și farfuria, dar pe dinăuntru sunt pline de jaf și de necumpătare! 26Fariseu orb! Curăță mai întâi paharul și farfuria pe dinăuntru, ca să fie curate și pe din afară!

27Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi vă asemănați cu mormintele văruite27 Mormintele erau văruite periodic pentru a fi vizibile și a nu fi atinse (vezi Num. 19:11-22)., care pe din afară arată frumos, dar înăuntru sunt pline de oasele celor morți și de orice fel de necurăție! 28Tot așa și voi, pe din afară vă arătați drepți oamenilor, dar pe dinăuntru sunteți plini de ipocrizie și de fărădelege.

29Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi zidiți mormintele profeților și împodobiți mormintele celor drepți 30și spuneți: «Dacă noi am fi trăit în zilele strămoșilor30, 32 Lit.: taților. noștri, n‑am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui profeților!» 31Astfel, voi înșivă mărturisiți că sunteți fii ai celor ce i‑au ucis pe profeți! 32Umpleți deci măsura strămoșilor voștri!

33Șerpilor! Pui de vipere! Cum veți scăpa de judecata Gheenei33 Vezi nota de la 5:22.?! 34De aceea, iată, vă trimit profeți, înțelepți și cărturari! Pe unii dintre ei îi veți omorî și îi veți răstigni, iar pe alții îi veți biciui în sinagogile voastre și îi veți persecuta din cetate în cetate, 35ca să vină asupra voastră tot sângele nevinovat, care a fost vărsat pe pământ, de la sângele lui Abel, cel drept, până la sângele lui Zaharia, fiul lui Berechia35 Uciderea lui Abel este relatată în Gen. 4:8, iar cea a lui Zaharia, fiul lui Iehoiada, în 2 Cron. 24:20-22. În canonul iudaic al VT, Cronici era ultima carte, Isus referindu‑se, așadar, la întreaga istorie a martirajului în VT., pe care l‑ați ucis între Templu și altar! 36Adevărat vă spun că toate aceste lucruri vor veni peste generația aceasta.

Plângere asupra Ierusalimului

(Lc. 13:34-35)

37Ierusalime, Ierusalime, care omori profeții și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să‑ți adun copiii, așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n‑ați vrut! 38Iată, casa vă este lăsată pustie! 39Căci vă spun că, de acum încolo, nicidecum nu Mă veți mai vedea până când nu veți zice: «Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!»39 Vezi Ps. 118:26.