La Parola è Vita

Matteo 4:1-25

Le tentazioni di Gesù

1Poi Gesù fu condotto nel deserto dallo Spirito Santo, per essere tentato da Satana. 2Dopo un digiuno di quaranta giorni e quaranta notti in cui non mangiò niente ebbe una gran fame.

3Allora il diavolo tentatore lo sfidò:

«Dato che tu sei il Figlio di Dio, cambia queste pietre in filoni di pane», insinuò.

4Ma Gesù gli disse: «No! Perché le Scritture ci dicono che non è il pane che nutre lʼanima dellʼuomo, ma è lʼobbedienza ad ogni parola di Dio ciò di cui abbiamo bisogno».

5Allora il diavolo tentatore lo portò a Gerusalemme sul tetto del tempio. 6«Poiché tu sei il Figlio di Dio, salta!» gli disse, «perché le Scritture dichiarano: “Egli ordinerà ai suoi angeli di proteggerti ovunque andrai: ti porteranno in palmo di mano in modo che tu in nessun sasso possa inciampare”».

7Ma Gesù replicò: «Nelle Scritture è anche detto di non tentare il Signore con stupide prove!»

8Poi Satana lo portò sulla cima di una montagna altissima e gli mostrò tutte le nazioni del mondo e la loro gloria. 9«Le darò tutte a te», disse, «soltanto se tu tʼinginocchierai per adorarmi».

10«Vattene di qui, Satana!» disse Gesù, «Le Scritture dicono: “Adora solo il Signore, Dio tuo. Ed ubbidisci soltanto a lui!”»

11Allora Satana se ne andò e vennero gli angeli a prendersi cura di Gesù.

Gesù comincia a predicare

12-13Quando Gesù venne a sapere che Giovanni era stato arrestato, lasciò la Giudea e tornò a casa, a Nazaret, in Galilea; ma ben presto si trasferì a Cafarnao, sul lago di Galilea, vicino a Zàbulon e Neftali.

14Così si avverava la profezia di Isaia:

15«Nelle terre di Zàbulon e Neftali, vicino al lago, nelle campagne al di là del fiume Giordano e nellʼalta Galilea dove abitano tanti stranieri; 16là i popoli che vivevano nellʼoscurità hanno visto una grande luce; stavano nella terra della morte e la luce si è levata sopra di loro».

17Da allora in poi, Gesù cominciò a predicare: «Lasciate il peccato e volgetevi a Dio, perché il Regno dei Cieli è vicino!»

18Un giorno, mentre stava passeggiando lungo la riva del lago di Galilea, Gesù vide due fratelli: Simone, (che poi sarà soprannominato Pietro) e Andrea. Stavano in barca a pescare con le reti, dato che erano pescatori di mestiere.

19Gesù li chiamò: «Venite con me e vi insegnerò come si pescano le anime degli uomini!» 20Lasciate immediatamente le loro reti, Simone e Andrea andarono con lui.

21Poco più oltre, sempre sulla riva, Gesù vide altri due fratelli, Giacomo e Giovanni, che sedevano su di una barca col padre, Zebedeo, e riparavano le reti. Gesù li chiamò. 22Ed anche quelli interruppero il lavoro e, lasciato il loro padre, andarono con lui.

23Gesù percorse tutta la Galilea, insegnando nelle sinagoghe, predicando ovunque la buona notizia del Regno dei Cieli e guarendo ogni tipo di malattia ed infermità. 24La notizia dei suoi miracoli varcò i confini della Galilea, così che una folla di malati ben presto si presentò a lui per farsi guarire, giungendo persino dalla Siria. Li guariva tutti, qualunque fosse la loro malattia o sofferenza; sia che fossero posseduti dai demòni, sia che fossero squilibrati, o paralizzati.

25Unʼenorme folla lo seguiva ovunque andasse: gente dalla Galilea e dalla Decapoli, gente da Gerusalemme e da tutta la Giudea, e perfino gente che giungeva da oltre il Giordano.

Nouă Traducere În Limba Română

Matei 4:1-25

Ispitirea lui Isus în pustie

(Mc. 1:12-13; Lc. 4:1-13)

1Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit1 Același verb apare în versiunea grecească a Vechiului Testament, fiind folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7. Vezi și Mc. 1:1; Lc. 4:2; Evr. 3:9). de diavolul1 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator; [peste tot în carte].. 2După ce a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți2 Vezi Ex. 24:18; 34:28; Deut. 8:2-3. Vezi nota de la 2:15., la urmă a flămânzit.

3Atunci ispititorul s‑a apropiat de El și I‑a zis:

– Dacă3, 6 Sau: Din moment ce, în ideea că diavolul nu pune la îndoială identitatea lui Isus. ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să devină pâini!

4Însă Isus, răspunzând, a zis:

– Este scris:

„Omul nu trăiește doar cu pâine,

ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“4 Vezi Deut. 8:3..

5Atunci diavolul L‑a luat în sfânta cetate, L‑a pus să stea pe streașina Templului 6și I‑a zis:

– Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă‑Te jos, căci este scris:

„El le va porunci îngerilor Săi cu privire la Tine“

și

„Ei Te vor purta pe brațe,

ca nu cumva să‑Ți lovești piciorul de vreo piatră.“6 Vezi Ps. 91:11-12.

7Isus i‑a spus:

– De asemenea, este scris: „Să nu‑L ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău!“7 Vezi Deut. 6:16.

8Din nou, diavolul L‑a luat pe un munte foarte înalt și I‑a arătat toate regatele lumii și slava lor.

9Apoi I‑a zis:

– Toate acestea Ți le voi da Ție dacă, aruncându‑Te la pământ, mi Te vei închina.

10Atunci Isus i‑a zis:

– Pleacă, Satan10 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând vrăjmaș sau acuzator. Ulterior acesta a devenit un nume propriu folosit cu referire la cel care este acuzatorul, în mod special în perioada NT. Termenul diabolos este traducerea grecească a lui Satan [peste tot în carte]., căci este scris:

„Domnului, Dumnezeul tău, să te închini

și numai Lui să‑I slujești!“10 Vezi Deut. 6:13.

11Atunci diavolul a plecat de la El. Și iată că niște îngeri s‑au apropiat și Îi slujeau.

Începutul lucrării lui Isus în Galileea

(Mc. 1:14-15; Lc. 4:14-15)

12Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, S‑a retras în Galileea. 13A părăsit Nazaretul și S‑a dus să locuiască în Capernaum, lângă mare13 Marea (sau Lacul) Galileei, cunoscută sub mai multe denumiri: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei [peste tot în carte]., în hotarele lui Zabulon și ale lui Neftali, 14ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaia, care zice:

15„Ținutul lui Zabulon și ținutul lui Neftali,

calea către mare15 Lit.: calea mării., dincolo de Iordan,

Galileea neamurilor.

16Poporul care locuia în întuneric

a văzut o mare lumină!

Peste cei ce locuiau în țara umbrei morții,

a răsărit o lumină!“16 Vezi Is. 9:1-2.

17De atunci încolo, Isus a început să predice și să zică: „Pocăiți‑vă, căci s‑a apropiat Împărăția Cerurilor!“

Chemarea primilor apostoli

(Mc. 1:16-20; Lc. 5:2-11; In. 1:35-42)

18În timp ce mergea pe lângă Marea Galileei18 Cunoscută și sub numele de: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei; [peste tot în carte]., Isus a văzut doi frați, pe Simon, zis Petru, și pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. 19El le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!“ 20Ei și‑au lăsat imediat năvoadele și L‑au urmat.

21Mergând mai departe de acolo, El a văzut alți doi frați, pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau într‑o barcă împreună cu Zebedei, tatăl lor, și își reparau năvoadele. El i‑a chemat, 22iar ei au lăsat imediat barca și pe tatăl lor și L‑au urmat.

Isus vindecă bolnavii

(Mc. 3:7-12; Lc. 6:17-19)

23Isus călătorea prin toată Galileea, dând învățătură în sinagogi23 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian sau în perioada post-exilică (sec. VI–V î.Cr.) [peste tot în carte]., predicând Evanghelia23 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]. Împărăției și vindecând orice boală și orice neputință care erau în popor. 24Vestea cu privire la El s‑a răspândit în toată Siria24 Teritoriul de la nord de Galileea, între M. Mediterană și Damasc.. Oamenii îi aduceau la El pe toți cei ce sufereau de diferite boli și pe cei ce erau în chinuri, pe demonizați, pe epileptici24 Gr.: lunatici, pe baza unei superstiții antice care spunea că accesele (atacurile) erau datorate fazelor Lunii. și pe cei paralizați, iar El îi vindeca. 25Îl urmau mulțimi mari de oameni din Galileea, din Decapolis25 Sau: Cele Zece Orașe, o ligă formată din zece cetăți elenistice, nouă dintre ele fiind situate la est de Iordan., din Ierusalim, din Iudeea și de dincolo de Iordan.