Swedish Contemporary Bible

1 Moseboken 25:1-34

Abraham dör

(1 Krön 1:32-33)

1Abraham skaffade sig ytterligare en hustru. Hon hette Ketura 2och hon födde honom Simran, Jokshan, Medan, Midjan, Jishbak och Shuach.

3Jokshans två söner hette Saba och Dedan. Dedans ättlingar var ashuréerna, letushéerna och leumméerna. 4Midjans söner var Efa, Efer, Henok, Avida och Eldaga. Dessa var alltså ättlingar till Ketura.

5Abraham gav allt han ägde till Isak. 6Han gav emellertid gåvor även till sina bihustrurs söner, medan han fortfarande levde, och skickade dem till landet i öster, bort från sin son Isak.

7Abrahams ålder blev 175 år. 8Sedan gav han upp andan och dog i en hög ålder, nöjd med livet, och förenades med sina förfäder25:8 Att förenas med sina (för)fäder var ett vanligt uttryck för död och begravning.. 9Hans söner Isak och Ismael begravde honom i grottan vid Makpela nära Mamre på den åker som tillhört hettiten Efron, Sochars son, 10samma åker som Abraham hade köpt av hettiterna. Där begravdes alltså Abraham och hans hustru Sara.

11Efter Abrahams död välsignade Gud Isak, hans son, som bodde nära Beer Lachaj Roi.

Berättelsen om Ismaels släkt

(1 Krön 1:28-31)

12Här följer släkttavlan för Ismael, son till Abraham och Hagar, Saras egyptiska slavinna. 13Ismaels söner i födelseordning var: Nevajot, Ismaels förstfödde, sedan Kedar, Adbeel, Mivsam, 14Mishma, Duma, Massa, 15Hadad, Tema, Jetur, Nafish och Kedma.

16Dessa är namnen på Ismaels söner, och de är också namnen på tolv stamhövdingar med deras byar och läger. 17Ismael blev 137 år gammal, och sedan dog han och förenades med sina förfäder. 18Ismaels ättlingar bosatte sig från Havila till Shur, öster om Egypten, vid vägen mot Assyrien, och de låg ständigt i strid med sina bröder.25:18 Eller: Öster om alla sina bröder hade han sina lägerplatser. Jfr 16:12 med not.

Isaks släkt: Jakob och Esau

(25:19—35:29)

19Detta är berättelsen om Isaks, Abrahams sons släkt.

Abraham blev far till Isak. 20Isak var 40 år gammal när han gifte sig med Rebecka, dotter till araméen Betuel från Paddan Aram och syster till araméen Laban.

21Isak bad till Herren för sin hustru, för hon var ofruktsam. Herren svarade på hans bön, och hans hustru Rebecka blev gravid. 22Barnen sparkade varandra i hennes mage. Hon sa: ”Varför ska detta hända mig?” och gick och frågade Herren.

23Herren svarade henne:

”Det finns två folk i din livmoder,

två folkstammar ska skiljas från dig.

Den ena kommer att bli starkare än den andra,

och den äldre ska tjäna den yngre.”

24När det var dags för henne att föda, födde hon tvillingar. 25Den förste som föddes hade rödaktig hy som var så hårig att den liknade en skinnfäll. Han fick namnet Esau25:25 Betyder hårig.. 26Sedan föddes den andre tvillingen med sin hand om Esaus häl. Därför kallade de honom Jakob25:26 Betyder den som håller i hälen och även den som bedrar.. Isak var sextio år gammal när tvillingarna föddes.

Esau säljer sin förstfödslorätt

27Allt eftersom pojkarna växte upp blev Esau en skicklig jägare, som höll till ute på markerna, medan Jakob var mer stillsam och trivdes hemma i tälten. 28Esau var Isaks favorit, för han tyckte om köttet som Esau kom hem med. Men Rebecka älskade Jakob.

29En dag när Esau kom hem alldeles utsvulten från jakten, höll Jakob på att koka soppa. 30”O, vad jag är hungrig!” klagade Esau. ”Ge mig lite av den där röda soppan som du har!” Därför fick han namnet ”Edom”25:30 Betyder röd.. 31”Det kan jag väl göra, om jag får byta den mot din förstfödslorätt”, svarade Jakob. 32”Jag håller ju på att dö. Vad har jag för nytta av förstfödslorätten?” sa Esau. 33”Ja, lova då med ed att den är min”, sa Jakob. Esau svor en ed och sålde därmed sin förstfödslorätt till Jakob. 34Sedan gav Jakob Esau bröd och linssoppa. Han åt och drack och gick sedan och fortsatte med sitt. Så lite värdesatte han sin förstfödslorätt.

Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 25:1-34

Ultimii ani ai vieții lui Avraam

(1 Cron. 1:32-33)

1Avraam și‑a mai luat1 Sau: își mai luase. o soție, al cărei nume era Chetura.

2Ea i‑a născut pe Zimran, Iokșan, Medan, Midian, Ișbak și Șuah.

3Lui Iokșan i s‑au născut Șeba și Dedan.

Urmașii lui Dedan au fost: assuriții, letușiții și leumiții.

4Fiii lui Midian au fost: Efa, Efer, Hanoh, Abida și Eldaa.

Toți aceștia au fost urmașii Cheturei. 5Avraam i‑a dat lui Isaac tot ceea ce avea. 6El le‑a oferit daruri fiilor țiitoarelor6 Vezi nota de la 22:24. sale și, pe când era încă în viață, i‑a trimis de lângă fiul său Isaac, spre răsărit, în țara de la răsărit.

7Avraam a trăit o sută șaptezeci și cinci de ani. 8El și‑a dat ultima suflare, murind după o bătrânețe fericită, înaintat în vârstă și sătul de zile. Astfel, el a fost adăugat la poporul său. 9Fiii săi, Isaac și Ismael, l‑au înmormântat în peștera Mahpela din ogorul lui Efron, fiul hititului Țohar, ogor care se află în apropiere de Mamre 10și pe care Avraam îl cumpărase de la fiii lui Het. Acolo a fost înmormântat Avraam împreună cu Sara, soția lui. 11După moartea lui Avraam, Dumnezeu l‑a binecuvântat pe Isaac, fiul acestuia. Isaac s‑a așezat lângă Beer Lahai‑Roi11 Vezi nota de la 16:14..

Urmașii lui Ismael

(1 Cron. 1:28-31)

12Aceasta este istoria12 Vezi nota de la 2:4. lui Ismael, fiul lui Avraam, pe care egipteanca Agar, roaba Sarei, i l‑a născut lui Avraam, 13și acestea au fost numele fiilor lui Ismael, după numele lor, potrivit genealogiilor lor:

Nebaiot, întâiul născut al lui Ismael,

Chedar, Adbeel, Mibsam,

14Mișma, Duma, Masa,

15Hadad, Tema, Ietur, Nafiș și Chedma.

16Aceștia au fost fiii lui Ismael și acestea au fost numele celor doisprezece prinți ai triburilor lor, după așezările și taberele lor. 17Aceștia au fost anii vieții lui Ismael: o sută treizeci și șapte de ani. El și‑a dat duhul și a murit, fiind adăugat la poporul său. 18Ei au locuit de la Havila până la Șur, care este în fața Egiptului, cum mergi spre Așura18 Deși Așura a fost identificată ca făcând strict referire la o regiune din peninsula Sinai, este totuși posibil ca această regiune să fi fost mult mai vastă, întinzându‑se din nordul peninsulei Sinai până în partea de vest a granițelor Babilonului.. El se stabilise separat de18 Sau: la răsărit de (lit.: pe fața). toți frații lui.

Esau și Iacov

19Aceasta este istoria19 Vezi nota de la 2:4. lui Isaac, fiul lui Avraam. Lui Avraam i s‑a născut Isaac. 20Acesta avea patruzeci de ani când s‑a căsătorit cu Rebeca, fiica arameului Betuel din Padan-Aram20 Un alt nume pentru Aram Naharaim, în NV Mesopotamiei [peste tot în carte]. și sora arameului Laban. 21Isaac s‑a rugat Domnului pentru soția sa, pentru că ea era stearpă. Domnul l‑a ascultat, iar Rebeca, soția lui, a rămas însărcinată. 22Dar pentru că fiii ei se băteau în pântecul ei, a zis: „Dacă‑i așa, de ce mi s‑a întâmplat acest lucru?22 Afirmația Rebecăi este înțeleasă ca având următorul sens: Dacă Domnul a ascultat rugăciunea, de ce mi se întâmplă astfel?“ Și s‑a dus să‑L întrebe pe Domnul.

23Domnul i‑a răspuns:

„Două neamuri sunt în pântecul tău

și două popoare născute din tine se vor despărți.

Unul va fi mai puternic decât celălalt

și cel mai mare îi va sluji celui mai tânăr.“

24Când i s‑au împlinit zilele să nască, iată că în pântecul Rebecăi erau gemeni. 25Primul a ieșit roșcovan peste tot, ca o manta de păr, și i‑au pus numele Esau25 A mai fost numit și Edom, care înseamnă roșcovan/roșiatic.. 26După aceea a ieșit fratele său, ținându‑se cu mâna de călcâiul lui Esau. De aceea i‑au pus numele Iacov26 Ebr.: Ya’aqob, bazat pe verbul ’aqab (a ține de călcâi). Verbul poate avea atât un sens negativ, unul care urmărește pe altul îndeaproape cu intenții rele, pentru a‑i lua locul (sens dat pentru prima oară de Esau, Gen. 27:6; vezi și Ier. 9:4), cât și un sens pozitiv, unul care urmărește pe altul îndeaproape cu bune intenții, pentru a‑l sluji sau pentru a‑l apăra. În cazul de față semnificația numelui lui Iacov este una pozitivă: Fie ca El să te apere.. Isaac avea șaizeci de ani când Rebeca i‑a născut pe cei doi fii.

27Când băieții au crescut, Esau a ajuns un vânător priceput, un om al câmpului, dar Iacov era un om liniștit, care locuia în corturi. 28Isaac l‑a îndrăgit pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui, dar Rebeca l‑a îndrăgit pe Iacov.

29Odată, pe când Iacov fierbea o ciorbă, Esau a venit de la câmp sleit de oboseală.

30Esau i‑a zis lui Iacov:

– Dă‑mi voie, te rog, să mănânc repede din ciorba aceasta roșiatică, pentru că sunt sleit de oboseală.

De aceea i s‑a pus și numele de Edom30 Edom înseamnă roșcovan/roșiatic..

31Iacov i‑a răspuns:

– Vinde‑mi mai întâi dreptul tău de întâi născut.

32Esau a zis:

– Iată, sunt pe cale să mor. La ce‑mi folosește dreptul de întâi născut?

33Iacov i‑a răspuns:

– Jură‑mi mai întâi.

Esau i‑a jurat și i‑a vândut lui Iacov dreptul de întâi născut. 34Apoi Iacov i‑a dat lui Esau niște pâine și niște ciorbă de linte. Acesta a mâncat, a băut, apoi s‑a ridicat și a plecat. Astfel, Esau și‑a desconsiderat dreptul de întâi născut.