Mais provérbios de Salomão
1Estes provérbios, a seguir, foram descobertos e copiados pelos secretários de Ezequias, rei de Judá:
2É um privilégio de Deus agir em segredo;
os governantes têm como privilégio desvendar o segredo.
3Contudo, há coisas impenetráveis como o infinito do universo e as profundezas do planeta;
frequentemente, também, as verdadeiras intenções políticas dos governantes.
4Retirada a escória da prata,
fica-se com prata-de-lei, pronta para o joalheiro.
5Da mesma forma, quando a administração pública é limpa de homens perversos,
o governo torna-se estável e firma-se na justiça.
6Não te engrandeças a ti mesmo na presença de autoridades ou governantes,
nem forces para que te considerem uma alta individualidade.
7Vale mais que sejam eles a convidar-te
para o círculo das pessoas importantes,
do que arriscares-te a ser publicamente envergonhado,
por não te tomarem em consideração.
8Não tenhas muita pressa em levar a tribunal uma questão com alguém;
a conclusão do processo pode não te ser favorável
e sujeitas-te a ficares numa situação extremamente desagradável.
9É preferível tentares resolver o assunto
diretamente com a pessoa com quem estás em conflito.
10Podem outros acusar-te de inconfidência,
de modo que nunca mais recuperarás a tua boa reputação.
11Como maçãs douradas, numa salva de prata,
assim é uma boa palavra dita a seu tempo.
12Como uma condecoração, ou como um anel de ouro,
assim é a crítica sincera, objetiva e justa, para aquele que a sabe aceitar.
13Como a frescura da neve, no auge dos calores do verão,
assim é aquele que cumpre fielmente a sua missão para com quem o mandou.
14Uma pessoa que promete, mas que nunca chega a dar,
é como nuvens que passam sobre a terra seca,
sem nunca trazerem chuva.
15Com muita paciência pode chegar-se a convencer até mesmo um magistrado;
as palavras brandas são capazes de quebrar ossos duros.
16Gostas de mel? Não comas demais,
para que não venhas a enjoá-lo.
17Não visites demais o teu amigo;
a certa altura, ele não poderá mais suportar-te.
18Dizer mentiras sobre alguém,
fere tanto, como bater-lhe com uma vara de ferro ou feri-lo com uma arma.
19Confiar num indivíduo desleal, quando estamos aflitos,
é comer carne com um dente quase a partir-se,
ou correr com um osso do pé deslocado.
20Cantar cantigas alegres,
ou dizer piadas junto de quem está a sofrer,
é o mesmo que obrigar alguém a andar em camisa, num dia de muito frio,
ou esfregar uma ferida com sal.
21Se o teu inimigo tiver fome, dá-lhe de comer;
se tiver sede, dá-lhe de beber.
22Porque assim amontoarás brasas vivas sobre a cabeça dele
e o Senhor te recompensará.
23Assim como o vento do norte traz a chuva,
também uma resposta torta provoca a ira.
24Vale mais viver num canto dum sótão,
do que numa bela casa com uma mulher implicadora e rabugenta.
25Como água bem fresca para quem está sedento e cansado,
assim são as boas notícias que se recebem de longe.
26Um homem justo, mas que se compromete com os ímpios,
é como uma fonte poluída, ou um poço cheio de lama.
27Tal como não é bom comer mel em exagero,
também não está certo uma pessoa passar a vida a pensar nas honras que teria merecido.
28Uma pessoa que não sabe, ou não pode, controlar-se
é como uma cidade aberta, sem muralhas.
Alte proverbe ale lui Solomon
1Și acestea sunt proverbe ale lui Solomon, pe care le‑au copiat oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.
2Este slava lui Dumnezeu să tăinuiască lucrurile
și este gloria regelui să le cerceteze.
3Înălțimea cerurilor, adâncimea pământului
și inima regelui sunt de nepătruns.
4Îndepărtează zgura din argint,
și va ieși material pentru argintar!
5Îndepărtează‑l pe cel rău dinaintea regelui,
și tronul lui va fi întărit prin dreptate!
6Nu te lăuda înaintea regelui
și nu cere un loc printre oamenii mari,
7căci este mai bine să ți se spună: „Urcă aici!“,
decât să fii umilit înaintea ochilor unui nobil.
Ceea ce ochii tăi au văzut
8să nu aduci7-8 Sau: nobil / asupra căruia ți‑ai aruncat privirea. / 8 Să nu te înfățișezi. în grabă la judecată!
Altfel, ce vei face la urmă,
când semenul tău te va face de rușine?
9Apără‑ți cauza împotriva semenului tău,
dar nu dezvălui secretul altuia,
10ca nu cumva cel ce îl aude să te facă de rușine
și să ai o reputație pătată, care să nu se mai șteargă.
11Un cuvânt spus la timpul potrivit
se aseamănă cu niște mere de aur într‑un coșuleț de argint.
12Ca un cercel de aur și ca un colier de aur curat
este mustrarea înțeleaptă pentru o ureche ascultătoare.
13Ca răcoarea zăpezii în timpul secerișului
este un mesager credincios pentru cei ce‑l trimit;
el înviorează sufletul stăpânilor lui.
14Ca norii și ca vântul fără ploaie
este omul care se laudă cu darurile pe care nu le‑a dat.
15Prin răbdare poate fi convins un conducător,
și o vorbă blândă poate zdrobi oase.
16Când găsești miere, mănâncă doar cât îți trebuie,
ca să nu te saturi de ea și s‑o vomiți.
17Pășește rar în casa semenului tău,
ca nu cumva să se sature de tine și să te urască.
18Ca un ciomag, ca o sabie și ca o săgeată ascuțită
este omul care depune mărturie mincinoasă împotriva semenului său.
19Ca un dinte stricat și ca un picior olog
este încrederea în cel trădător în ziua necazului.
20Ca unul care se dezbracă într‑o zi rece
și ca oțetul turnat pe sodă20 Sau: silitră. Sau, mult mai probabil, carbonat de sodiu cristalizat (vezi și Ier. 2:22).
este cel ce cântă cântări unei inimi în nenorocire.
21Dacă dușmanul tău este flămând, dă‑i să mănânce pâine,
iar dacă este însetat, dă‑i să bea apă.
22Căci făcând așa, vei îngrămădi cărbuni aprinși pe capul lui,
iar Domnul îți va răsplăti.
23Vântul de nord aduce ploaie,
și limba defăimătoare aduce priviri mânioase.
24Mai bine să locuiești într‑un colț pe acoperiș,
decât într‑o casă alături de o soție cicălitoare!
25Ca apa rece pentru sufletul obosit
este vestea bună venită dintr‑o țară îndepărtată.
26Ca un izvor noroios și ca o fântână tulbure26 Sensul principal al termenului ebraic este a distruge, a ruina, a corupe.
este cel drept care se clatină în fața celui rău.
27Nu este bine să mănânci prea multă miere,
și nici să‑ți cauți propria slavă.
28Ca o cetate spartă și fără ziduri,
așa este omul lipsit de stăpânire de sine.
