Rămășița lui Israel
1Atunci întreb: Și‑a respins Dumnezeu poporul? În niciun caz! Căci și eu sunt israelit, din sămânța lui Avraam, din seminția lui Beniamin. 2Dumnezeu nu Și‑a respins poporul, pe care l‑a cunoscut mai dinainte. Nu știți ce spune Scriptura despre Ilie, cum se roagă el lui Dumnezeu împotriva lui Israel?
3„Doamne, Ți‑au omorât profeții,
Ți‑au dărâmat altarele.
Numai eu singur am mai rămas,
iar ei încearcă să‑mi ia viața.“3 Vezi 1 Regi 19:10, 14.
4Dar ce i‑a răspuns Dumnezeu4 Lit.: oracolul divin.?
„Mi‑am păstrat șapte mii de bărbați
care nu și‑au aplecat genunchiul înaintea lui Baal4 Zeul canaanit al fertilității..“4 Vezi 1 Regi 19:18.
5Tot așa este și în vremea de acum: există o rămășiță potrivit alegerii harului, 6iar dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte, pentru că altfel harul n‑ar mai fi har. 7Ce putem spune atunci? Israel n‑a obținut ceea ce căuta, dar cei aleși au obținut. Iar ceilalți au fost împietriți, 8așa cum este scris:
„Dumnezeu le‑a dat un duh de adormire,
ochi să nu vadă
și urechi să nu audă,
până în ziua de azi.“8 Vezi Deut. 29:4; Is. 29:10.
9Iar David spune:
„Să li se prefacă masa într‑o cursă, într‑un laț,
într‑o capcană9 Gr.: skandalon, termen care se referă strict la bățul care declanșează o capcană, dar care cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire. și o răsplătire pe măsură!
10Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
Fă să li se încovoaie mereu spinarea!“10 Vezi Ps. 69:22-23 în versiunea LXX.
Mântuirea neamurilor
11Prin urmare, întreb: s‑au împiedicat ei ca să cadă? În niciun caz, ci, datorită alunecării11 Gr.: paraptoma, al cărui sens de bază este a călca alături. lor, mântuirea a ajuns la neamuri, pentru a‑i face pe israeliți geloși. 12Deci, dacă alunecarea lor a fost bogăție pentru lume, iar înfrângerea lor a fost bogăție pentru neamuri, cu cât mai mult va fi întoarcerea lor deplină12 Lit.: cu cât mai mult plinătatea lor.!?
13Acum vă vorbesc vouă, neamurilor: întrucât sunt un apostol al neamurilor, eu îmi glorific slujirea, 14încercând cumva să stârnesc gelozia neamului meu și să‑i salvez astfel pe unii dintre ei. 15Căci dacă respingerea15 Sau: alungarea. lor a adus împăcarea lumii, ce va aduce atunci primirea lor, dacă nu viață din morți?! 16Iar dacă cel dintâi rod este sfânt, atunci și aluatul este sfânt16 Vezi Num. 15:17-21. Avraam și patriarhii sunt reprezentați prin partea de aluat oferită drept cel dintâi rod, iar întregul aluat îi reprezintă pe urmașii lor, israeliții.; și dacă rădăcina este sfântă, atunci și ramurile sunt sfinte.
17Dar dacă unele ramuri au fost rupte și tu, care ești o ramură de măslin sălbatic, ai fost altoită printre ele și ai devenit părtașă la rădăcina17 Cu referire la patriarhi. și rodnicia măslinului, 18nu te lăuda față de ramuri! Dacă te lauzi, amintește‑ți că nu tu susții rădăcina, ci rădăcina te susține pe tine! 19Vei spune: „Ramurile au fost rupte ca să fiu altoit eu!“ 20Așa este. Ele au fost rupte prin necredință, iar tu stai în picioare prin credință! Așadar, nu te îngâmfa, ci teme‑te! 21Căci, dacă n‑a cruțat Dumnezeu ramurile naturale, nu te va cruța nici pe tine! 22Uită‑te deci la bunătatea și la asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei care au căzut și bunătate față de tine, dacă rămâi în bunătatea Lui. Altfel, și tu vei fi tăiat. 23Chiar și ei, dacă nu persistă în necredință, vor fi altoiți, pentru că Dumnezeu este în stare să‑i altoiască din nou. 24Căci dacă tu ai fost tăiat din ceea ce, prin natura sa, este un măslin sălbatic și ai fost altoit, împotriva naturii tale, într‑un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți aceștia, care sunt ramuri naturale, în propriul lor măslin!?
Întregul Israel va fi mântuit
25Căci nu vreau să nu știți taina25 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg, contrar religiilor misterelor, foarte răspândite la acea vreme în lumea greco-romană, care susțineau că tainele erau cunoscute numai de către cei inițiați. aceasta, fraților, ca să nu credeți în voi înșivă că sunteți înțelepți: o parte din Israel a căzut în împietrire,25 Sau: o împietrire parțială i s‑a întâmplat lui Israel. până când va intra numărul deplin al neamurilor.25 Lit.: până când va intra plinătatea neamurilor. 26Și astfel26 Sau: atunci. tot Israelul va fi mântuit26 Propoziția aceasta a fost interpretată în două direcții majore: (1) numărul total al evreilor care au fost mântuiți în toate generațiile (tot Israelul fiind echivalent cu numărul complet al neamurilor din v. 25); (2) cea mai mare parte a evreilor din ultima generație. Un lucru este clar, anume că nimeni, atât dintre evrei, cât și dintre neamuri, nu va fi mântuit într‑un mod colectiv, ci numai pe baza credinței în Isus Cristos cel înviat; vezi v. 23., după cum este scris:
„Eliberatorul va veni din Sion;
El va îndepărta neevlavia26 Termenul grecesc este la plural și include atât faptele/acțiunile/lucrările lipsite de evlavie, cât și gândurile/atitudinile neevlavioase. de la Iacov.
27Acesta este legământul Meu cu ei,
când le voi înlătura păcatele.“27 Vezi Is. 59:20-21; 27:9; Ier. 31:33-34.
28În ce privește Evanghelia, ei sunt dușmani din cauza voastră, însă, în ce privește alegerea, ei sunt iubiți datorită patriarhilor. 29Fiindcă darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt fără regret. 30Căci așa cum voi ați fost cândva neascultători față de Dumnezeu, dar acum vi s‑a arătat milă prin neascultarea acestora, 31tot astfel și ei sunt acum neascultători, pentru ca, prin mila arătată vouă, să poată primi și ei acum31 Unele mss redau: în cele din urmă. milă. 32Căci Dumnezeu i‑a închis pe toți în neascultare, ca să aibă milă de toți.
Laudă lui Dumnezeu
33O, adâncul bogăției, înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu!
Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui
și cât de neînțelese sunt căile Lui!
34„Căci cine a cunoscut gândul Domnului?
Sau cine a fost sfătuitorul Lui?34 Vezi Is. 40:13 în versiunea LXX.
35Sau cine I‑a dat mai întâi ceva,
ca El să trebuiască să‑i dea înapoi?“35 Vezi Iov 41:11.
36Fiindcă din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile.
A Lui să fie slava în veci! Amin.
Israelcunaca huaquincunallami quishpiringa
1Shinashpaca cutin tapusha: ¿Taita Diosca pai agllashcacunataca, pʼiñashpachu shitashca canga? ¡Ama chashnaca yuyashunchijchu! Ñucapish israelmari cani, Abrahammanta miraimari cani, Benjaminpaj aillumantami cani. 2Taita Diosca, ñaupaman Pai agllashcacunataca mana shitashcachu. Dios Quillcachishcapi Eliasmanta parlashcataca, ¿manachu yachanguichij? Paica Taita Diosta mañacushpaca, cashnami israelcunataca juchachishca: 3«Mandaj Dioslla, can ima nishcata huillajcunataca huañuchircacunami. ¡Canman cushcata rupachina altarcunatapish urmachircacunami. Ñucallami saquirishcani, ñucatapish huañuchingapajmi catiracuncuna!» nishcami. 4Pai chashna nijpica, Diosca: «Baalpaj ñaupajpi mana cungurij 7.000 runacunatami ñucapajlla chʼicanchircani» nishcami. 5Cunanpish chashnallataj, mana cʼuyaipajcuna cajpipish Dios cʼuyashcallamantami, paicunapuramanta ashacunallata agllashca tiyan. 6Paicunataca, mana ima allita rurajcuna cajpi agllashcachu, ashtahuanpish mana cʼuyaipajcuna cajpipish cʼuyashpallami agllashca. Allita rurashpa ricuchijpi agllashca cashpaca, manapish cʼuyaipajta cʼuyashpalla agllashcaca mana ricurinmanchu. Manapish cʼuyaipajta cʼuyashpalla agllashcamantaca, mana ima allita rurashcamanta agllashca ricurinchu.
7Shinashpaca, ¿ima nishuntaj? Israelcunaca, paicuna japishun nicushcataca manamari japircacunachu. Dios agllashcacunallami chaitaca japircacuna. Chaishujcunataca, rumi shungutami rurarca. 8Dios Quillcachishcallapitajmi cashna nishca:
«Taita Diosmi paicunamanca chʼahuanyachij espirituta cushca.
Chaimantami, cunan punllacama ñahuihuan ricushpapish,
mana ricuncuna, rinrinhuan uyashpapish, mana uyancuna» nicun.
9Davidpish cashnami nishca:
«Paicuna jatun micuita rurajpica, urmana huasca shinapish, urmana linchi shinapish tucushca canman.
Chaipi churarishpa urmajpica, jatunta llaquichishca canman.
10Paicunapaj ñahuicunapish ama ricuchun, amsayachishca cachun.
Paicunapaj huasha tullutapish, huiñaita curcuyachishca cachun» ninmi.
Sacha olivosta alli olivospi llutachishca shinallami canguichij
11¿Chashna cajpica, cutin tapusha: Israelcunaca ñitcarishpa urmashcamantaca, ñachu mana jataringa imashi? ¡Ama chashnaca yuyashunchijchu! Diosca israelcuna mana caźushcamantami, mana israelcunata, paicuna ricucunpi quishpichishpa munachirca. 12Israelcuna mana caźushcamantami, shujtaj llajtacunapajca achcata charijyana chayamushca. Paicuna urmashcamanta mana israelcuna charijyashca cajpica, israelcuna Dios-huan cutin alli tucujpicarin, tucuita yalli allimari canga.
13Cunanca, can mana israelcunaman parlasha: Ñucaca, cancunaman huillagrichun mingashcami cani. Chaimantami cancunaman huillana yuyailla cani. 14Cancunaman huillashpa ñuca aillucunapuraman munachijpi, huaquincunallapish quishpirina yuyaita japingapishchari. 15Israelcunata Dios saquishcamantami, mana israelcunapajca Dios-huan alli tucuna tiyan. Israelcunata Dios chasquijpicarin, ¿ima shinashi canga? Huañushcacuna causarishca shinamari canga. 16Punta rurashca tanda Diospajlla cajpica, tucui chapushcapish Diospajllami. Shinallataj yura sapi Diospajlla cajpica, ramacunapish Diospajllami.
17Maijan israelcunaca, alli olivos yurapaj maijan maquicunata pʼitishca shinami. Canca sacha olivos maquita, chai alli olivos maquicunata pʼitishcapi churashca shinallami cangui. Chaimantami chai alli olivos yura sapimanta huichiyacuj yacu causaita cujpi causacungui. 18‘Alli olivos yura maquicunata yalli allimi cani’ ama yuyanguichu. Alli yuyari, mana canchu sapiman causaita cungui. Ashtahuanpish sapimari canman causaita cucun. 19“Ñucata chai yurapi churangaraicumi huaquin maquicunata pʼitishca” nishpa yuyacunguichari. 20Ari, chashnatajmari. Israelcunataca mana crijpimi, huaquincunata pʼitirca. Cutin cantaca crishcallamantami, chai pʼitishcapi churarca. Chaimanta, ama jatun tucunguichu, chaipaj randica Diosta manchangui. 21Taita Diosca, chai yurapaj quiquin maquicuna cajpipish pʼitishpa shitashcallami. Cantacarin pʼitishpa shitangallatajmari.
22Taita Diosca alli shungu cashcatapish, shinallataj llaquichingapaj sinchi cashcatapish yuyaringui. Paica urmashcacunahuanca sinchimi. Ashtahuanpish canhuanca alli shungumi cashca. Canta llaquishcataca, pajta cungaringuiman. Can urmajpica, cantapish pʼitingallatajmari. 23Israelcunapish yuyaita japishpa crijpica, Taita Diosca tucuita rurai tucuj cashcamanta, chai yurallapitaj cutin churangallami. 24Cantaca, sacha olivosmanta pʼitishpa, alli olivos yurapi churashpaca, manapish can tiyanapimi churashca. Canta chashna ruraj Diosca, alli yurapi huiñashca maquicunatacarin, paicuna tiyana cashca olivos yurallapitaj cutin churangallamari.
Diosca tucui israelcunatami quishpichinga
25Huauqui, panicuna, cancunallataj ama ‘Allimi canchij’ nirichunmi, cai mana yachashcataca yachachun munani: Tucui crina caj mana israelcuna Diosta crishpa yaicungacamallami, mana crisha nij israelcunaca, rumi shungu puringacuna. 26Chai qʼuipaca, tucui israelcunatami Diosca quishpichinga. Chaimantami Dios Quillcachishcapica, cashna nicun:
«Sionmantami Quishpichijca shamunga.
Paimi, Jacobopaj huahuacunapaj juchata anchuchinga.
27Ñuca paicunahuan ari ninacushcataca,
paicunapaj juchacunata anchuchishpami pajtachisha» ninmi.
28Cancunapaj allipajllatajmi israelcunaca, alli huillaita mana crishcamanta Dios pʼiñashcacuna tucushca. Chashna cajpipish, paicunapaj ñaupa yayacunata agllashcamantaca, Diosca huahuacunatapish cʼuyanrajmi. 29Taita Diosca, Pai imata cushcataca mana tigra quichunchu, Pai cayashcatapish mana yangapi saquinchu. 30Ñaupaca, Taita Diosta mana caźujcunami carcanguichij. Ashtahuanpish cunanca israelcuna mana caźushcamantami, Dios llaquishcacuna tucushcanguichij. 31Cancunata llaquishca shinallataj paicunatapish Dios llaquichunmi, cancuna mana caźushca shinallataj, paicunapish cunanca mana caźucun. 32Taita Diosca tucuicunallatataj llaquingapajmi, tucuicunallatataj mana caźujcuna cachun saquirca.
Tucuri yuyaicunami
33¡Taita Diospaj yuyaica, tucuita yalli sumajmari, paica tucui imatapish yachajmari!
¡Pai imata yuyacushcataca, pi mana yachai tucunchu!
¡Pai ima shina ruracushcatapish, pi mana yachai tucunchu!
34«Mandaj Dios imata yuyacushcataca, ¿pitaj yachan?
Mana cashpaca, ¿pitaj Paitaca yachachishca canga?»
35«Mana cashpaca, qʼuipata tigrachichunca,
¿pitaj imata Diosmanca ñaupachishpa cushca canga?» ninmi.
36Tucuillataj Dios rurashcamari. Tucuimari paillamantataj, Paipajllataj tiyacun.
¡Paitaca, huiñai huiñaita sumajyachishca cachun! Chashna cachun.
