1Pavel, chemat prin voia lui Dumnezeu să fie apostol al lui Cristos Isus, și fratele Sostenes, 2către biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei ce au fost sfințiți în Cristos Isus, chemați să fie sfinți împreună cu toți cei ce cheamă în orice loc Numele Domnului nostru Isus Cristos, Domnul lor și al nostru: 3har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!
Mulțumire
4Îi mulțumesc întotdeauna Dumnezeului meu pentru voi, datorită harului lui Dumnezeu care v‑a fost dat în Cristos Isus. 5Căci în El ați fost îmbogățiți în orice fel, – în toată vorbirea și în toată cunoașterea –, 6mărturia despre Cristos fiind astfel confirmată în mijlocul vostru. 7Astfel, nu sunteți lipsiți de niciun dar în timp ce așteptați descoperirea Domnului nostru Isus Cristos, 8Care vă va și întări până la sfârșit, astfel încât să fiți fără vină în ziua Domnului nostru Isus Cristos. 9Credincios este Dumnezeu, prin Care ați fost chemați la părtășia cu Fiul Său, Isus Cristos, Domnul nostru.
Dezbinări în biserică
10Vă îndemn, fraților, prin Numele Domnului nostru Isus Cristos, să aveți toți același fel de vorbire10 Lit.: să vorbiți toți același lucru. și să nu fie dezbinări între voi, ci să fiți pe deplin uniți în gândire și în pricepere.10 Sau: voi, ci să fiți pe deplin uniți de aceeași gândire și de același scop. 11Căci, frații mei, mi s‑a dat de știre, de către cei ai Cloei, că între voi sunt certuri. 12Ceea ce vreau să spun este că fiecare dintre voi zice: „Eu sunt al lui Pavel!“ sau „Eu sunt al lui Apollos!“ sau „Eu sunt al lui Chifa12 Atât Chifa/Chefa (aramaică), cât și Petros (greacă), înseamnă piatră; [peste tot în carte].!“ sau „Eu sunt al lui Cristos!“ 13A fost Cristos împărțit? A fost Pavel răstignit pentru voi? Sau în numele lui Pavel ați fost voi botezați? 14Îi mulțumesc lui Dumnezeu că n‑am botezat pe niciunul dintre voi, în afară de Crispos și Gaius, 15pentru ca nimeni să nu poată spune că ați fost botezați în numele meu. 16Da, i‑am botezat și pe cei din familia lui Stefanas, dar în afară de aceștia nu știu să mai fi botezat pe altcineva. 17Căci Cristos nu m‑a trimis să botez, ci să vestesc Evanghelia17 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]., nu cu înțelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Cristos să fie golită de puterea ei.
Cristos, înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu
18Căci mesajul crucii este o nebunie pentru cei care pier, însă pentru noi, cei care suntem mântuiți, este puterea lui Dumnezeu. 19Fiindcă este scris:
„Voi distruge înțelepciunea celor înțelepți
și voi înlătura priceperea celor pricepuți.“19 Vezi Is. 29:14.
20Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul20 Lit.: scribul, în sensul de erudit, expert în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei.? Unde este polemistul acestui veac? N‑a făcut Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii? 21Căci, de vreme ce, în înțelepciunea lui Dumnezeu, lumea nu L‑a cunoscut pe Dumnezeu prin înțelepciune, Dumnezeu a găsit potrivit ca, prin nebunia proclamării Evangheliei, să‑i mântuiască pe cei care cred. 22Iudeii cer într-adevăr semne, iar grecii caută înțelepciune, 23însă noi Îl predicăm pe Cristos cel răstignit, Care este o piatră de poticnire23 Termenul grecesc skandalon se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire. pentru iudei și o nebunie pentru neamuri. 24Dar pentru cei chemați, atât iudei, cât și greci, Cristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. 25Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înțeleaptă decât oamenii și slăbiciunea lui Dumnezeu este mai puternică decât oamenii.
26Fraților, uitați‑vă la chemarea voastră: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul oamenilor, nici mulți puternici, nici mulți de viță nobilă. 27Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebunești ale lumii, ca să‑i facă de rușine pe cei înțelepți. Și Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele tari. 28Dumnezeu a ales lucrurile de jos ale lumii și lucrurile disprețuite, ba chiar lucrurile care nu sunt, ca să desființeze lucrurile care sunt, 29pentru ca niciun om să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. 30Iar voi, datorită Lui, sunteți în Cristos Isus, Care a devenit pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu, dreptate, sfințire și răscumpărare, 31pentru ca, așa cum este scris, „Cel ce se laudă să se laude în Domnul.“31 Vezi Ier. 9:24.
1Taita Dios munashpa cayajpi, Jesucristo huillagrichun mingashca Pablomi cani. Ñucaca, huauqui Sostenesdijmi,
2Corintopi Diospajlla causaj crijcunaman quillcanchij. Cancunataca, Cristo Jesus-huan shujlla tucujpimi, Taita Diosca Paipajlla chʼicanchirca. Paica cancunataca, Apunchij Jesucristopaj shutipi maipipish tucui mañajcunandij Paipajlla causachunmi agllarca. Jesucristoca paicunatapish, ñucanchijtapish Mandajmi.
3Ñucanchij Taita Diospish, Apunchij Jesucristopish cancunamanca, jatun cʼuyaita, sumaj causaita cushca cachun.
Crijcunamantami Pabloca Diosta pagui nishca
4Ñuca Diosca, Cristo Jesusmantami cancunataca mana cʼuyaipaj cajpipish cʼuyashca. Chaimantami, Diostaca mana cungarishpa pagui nicunilla. 5Paimantami shimicunatapish, Diosmanta yachanatapish tucuita chasquishpa, yallitaj charijyashcanguichij. 6Shinallataj Cristomanta ñucanchij huillashcatapish, cancunapaj shungupi chasquishcanguichijmi. 7Chashnami, Dios cushca rurai tucunataca, tucuita chasquishcanguichij. Cunanca, ña Apunchij Jesucristota ricuna yuyaillami, Pai shamujta shuyacunguichij. 8Diosllatajmi, Apunchij Jesucristo shamui punllapi ama juchachishca llujshichun, chai punllacama sinchita chariranga. 9Diosca cancunataca, Paipaj Churi Apunchij Jesucristohuan shujlla cachunmi cayashca. Paica cancunataca, manataj shitangachu.
Corinto crijcunapurapimi chaupirinacui tiyashca
10Huauqui, panicuna, Apunchij Jesucristopaj shutipimi, tucui cancunataca tucuicuna shuj shinalla yuyashpa, chaillatataj rimashpa, ama chaupirinacuichijchu nini. Ashtahuanpish shuj shungulla, shuj yuyailla tucushpa, tandalla caichigari. 11Ñuca huauqui, panicuna, Cloepaj huasi ucupuramanta shujcuna shamushpamari, cancunapura pʼiñanacushcataca huillarca. Chaimantami chashna rimani. 12Cancunamanta «Maijancunaca: “Ñucaca, Pablopajmi cani”, shujcunaca: “Ñucaca, Apolospajmi cani”, caishujcunaca: “Ñucaca, Cefaspajmi cani”, chaishujcunaca: “Ñucaca, Cristopajmi cani” nishpa puricun» nijtami uyani.
13¿Maitataj chashnaca ninguichigari? ¿Cristochu chaupirirca imatagari? Mana cashpaca ¿Pablochu cancunamantaca, chacatashca huañurca? ¿Pablopaj shutipichu bautiźarircanguichij? 14Allitajpish ñucaca cancunapuramantaca Crispota, Gayollatami bautiźarcani, pi shujtajta mana bautiźarcanichu. Chaimanta Taita Diostaca, pagui ninimi. 15Chaimanta pipish: “Pablopaj shutipimi bautiźarircani” mana ni tucunguichijchu. 16Arishi, huauqui Estefanasta, paipaj familiatapishmi bautiźarcani. Pi shujtajta bautiźashcataca, mana yuyarinichu. 17Cristoca ñucataca mana bautiźachun cacharcachu, ashtahuanpish alli huillaita huillachunmari cacharca. Chaitapish Cristota cruzpi chacatashpa huañuchishcata alli entendichunmi, mana jatun yachaj shina rimashpa huillacuni.
Diosca Cristopimi yachaj cashcata ricuchishca
18Cruzpi chacatashpa huañuchishca Cristomanta uyanaca, chingarinaman ricujcunapajca, musparishca shinallami. Ashtahuanpish ñucanchij quishpirishcacunapajca, Dios tucuita rurai tucuj cashcata yachanami. 19Chaitami Dios Quillcachishcapica:
«Jatun yachajcuna yachashcataca chingachishami.
Yuyaisapacuna yuyashcatapish, yangapi churashami» nishca.
20¿Mandashcata yachajcunaca maipitaj, tucui yachaicunata rijsijpish maipitaj, cunan punlla jatun yuyaiyujcunapish maipitaj? Taita Diosca, cai pacha yachajcunataca muspachishcamari. 21Taita Diostaca, runacunaca cai pacha yachaicunahuanca, mana rijsi tucushcacunachu. Ashtahuanpish Paica, tucuita yachaj cashpamari, musparicuj shina uyarij, cai huillashcallahuan quishpichina tucurca. 22Judiocunaca, señalcunatami ricushun nincuna. Griegocunaca, imatapish yachanatami munancuna. 23Shina cajpipish ñucanchijca, chacatashca Cristomantami huillacunchij. Cai huillaica, judiocunataca pʼiñachinmi, mana israelcunapajca musparishca shinallami. 24Chashna cajpipish Dios agllashcacunaca judiocuna cashpa, mana judiocuna cashpapish, Taita Dios tucuita rurai tucuj, tucuita yachaj cashpa Cristota cachashcatami ricunchij. 25Taita Dios musparishca shina rurashcami, runacunata yalli yachaj cashcata ricuchin. Shinallataj Taita Dios irqui shina rurashcami, runacunata yalli tucuita rurai tucuj cashcata ricuchin.
26Huauqui, panicuna, Dios cancunata agllashcataca yuyarichigari: Cancunapurapica huaquincunallami, cai pachapaj jatun yachajcuna canguichij, huaquincunallami mandajcunapish canguichij, huaquincunallami charijcunapish canguichij. 27Ashtahuanpish Taita Diosca, jatun yachajcunata pingachingapajmi, cai pachapi imata mana yachaj nishcacunata agllarca. Shinallataj imatapish rurai tucujcunata pingachingapajmi, cai pachapi imata mana rurai tucuj nishcacunata agllarca. 28Taita Diosca, cai pachapi valichishca tiyajcunata chingachingapajmi, cai pachapi yangalla nishpa pʼiñashcata, imapish mana cana nishcacunata agllarca. 29Chaimanta Diospaj ñaupajpica, pi mana jatun tucui tucunchu. 30Ashtahuancarin, Taita Diosllatajmari cancunataca, Cristo Jesus-huan shujllata rurarca. Paita rijsishpamari alli yachaita curca, Paimantami ima juchachina illajta rurarca. Paimantami Diospajlla chʼicanchirca, paimantami quishpichirca. 31Chaipitajcarinpish Dios Quillcachishcapi: «Maijanpish cushicusha nijca, Mandaj Diosmanta cushicuchun» nishca shinataj cushicuchunlla.
