1Mai mult prețuiește un sărac care umblă în integritate
decât cel cu buze necinstite și nesăbuit.
2Nu este bine să ai dorință fără cunoaștere,2 Sau: Nu este bine ca un suflet să fie fără cunoaștere
iar cel ce se grăbește cu picioarele greșește calea.
3Nebunia unui om îi sucește calea,
iar apoi inima lui se înfurie împotriva Domnului.
4Bogăția aduce mulți prieteni,
dar săracul este părăsit de prietenul lui.
5Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit,
și cel ce spune minciuni nu va scăpa.
6Mulți imploră favoarea unui om generos6 Sau: unui conducător.
și oricine este prieten cu cel ce dă daruri.
7Toți frații săracului îl urăsc;
cu atât mai mult se depărtează prietenii lui de el!
El urmărește cuvinte care nu înseamnă nimic pentru el7 Sensul versului este nesigur..
8Cine dobândește înțelepciunea își iubește sufletul;
cine păstrează priceperea va găsi ce este bine.
9Martorul mincinos nu va rămâne nepedepsit
și cel ce spune minciuni va pieri.
10Luxul nu este potrivit pentru un nesăbuit,
cu atât mai puțin un rob care stăpânește peste prinți.
11Chibzuința unui om îl face încet la mânie
și este o onoare pentru el să treacă peste o insultă.
12Mânia regelui este ca răcnetul unui leu,
dar bunăvoința lui este ca roua ierbii.
13Un fiu nesăbuit este ruina tatălui său,
iar o soție cicălitoare este ca picăturile de ploaie care cad întruna.13 Lit.: ca o picurare continuă.
14Casa și averea sunt o moștenire de la părinți,
dar o soție înțeleaptă este de la Domnul.
15Lenea te cufundă într‑un somn adânc,
și omul trândav suferă de foame.
16Cine păzește porunca își păzește viața,
dar cine disprețuiește căile Lui va muri.16 Sau: dar cine își disprețuiește căile va muri.
17Cine arată bunăvoință față de sărac Îl împrumută pe Domnul,
iar El îi va răsplăti binefacerea.
18Disciplinează‑ți fiul cât mai este încă speranță,
dar nu‑ți pune inima să‑i provoci moartea.
19Cel iute la mânie trebuie să‑și poarte pedeapsa,
căci dacă‑l scapi de ea, va trebui să faci din nou lucrul acesta.
20Ascultă sfatul și primește învățătura îndrumarea
ca să fii înțelept pentru restul zilelor tale.
21Multe sunt planurile în inima omului,
dar hotărârea Domnului este cea care rămâne în picioare.
22Ceea ce este de dorit la un om este dragostea lui loială
și este mai bine să fii sărac decât mincinos.
23Teama de Domnul duce la viață,
iar cel ce o are înnoptează sătul, fără să fie vizitat de rău.
24Leneșul își întinde mâna în farfurie
și n‑o mai duce înapoi la gură.
25Bate‑l pe batjocoritor, și cel naiv va deveni chibzuit;
mustră‑l pe cel priceput și va înțelege cunoașterea.
26Cine își jefuiește tatăl și își alungă mama
este un fiu care aduce rușine și dispreț.
27Fiule, dacă vei înceta să asculți îndrumarea,
te vei îndepărta de cuvintele cunoștinței!
28Un martor de nimic își bate joc de justiție,
și gura celor răi înghite nelegiuirea.
29Judecățile sunt pregătite pentru batjocoritori,
și loviturile pentru spatele nesăbuiților.
1Ó sàn kí ènìyàn jẹ́ tálákà tí ìrìn rẹ̀ kò lábùkù ju aláìgbọ́n tí ètè rẹ̀ jẹ́ àyídáyidà.
2Kò dára láti ní ìtara láìní ìmọ̀ tàbí kí ènìyàn kánjú kí ó sì ṣìnà.
3Ìwà òmùgọ̀ ènìyàn fúnrarẹ̀ a pa ẹ̀mí rẹ̀ run;
síbẹ̀ ọkàn rẹ̀ yóò máa bínú sí Olúwa.
4Ọrọ̀ máa ń fa ọ̀rẹ́ púpọ̀;
ṣùgbọ́n ọ̀rẹ́ tálákà tún kọ̀ ọ́ sílẹ̀.
5Ajẹ́rìí èké kò ní lọ láìjìyà, ẹni tí ó sì ń tú irọ́ jáde kò ní lọ lọ́fẹ̀ẹ́.
6Ọ̀pọ̀ ń wá ojúrere olórí;
gbogbo ènìyàn sì ni ọ̀rẹ́ ẹni tí ó lawọ́.
7Gbogbo ará ilé e tálákà ni ó pa á tì
mélòó mélòó ni ti àwọn ọ̀rẹ́ rẹ̀ tí ń sá fún un!
Bí ó tilẹ̀ ń lé wọn kiri pẹ̀lú ẹ̀bẹ̀,
kò tilẹ̀ le rí wọn rárá.
8Ẹni tí ó gba ọgbọ́n fẹ́ràn ọkàn ara rẹ̀;
ẹni tí ó bá káràmáṣìkí òye yóò gbèrú.
9Ajẹ́rìí èké kì yóò lọ láìjìyà
ẹni tí ó sì ń tú irọ́ jáde yóò parun.
10Kò yẹ aláìgbọ́n láti máa gbé nínú ọláńlá,
mélòó mélòó bí ó ti burú tó fún ẹrú láti jẹ ọba lórí ọmọ-aládé.
11Ọgbọ́n ènìyàn a máa fún un ní sùúrù;
fún ògo rẹ̀ ni láti fojú fo àṣìṣe dá.
12Ìbínú ọba dàbí kíké e kìnnìún,
ṣùgbọ́n ojúrere rẹ̀ dàbí ìrì lára koríko.
13Aṣiwèrè ọmọ jẹ́ ìparun baba rẹ̀,
Aya tí ó máa ń jà sì dàbí ọ̀ṣọ̀ọ̀rọ̀ òjò.
14A máa ń jogún ilé àti ọrọ̀ lọ́dọ̀ òbí
ṣùgbọ́n aya olóye láti ọ̀dọ̀ Olúwa ni.
15Ọ̀lẹ ṣíṣe máa ń fa oorun sísùn fọnfọn,
ebi yóò sì máa pa ènìyàn tí ó lọ́ra.
16Ẹnikẹ́ni tí ó gbọ́ ẹ̀kọ́ pa ẹnu rẹ̀ mọ́
ṣùgbọ́n ẹni tí ó bá kẹ́gàn ọ̀nà rẹ̀ yóò kú.
17Ẹni tí ó ṣàánú tálákà, Olúwa ní ó yá
yóò sì pín in lérè ohun tí ó ti ṣe.
18Bá ọmọ rẹ wí nítorí nínú ìyẹn ni ìrètí wà;
àìṣe bẹ́ẹ̀ ìwọ lọ́wọ́ nínú ìparun un rẹ̀.
19Ènìyàn onínú-fùfù gbọdọ̀ gba èrè ìwà rẹ̀
bí ìwọ bá gbà á là, ìwọ yóò tún ní láti ṣe é lẹ́ẹ̀kan sí i.
20Fetí sí ìmọ̀ràn kí o sì gba ẹ̀kọ́
ní ìgbẹ̀yìn gbẹ́yín ìwọ yóò di ọlọ́gbọ́n.
21Ọ̀pọ̀lọpọ̀ ni ète inú ọkàn ènìyàn
ṣùgbọ́n ìfẹ́ Olúwa ní ó máa ń borí.
22Ohun tí ènìyàn ń fẹ́ ni ìfẹ́ tí kì í yẹ̀;
ó sàn láti jẹ́ tálákà ju òpùrọ́ lọ.
23Ìbẹ̀rù Olúwa ń mú ìyè wá:
nígbà náà ọkàn ń balẹ̀, láìsí ewu.
24Ọ̀lẹ ki ọwọ́ rẹ̀ bọ inú àwo oúnjẹ;
kò tilẹ̀ ní mú u padà wá sí ẹnu rẹ̀.
25Na ẹlẹ́gàn, òpè yóò sì kọ́gbọ́n;
bá olóye ènìyàn wí, yóò sì ní ìmọ̀ sí i.
26Ẹni tí ó ṣìkà sí baba rẹ̀, tí ó sì lé ìyá rẹ̀ jáde
òun ni ọmọ tí ń ṣe ìtìjú, tí ó sì mú ẹ̀gàn wá.
27Ọmọ mi, dẹ́kun láti tẹ́tí sí ẹ̀kọ́,
tí í mú ni ṣìnà kúrò nínú ọ̀rọ̀-ìmọ̀.
28Ẹlẹ́rìí búburú fi ìdájọ́ ṣẹ̀sín,
ẹnu ènìyàn búburú sì ń gbé ibi mì.
29A ti pèsè ìjìyà sílẹ̀ fún ẹlẹ́gàn;
àti pàṣán fún ẹ̀yìn àwọn aṣiwèrè.
