1Cel ce s‑a separat își caută propria plăcere;
el se dezlănțuie împotriva oricărei înțelepciuni.
2Cel nesăbuit nu‑și găsește plăcerea în pricepere,
ci doar în a face cunoscut ce este în inima lui.
3Când vine cel rău, vine și disprețul,
iar odată cu rușinea, vine și reproșul.
4Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape adânci;
izvorul înțelepciunii este ca un pârâu curgător.
5Nu este bine să fii părtinitor cu cel rău,
sau să nedreptățești pe cel drept la judecată.
6Buzele nesăbuitului aduc ceartă
și gura lui invită la lovituri.
7Gura celui nesăbuit îi aduce ruina
și buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui.
8Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri;
ele alunecă până în odăile pântecului.
9Cel ce este leneș în lucrul lui
este frate cu cel ce distruge.
10Numele Domnului este un turn tare;
cel drept fuge în el și este protejat la înălțime.
11Averea este o cetate întărită pentru cel bogat;
el și‑o închipuie ca pe un zid înalt.
12Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă,
dar smerenia merge înaintea gloriei.
13Cine răspunde fără să fi ascultat
face o prostie și își atrage rușinea.
14Duhul omului îl sprijină în boală,
dar cine poate ridica un duh zdrobit?
15O inimă cu discernământ dobândește cunoștință,
și urechea celor înțelepți caută cunoștință.
16Un dar deschide uși celui ce îl oferă
și‑l duce înaintea celor mari.
17Primul care‑și apără cauza pare drept,
însă doar până intră semenul său și‑l cercetează.
18Sorțul pune capăt neînțelegerilor
și decide între cei puternici.
19Un frate nedreptățit este mai greu de câștigat decât o cetate întărită,
și neînțelegerile sunt ca porțile închise ale unei cetăți.
20Din rodul gurii lui, omul își satură pântecul;
din venitul buzelor lui, se satură.
21Moartea și viața sunt în puterea limbii,
iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.
22Cel ce‑și găsește o soție găsește ce este bine22 Probabil o aluzie la Gen. 2:18.
și primește astfel o favoare de la Domnul.
23Săracul vorbește cu rugăminți,
dar bogatul răspunde cu asprime.
24Cine are mulți prieteni poate ajunge la ruină,
dar există un amic care ține la tine mai mult decât un frate.
1Ènìyàn tí kò ba ni rẹ́ a máa lépa ìmọ̀ ara rẹ̀;
ó kọjú ìjà sí gbogbo ìdájọ́ òdodo.
2Aláìgbọ́n kò rí inú dídùn sí òye
ṣùgbọ́n ó ní inú dídùn sí sísọ èrò tirẹ̀.
3Nígbà ti ènìyàn búburú dé ni ẹ̀gàn dé,
nígbà ti ẹ̀gàn dé ni ìtìjú dé.
4Ọ̀rọ̀ ẹnu ènìyàn jẹ́ omi jíjìn,
ṣùgbọ́n orísun ọgbọ́n jẹ́ odò tí ń sàn.
5Kò dára kí ènìyàn ṣe ojúsàájú fún ènìyàn búburú
tàbí kí a fi ìdájọ́ òdodo du aláìṣẹ̀.
6Ètè aláìgbọ́n dá ìjà sílẹ̀
ẹnu rẹ̀ sì ń ṣokùnfà ẹgba.
7Ẹnu aláìgbọ́n ni ó ba tirẹ̀ jẹ́
ètè rẹ̀ sì jẹ́ ìdẹ̀kùn fún ọkàn rẹ̀.
8Ọ̀rọ̀ olófòófó dàbí oúnjẹ àdídùn
wọ́n a sì wọ ìsàlẹ̀ inú lọ.
9Ẹni tí kò ṣe déédé nínú iṣẹ́ rẹ̀
arákùnrin ló jẹ́ fún apanirun.
10Orúkọ Olúwa, ilé ìṣọ́ agbára ni;
olódodo sá wọ inú rẹ̀, ó sì rí ìgbàlà.
11Ọ̀rọ̀ olówó ni ìlú olódi wọn
wọ́n rò ó bí i wí pé odi tí kò ṣe é gùn ni.
12Ṣáájú ìṣubú ọkàn ènìyàn a kọ́kọ́ máa gbéraga
ṣùgbọ́n ìrẹ̀lẹ̀ ni ó máa ń ṣáájú ọlá.
13Ẹni tí ó ń fèsì kí ó tó gbọ́,
èyí ni ìwà òmùgọ̀ àti ìtìjú rẹ̀.
14Ọkàn ènìyàn a máa gbé e ró nígbà àìsàn
ṣùgbọ́n ta ni ó le forí ti ọkàn tí ó rẹ̀wẹ̀sì.
15Ọkàn olóye ní i gba ìmọ̀;
etí ọlọ́gbọ́n ní í ṣe àwárí rẹ̀.
16Ẹ̀bùn máa ń ṣí ọ̀nà fún ẹni tí ń fún ni lẹ́bùn
a sì mú un wọlé sí ọ̀dọ̀ àwọn olókìkí.
17Ẹni tí ó kọ́kọ́ rọjọ́ máa ń dàbí i pé ó jàre
títí ẹlòmíràn yóò fi bọ́ síwájú kí ó sì tú àṣírí gbogbo.
18Ìbò dídì máa ń parí ìjà
a sì mú kí àwọn alátakò méjì jìnnà sí ara wọn.
19Arákùnrin tí a ṣẹ̀ sí ṣòro yípadà ju ìlú olódi lọ,
ìjà wọ sì dàbí ọ̀pá ìdábùú ààfin.
20Láti inú èso ẹnu rẹ̀ ikùn ènìyàn a yó;
láti inú ìkórè ẹnu rẹ̀ ni ó ti jẹ yó.
21Ikú àti ìyè ń bẹ nípa ahọ́n wọn,
àwọn tí ó sì fẹ́ràn rẹ̀ yóò jẹ ẹ́.
22Ẹni tí ó rí aya fẹ́, rí ohun rere,
o sì gba ojúrere lọ́dọ̀ Olúwa.
23Tálákà ń bẹ̀bẹ̀ fún àánú,
ṣùgbọ́n ọlọ́rọ̀ a dáhùn pẹ̀lú ìkanra.
24Ènìyàn tí ó ní ọ̀rẹ́ púpọ̀ le è parun
ṣùgbọ́n ọ̀rẹ́ kan wà tí ó súnmọ́ ni tímọ́tímọ́ ju arákùnrin.
