1Intențiile inimii aparțin omului,
dar răspunsul limbii este de la Domnul.
2Toate căile unui om sunt curate în ochii lui,
dar Cel Care cercetează duhurile este Domnul.
3Încredințează‑ți Domnului lucrările,
și îți vor reuși planurile.
4Domnul a făcut totul pentru un scop,
chiar și pe cel nelegiuit pentru ziua nenorocirii.
5Orice inimă mândră este o urâciune înaintea Domnului;
în mod sigur ea nu va rămâne nepedepsită.
6Prin îndurare și credincioșie este ispășită nelegiuirea,
și prin teama de Domnul se îndepărtează omul de la rău.
7Când Domnului Îi sunt plăcute căile unui om,
îi face chiar și pe dușmanii lui să trăiască în pace cu el.
8Mai bine puțin, dar cu dreptate,
decât mari venituri cu nedreptate!
9Inima omului își plănuiește calea,
dar Domnul îi îndrumă pasul.
10Sentința divină10 Lit.: Oracolul. este pe buzele regelui;
gura lui nu va fi necredincioasă la judecată.
11Cântarul și talerele judecății sunt de la Domnul;
toate greutățile din sac sunt lucrarea Lui.
12Este o urâciune pentru regi să facă răul,
căci prin dreptate se întărește tronul.
13Buzele drepte sunt plăcute regilor
și cel ce spune adevărul este iubit.
14Mânia regelui este mesagerul morții,
dar omul înțelept o va potoli.
15Seninătatea feței regelui înseamnă viață
și bunăvoința lui este ca un nor de ploaie târzie15 Sau: de ploaie primăvăratică, sezonul ploios în Canaan începând în octombrie și sfârșindu‑se în aprilie..
16Mai bună este dobândirea înțelepciunii decât a aurului
și obținerea priceperii decât a argintului.
17Calea celor drepți este să se îndepărteze de rău;
cine își păzește calea își păzește viața.
18Mândria merge înaintea distrugerii
și un duh arogant merge înaintea căderii.
19Mai bine să fii smerit în duh printre cei săraci,
decât să împarți prada cu cei mândri.
20Cine ia seama la Cuvânt găsește ce este bine
și oricine se încrede în Domnul este fericit!
21Cel cu inima înțeleaptă este numit priceput,
și dulceața buzelor sporește învățătura.
22Chibzuința este un izvor de viață pentru cei ce o au,
dar disciplinarea nebunilor este o nebunie.
23Inima celui înțelept îi îndrumă gura cu înțelepciune
și pe buzele lui sporește învățătura.
24Cuvintele plăcute sunt un fagure de miere,
dulci pentru suflet și vindecătoare pentru oase.
25Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului,
dar la sfârșitul ei sunt căile morții.
26Pofta de mâncare a muncitorului este în folosul său,
căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.
27Omul de nimic scoate la suprafață răul,
și vorbirea lui este ca un foc dogoritor.
28Omul care spune lucruri pervertite răspândește discordii
și un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.
29Omul violent își amăgește semenul
și‑l conduce pe o cale care nu este bună.
30Cel ce închide ochii, ca să plănuiască lucruri pervertite,
cel ce‑și mușcă buzele, a și dus la îndeplinire răul.
31Perii albi sunt o coroană frumoasă;
ea se găsește pe calea dreptății.
32Mai valoros este cel încet la mânie decât cel viteaz
și cel care‑și stăpânește duhul – decât cel care cucerește o cetate.
33Se aruncă sorțul în poală,
dar orice decizie este de la Domnul.
1Ang tawo nagaplano, apan ang Ginoo ang nagabuot kon matuman ba kini o dili.16:1 o, Ang tawo nagaplano kon unsay iyang isulti, apan ang Ginoo ang nagabuot kon unsa gayoy iyang isulti.
2Sa atong hunahuna husto na gayod ang tanan natong ginahimo, apan ang Ginoo ray makahukom kon unsay atong tumong.
3Itugyan sa Ginoo ang tanan mong buhaton ug magmalampuson ka.
4Tanang gihimo sa Ginoo may katuyoan, bisan ang mga daotan nga gitakda niya nga malaglag.
5Ngil-aran ang Ginoo sa mga mapahitas-on, ug sigurado gayod nga silotan sila.
6Kon tinuoray natong ginahigugma ang Ginoo, pasayloon niya ang atong mga sala. Kon nagatahod kita kaniya, malikay kita sa kadaotan.
7Kon nalipay ang Ginoo sa atong paggawi, maghimo siyag paagi nga makighigala kanato ang atong mga kaaway.
8Mas maayo pa ang gamayng bahandi nga gihagoan sa tinarong nga paagi kaysa daghang bahandi nga naangkon sa daotang paagi.
9Nagaplano ang tawo sa angay niyang buhaton, apan ang Ginoo ang nagapatigayon niana.
10Kon mohukom ang hari nga giniyahan sa Dios, husto kanunay ang iyang paghukom.16:10 o, Nagahukom ang hari nga may awtoridad gikan sa Dios, ug husto kanunay ang iyang paghukom.
11Dili ikahimuot sa Ginoo nga manglimbong kita sa atong pagnegosyo.
12Ngil-aran ang mga hari sa paghimog daotan, kay ang ilang pagdumala makapadayon lamang kon matarong ang ilang binuhatan.
13Malipay ang mga hari sa mga tawong dili mamakak; palangga nila kadtong nagasulti sa tinuod.
14Kon masuko ang hari malagmit may patyon siya, busa ang tawong maalamon maningkamot gayod nga dili masuko ang hari.
15Kon gikalipay sa hari ang usa ka tawo dili niya kini patyon; ipakita niya niini ang iyang kaayo nga daw sa ulan sa panahon sa tingsibol sa mga tanom.
16Mas labi pang maayo nga makaangkon ug kaalam ug pagsabot kaysa bulawan ug pilak.
17Ang tawong nagsubay sa ensaktong pagkinabuhi naglikay sa kadaotan, ug ang nagmatngon sa iyang kaugalingon layo sa katalagman.
18Ang kahambog ug kamapahitas-on sa usa ka tawo makapalaglag kaniya.
19Mas maayo pang magkinabuhing mapainubsanon uban sa mga kabos kaysa makigbahin sa gipang-ilog sa mga hambogiro.
20Ang tawo nga mamati kon tudloan mouswag. Bulahan ang tawo nga nagasalig sa Ginoo.
21Ang maalamon nga tawo mailhan nga adunay hustong panabot, ug kon maayo siyang manulti may makat-onan ang ubang tawo kaniya.
22Ang kaalam sama sa tuboran nga nagahatag ug kinabuhi—makaangkon ug maayo ug taas nga kinabuhi ang nagabaton niini. Apan ang mga buang-buang silotan tungod sa ilang kabuang.
23Ang maalamon nga tawo nagabantay gayod sa iyang gipanulti, mao kana nga makakat-on ang ubang tawo kaniya.
24Ang tam-is nga mga pulong sama sa dugos; makalipay ug makapalig-on sa tawo.
25Tingali naghunahuna ka nga nagsubay ka sa ensaktong dalan, apan padulong diay kini sa kalaglagan.
26Ang kagutom magtukmod sa tawo sa pagtrabaho.
27Ang tawong daotan nagaplano ug daotan, ug sakit siya manulti nga daw sa kalayo nga makapaso.
28Ang tawong nagapanglibak makamugna ug away ug moguba sa panaghigalaay.
29Ang tawong bangis mohaylo ug mosulsol sa iyang isigka-tawo ngadto sa kadaotan.
30Pagbantay kamo sa mga tawong nagpahiyom ug nagpangidhat kay basin may daotan silang plano.
31Ang katigulangon usa ka kadungganan nga maangkon sa tawo nga may matarong nga kinabuhi.
32Mas maayo pa ang tawo nga mapailubon kaysa tawo nga gamhanan. Mas maayo pa ang tawo nga makapugong sa iyang kaugalingon kaysa tawo nga migahom sa usa ka siyudad.
33Magripa ang mga tawo aron mahibaloan nila kon unsay hustong desisyon, apan ang tanang desisyon nagaagad sa pagbuot sa Ginoo.
