1Un răspuns blând potolește furia,
dar o vorbă care rănește provoacă mânia.
2Limba înțelepților folosește bine cunoștința,
dar gura nesăbuiților varsă nebunie.
3Ochii Domnului sunt în orice loc,
supraveghindu‑i atât pe cei răi, cât și pe cei buni.
4O limbă vindecătoare este un pom al vieții,
dar o limbă în care este perfidie zdrobește duhul.
5Nebunul disprețuiește îndrumarea tatălui său,
dar cine primește mustrarea este chibzuit.
6În casa celui drept este mare bogăție,
dar în venitul celui rău este tulburare.
7Buzele celor înțelepți răspândesc cunoștință,
nu tot așa face și inima nesăbuiților.
8Jertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
dar rugăciunea celor drepți Îi este plăcută.
9Calea celor răi este o urâciune înaintea Domnului,
dar El îi iubește pe cei ce urmăresc dreptatea.
10O disciplinare severă îl așteaptă pe10 Sau: Disciplinarea este un rău pentru cel ce părăsește cărarea,
iar cine disprețuiește mustrarea va muri.
11Locuința Morților și Locul Distrugerii11 Ebr.: Șeol și Abadon. sunt înaintea Domnului;
cu atât mai mult inimile fiilor omului!
12Batjocoritorului nu‑i place să fie mustrat;
el nu va merge la cei înțelepți.
13O inimă veselă înseninează fața,
dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.
14Inima celor pricepuți caută cunoștință,
dar gura celor nesăbuiți se hrănește cu nebunie.
15Toate zilele celui nenorocit sunt rele,
dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăț neîncetat.
16Mai bine puțin, dar cu teamă de Domnul,
decât o mare bogăție cu tulburare.
17Mai bine o mâncare de legume unde este dragoste,
decât un bou îngrășat unde este ură.
18Un om iute la mânie stârnește certuri,
dar cel încet la mânie potolește cearta.
19Calea leneșului este ca un gard de spini,
dar cărarea celor drepți este netezită.
20Un fiu înțelept aduce bucurie tatălui său,
dar un om nesăbuit își disprețuiește mama.
21Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte,
dar omul priceput păstrează drumul drept.
22Fără sfat, planurile dau greș,
dar ele reușesc când sunt mulți sfetnici.
23Pentru om este o bucurie să dea un răspuns iscusit
și ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!
24Pentru cel înțelept, cărarea vieții duce în sus,
ca să‑l abată de la Locuința Morților, de jos.
25Domnul distruge casa celor mândri,
dar întărește hotarul văduvei.
26Gândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului,
dar cuvintele plăcute sunt curate.
27Cel ce obține câștig nedrept își tulbură familia,
dar cel ce urăște mita va trăi.
28Inima celui drept cântărește răspunsurile,
dar gura celor răi varsă răutăți.
29Domnul este departe de cei răi,
dar ascultă rugăciunea celor drepți.
30O privire voioasă30 Lit.: Lumina ochilor. înveselește inima,
și o veste bună dă sănătate oaselor.30 Lit.: o veste bună îngrașă oasele.
31Urechea care ascultă mustrarea ce duce la viață
se va odihni în mijlocul înțelepților.
32Cel ce ignoră disciplinarea își disprețuiește sufletul,
dar cel ce ascultă mustrarea dobândește înțelepciune.
33Teama de Domnul îl învață pe om înțelepciunea,33 Sau: Înțelepciunea îl învață pe om frica de Domnul
iar smerenia merge înaintea gloriei.
1Ìdáhùn pẹ̀lẹ́ yí ìbínú padà
ṣùgbọ́n ọ̀rọ̀ líle máa ń ru ìbínú sókè.
2Ahọ́n ọlọ́gbọ́n a máa gbé ìmọ̀ jáde
ṣùgbọ́n ẹnu aláìgbọ́n ń tú ọ̀rọ̀ ọ òmùgọ̀ jáde.
3Ojú Olúwa wà níbi gbogbo,
Ó ń wo àwọn ẹni búburú àti àwọn ẹni rere.
4Ahọ́n tí ń mú ìtura wá jẹ́ igi ìyè
ṣùgbọ́n ahọ́n ẹ̀tàn ń pa ẹ̀mí run.
5Aláìgbọ́n ọmọ kọ ìbáwí baba rẹ̀
ṣùgbọ́n ẹni tí ó gbọ́ ìbáwí jẹ́ ọlọ́gbọ́n.
6Ilé olódodo kún fún ọ̀pọ̀lọpọ̀ ohun ìṣúra,
ṣùgbọ́n èrè àwọn ènìyàn búburú ń mú ìyọnu wá fún wọn.
7Ètè olódodo ń tan ìmọ̀ kalẹ̀;
ṣùgbọ́n kò rí bẹ́ẹ̀ fún ọkàn aláìgbọ́n.
8Olúwa kórìíra ìrúbọ àwọn ènìyàn búburú
ṣùgbọ́n àdúrà olódodo tẹ́ ẹ lọ́rùn.
9Olúwa kórìíra ọ̀nà àwọn ènìyàn búburú,
ṣùgbọ́n ó fẹ́ràn àwọn tí ń lépa òdodo.
10Ẹni tí ó kúrò lójú ọ̀nà yóò rí ìbáwí gan an,
ẹni tí ó kórìíra ìbáwí yóò kú.
11Ikú àti ìparun ṣí sílẹ̀ níwájú Olúwa,
mélòó mélòó ní nínú ọkàn àwọn ènìyàn.
12Ẹlẹ́gàn kò fẹ́ ẹni tí ń ba wí:
kò ní gbàmọ̀ràn lọ́dọ̀ ọlọ́gbọ́n.
13Inú dídùn máa ń mú kí ojú túká
ṣùgbọ́n ìbànújẹ́ ọkàn máa ń pa ẹ̀mí run.
14Ọkàn olóye ń wá ìmọ̀
ṣùgbọ́n ẹnu aláìgbọ́n ń fẹ́ ìwà òmùgọ̀ bí ẹní jẹun.
15Gbogbo ọjọ́ àwọn olùpọ́njú jẹ́ ibi,
ṣùgbọ́n onínúdídùn ń jẹ àlàáfíà ní ìgbà gbogbo.
16Ó sàn kí ó má pọ̀, kí ìbẹ̀rù Olúwa sì wà
ju ọrọ̀ púpọ̀ pẹ̀lú ìyọnu.
17Oúnjẹ ewébẹ̀ níbi tí ìfẹ́ wà
sàn ju àbọ́pa màlúù tòun ti ìríra.
18Ènìyàn onínú ríru dá ìjà sílẹ̀
ṣùgbọ́n onísùúrù paná ìjà.
19Ọ̀nà ọ̀lẹ ni ẹ̀gún dí,
ṣùgbọ́n ọ̀nà olódodo já geerege ni.
20Ọlọ́gbọ́n ọmọ mú inú baba rẹ̀ dùn,
ṣùgbọ́n aṣiwèrè ènìyàn kẹ́gàn ìyá rẹ̀.
21Inú ènìyàn aláìlóye a máa dùn sí ìwà òmùgọ̀;
ṣùgbọ́n olóye ènìyàn a máa rin ọ̀nà tààrà.
22Ìgbèrò a máa dasán níbi tí kò sí ìmọ̀ràn;
ṣùgbọ́n a máa yege níbi tí ọ̀pọ̀lọpọ̀ olùbádámọ̀ràn wà.
23Inú ènìyàn a máa dùn nígbà tí ó bá fèsì tó yẹ
ọ̀rọ̀ tí ó bá sì wá lásìkò tó yẹ dára púpọ̀!
24Ọ̀nà ìyè ń lọ sókè fún ọlọ́gbọ́n
láti sọ kí ó má bá à sọ̀kalẹ̀ lọ sí ipò òkú.
25Olúwa fa ilé onígbèéraga ya lulẹ̀,
ṣùgbọ́n ó pa ààlà opó onírẹ̀lẹ̀ mọ́ láìyẹ̀.
26Olúwa kórìíra èrò ènìyàn búburú, ṣùgbọ́n mímọ́ ni ọ̀rọ̀ ẹni pípé.
27Ọ̀kánjúwà ènìyàn mú ìyọnu bá ilé rẹ̀
ṣùgbọ́n ẹni tí ó kórìíra àbẹ̀tẹ́lẹ̀ yóò yè.
28Ọkàn olódodo ń wọn ìdáhùn wò
ṣùgbọ́n ẹnu ènìyàn búburú ń tú ibi jáde.
29Olúwa jìnnà sí ènìyàn búburú
ṣùgbọ́n ó ń gbọ́ àdúrà olódodo.
30Ojú tó túká máa ń mú ayọ̀ wá fún ọkàn,
ìròyìn ayọ̀ sì ń mú ìlera wá sínú egungun.
31Ẹni tí ó fetí sí ìbáwí tí ń fún ni ní ìyè,
yóò wà ní àpéjọpọ̀ àwọn ọlọ́gbọ́n.
32Ẹni tí ó kọ̀ ìbáwí kẹ́gàn ara rẹ̀,
Ṣùgbọ́n ẹni tí ó gbọ́ ìbáwí yóò ní ìmọ̀ sí i.
33Ìbẹ̀rù Olúwa kọ́ ènìyàn ní ọgbọ́n,
Ìrẹ̀lẹ̀ sì ni ó máa ń ṣáájú ọlá.
