1Orice femeie înțeleaptă își zidește casa,
dar cea nebună o dărâmă cu înseși mâinile ei.
2Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul,
dar cel ce se îndepărtează de căile Lui Îl disprețuiește.
3Vorbirea nebunului aduce o nuia pentru spinarea lui,
dar cei înțelepți sunt păziți de înseși buzele lor.
4Unde nu sunt boi, ieslea este goală,
dar puterea boilor aduce belșug de roade.
5Un martor adevărat nu minte,
dar un martor fals răsuflă minciuni.
6Batjocoritorul caută înțelepciunea, dar n‑o găsește,
însă, pentru cel priceput, cunoștința este un lucru ușor.
7Depărtează‑te de omul nesăbuit
pentru că nu vei găsi cunoștință pe buzele lui!
8Înțelepciunea celui chibzuit îl face să‑și înțeleagă calea,
dar nebunia nesăbuiților este înșelătoare.
9Nebunii glumesc cu păcatul9 Sau: când este adusă o jertfă pentru păcat.,
dar între cei drepți este bunăvoință.
10Inima își cunoaște necazurile
și niciun străin nu poate lua parte la bucuria ei.
11Casa celor răi va fi nimicită,
dar cortul celor drepți va înflori.
12Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului,
dar la sfârșitul ei sunt căile morții.
13Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată,
iar bucuria poate sfârși în întristare.
14Cel cu inima rătăcită se va sătura de căile lui,
dar omul bun va fi săturat cu ale lui.
15Cel naiv crede orice vorbă,
dar cel chibzuit își gândește bine pașii.
16Cel înțelept se teme și se depărtează de rău,
dar cel nesăbuit este îngâmfat și încrezător.
17Cel iute la mânie face prostii,
și omul cu intenții rele este urât de alții.
18Cei naivi moștenesc nebunie,
dar cei chibzuiți sunt încoronați cu multă cunoștință.
19Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni
și cei ticăloși se vor pleca la porțile celui drept.
20Săracul este urât chiar și de semenii lui,
dar bogatul are mulți prieteni.
21Cel ce‑și disprețuiește semenul păcătuiește,
dar ferice de cel ce arată bunăvoință față de cei săraci.
22Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul?
Cei ce plănuiesc binele însă găsesc îndurare și credincioșie.
23În orice trudă există și un câștig,
dar a spune doar cuvinte de pe buze duce numai la sărăcie.
24Bogăția este o coroană pentru cei înțelepți,
dar nebunia nesăbuiților este nebunie.24 Sau: dar nesăbuința este cununa nebunilor.
25Un martor adevărat eliberează suflete25 Sau: vieți.,
dar cel ce răsuflă minciuni aduce înșelătoria.
26În teama de Domnul există o puternică încredere;
El va fi un adăpost pentru fiii Lui.
27Teama de Domnul este un izvor de viață,
îndepărtând omul de la cursele morții.
28Poporul numeros este slava regelui,
dar, fără supuși, prințul este ruinat.
29Cel încet la mânie are mare pricepere,
dar cel iute la mânie înalță nebunia.
30O inimă liniștită este viața trupului,
dar gelozia este putrezirea oaselor.
31Cine‑l asuprește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul său,
dar cine arată bunăvoință față de nevoiaș Îl onorează pe Dumnezeu.
32Cel rău este doborât de răutatea lui,
dar cel drept găsește adăpost chiar și în propria moarte.
33Înțelepciunea se odihnește în inima celui priceput
și se lasă cunoscută în mijlocul nesăbuiților.
34Dreptatea înalță un neam,
dar păcatul este o rușine pentru orice popor.
35Bunăvoința regelui este pentru slujitorul înțelept,
dar mânia lui este pentru cel care‑l face de rușine.
1Ọlọ́gbọ́n obìnrin kọ́ ilé e rẹ̀,
ṣùgbọ́n aṣiwèrè obìnrin fi ọwọ́ ara rẹ̀ fà á lulẹ̀.
2Ẹni tí ń rìn déédé bẹ̀rù Olúwa,
ṣùgbọ́n ẹni tí ọ̀nà rẹ̀ kò tọ́ kẹ́gàn Olúwa.
3Ọ̀rọ̀ aṣiwèrè a máa ṣokùnfà pàṣán fún ẹ̀yìn rẹ̀,
ṣùgbọ́n ọ̀rọ̀ ètè ọlọ́gbọ́n a máa dáàbò bò ó.
4Níbi tí kò sí ẹran, ibùjẹ ẹran a máa mọ́ tónítóní
ṣùgbọ́n, nípa agbára akọ màlúù ni ọ̀pọ̀ ìkórè ti ń wá.
5Ẹlẹ́rìí tí ń ṣọ òtítọ́ kì í tan ni
ṣùgbọ́n ẹlẹ́rìí èké a máa tú irọ́ jáde.
6Ẹlẹ́gàn ń wá ọgbọ́n kò sì rí rárá,
ṣùgbọ́n ìmọ̀ máa ń wà fún olóye.
7Má ṣe súnmọ́ aláìgbọ́n ènìyàn,
nítorí ìwọ kì yóò rí ìmọ̀ ní ètè rẹ̀.
8Ọgbọ́n olóye ni láti ronú jinlẹ̀ nípa ọ̀nà wọn
ṣùgbọ́n ìwà òmùgọ̀ aṣiwèrè ni ìtànjẹ.
9Aláìgbọ́n ń dẹ́ṣẹ̀ nígbà tí ó yẹ kí ó ṣe àtúnṣe ẹ̀ṣẹ̀ rẹ̀
ṣùgbọ́n láàrín àwọn olódodo ni a ti rí ojúrere.
10Ọkàn kọ̀ọ̀kan ló mọ ẹ̀dùn ọkàn tirẹ̀
kò sì ṣí ẹnìkan tó le è bá ọkàn mìíràn pín ayọ̀ rẹ̀.
11A ó pa ilé ènìyàn búburú run
Ṣùgbọ́n àgọ́ olódodo yóò máa gbèrú sí i.
12Ọ̀nà kan wà tí ó dàbí i pé ó dára lójú ènìyàn,
ṣùgbọ́n ní ìgbẹ̀yìn gbẹ́yín, a máa jásí ikú.
13Kódà nígbà tí a ń rẹ́rìn-ín, ọkàn le è máa kérora;
ayọ̀ sì le è yọrí sí ìbànújẹ́.
14A ó san án lẹ́kùnrẹ́rẹ́ fún aláìgbàgbọ́ gẹ́gẹ́ bí ọ̀nà rẹ̀,
ènìyàn rere yóò sì gba èrè fún tirẹ̀.
15Òpè ènìyàn gba ohun gbogbo gbọ́
ṣùgbọ́n olóye ènìyàn ronú lórí àwọn ìgbésẹ̀ rẹ̀.
16Ọlọ́gbọ́n bẹ̀rù Ọlọ́run ó sì kórìíra ibi
ṣùgbọ́n aláìgbọ́n jẹ́ alágídí àti aláìṣọ́ra.
17Ẹni tí ó máa ń tètè bínú máa ń hùwà aṣiwèrè,
a sì kórìíra eléte ènìyàn.
18Òpè jogún ìwà òmùgọ̀
ṣùgbọ́n a dé ọlọ́gbọ́n ní adé ìmọ̀.
19Ènìyàn ìkà yóò tẹríba níwájú àwọn ènìyàn rere
àti ènìyàn búburú níbi ìlẹ̀kùn àwọn olódodo.
20Kódà àwọn aládùúgbò tálákà kò fẹ́ràn rẹ̀
ṣùgbọ́n, ọlọ́rọ̀ ní ọ̀rẹ́ púpọ̀.
21Ẹni tí ó kẹ́gàn aládùúgbò o rẹ̀ ti dẹ́ṣẹ̀
ṣùgbọ́n ìbùkún ni fún ẹni tí ó ṣàánú àwọn aláìní.
22Ǹjẹ́ àwọn tí ń pète ibi kì í ṣìnà bí?
Ṣùgbọ́n àwọn tí ń gbèrò ohun rere ń rí ìfẹ́ àti òtítọ́.
23Gbogbo iṣẹ́ àṣekára ló máa ń mú èrè wá,
ṣùgbọ́n ẹjọ́ rírò lásán máa ń ta ni lósì ni.
24Ọrọ̀ ọlọ́gbọ́n ènìyàn ni adé orí wọn
ṣùgbọ́n ìwà aláìgbọ́n ń mú ìwà òmùgọ̀ wá.
25Ẹlẹ́rìí tí ó ṣọ òtítọ́ gba ẹ̀mí là
ṣùgbọ́n ẹlẹ́rìí èké jẹ́ ẹlẹ́tàn.
26Nínú ìbẹ̀rù Olúwa ni ìgbẹ́kẹ̀lé tí ó lágbára,
yóò sì tún jẹ́ ibi ààbò fún àwọn ọmọ rẹ̀.
27Ìbẹ̀rù Olúwa jẹ́ orísun ìyè,
tí ń yí ènìyàn padà kúrò nínú ìkẹ́kùn ikú.
28Ènìyàn púpọ̀ ní ìlú jẹ́ ògo ọba,
ṣùgbọ́n láìsí ìjòyè, ọba á parun.
29Onísùúrù ènìyàn ní òye tí ó pọ̀,
ṣùgbọ́n onínú-fùfù ènìyàn máa ń fi ìwà aṣiwèrè hàn.
30Ọkàn tí ó lálàáfíà fi ìyè mú kí ọjọ́ ayé gùn fún ara,
ṣùgbọ́n ìlara mú kí egungun jẹrà.
31Ẹni tí ó fi ìyà jẹ aláìní ń fi ìkórìíra hàn
ṣùgbọ́n ẹnikẹ́ni tí ó ṣoore fún aláìní bu ọlá fún Ọlọ́run.
32Nígbà tí ìyọnu bá dé, a fa àwọn búburú lulẹ̀,
kódà nínú ikú àwọn olódodo ni ààbò.
33Ọgbọ́n wà nínú ọkàn olóye
kódà láàrín àwọn aláìlóye, ó jẹ́ kí wọn mọ òun.
34Òdodo a máa gbé orílẹ̀-èdè lékè,
ṣùgbọ́n ìtìjú ni ẹ̀ṣẹ̀ jẹ́ fún àwùjọ káwùjọ.
35Ọba a máa ní inú dídùn sí ìránṣẹ́ tí ó gbọ́n
ṣùgbọ́n ìbínú rẹ̀ wá sórí ìránṣẹ́ adójútini.
