Isus hrănește peste cinci mii de oameni
(Mt. 14:13-21; Mc. 6:30-44; Lc. 9:10-17)
1După acestea, Isus a plecat pe celălalt mal al Mării Galileei, adică Marea Tiberiadei1 Marea (sau Lacul) Galileei era cunoscută sub mai multe denumiri: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei.. 2O mare mulțime de oameni Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea peste cei bolnavi. 3Isus a urcat pe munte și S‑a așezat acolo cu ucenicii Lui. 4Paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
5Când Isus Și‑a ridicat ochii și a văzut că vine la El o mare mulțime de oameni, l‑a întrebat pe Filip:
– De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?
6Spunea lucrul acesta ca să‑l încerce, căci El știa ce urmează să facă.
7Filip I‑a răspuns:
– Pâinile pe care le putem cumpăra cu două sute de denari7 Plata obișnuită pentru o zi de muncă în Orientul Mijlociu, în sec. I, era de un denar (soldații romani primeau, de asemenea, un denar pe zi). În total, câștigul pentru 8 luni, luând în calcul Sabatele și sărbătorile. nu le sunt de ajuns, nici măcar ca să primească fiecare câte puțin!
8Unul dintre ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, I‑a zis:
9– Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești. Dar ce sunt acestea la atât de mulți?!
10Isus a zis:
– Puneți oamenii să se așeze!
În locul acela era multă iarbă. Prin urmare, bărbații10 Vezi Mt. 14:21. s‑au așezat, ei fiind în număr de aproape cinci mii. 11Atunci Isus a luat pâinile și, după ce a mulțumit, le‑a împărțit celor ce se așezaseră11 Israeliții și celelalte popoare din Orientul Mijlociu obișnuiau să mănânce în poziție semi-culcată; vezi nota de la 12:2.. De asemenea, le‑a dat și din pești cât au vrut.
12Când s‑au săturat, le‑a zis ucenicilor Săi:
– Adunați firimiturile rămase, ca să nu se piardă nimic.
13Le‑au adunat deci și au umplut douăsprezece coșnițe cu firimiturile de la cele cinci pâini de orz, firimituri pe care le lăsaseră cei ce mâncaseră.
14Când au văzut oamenii acest semn pe care l‑a făcut El, au zis: „Într-adevăr, Acesta este Profetul14 Vezi Deut. 18:15. Care urma să vină în lume!“ 15Atunci Isus, știind că au de gând să vină să‑L ia cu forța ca să‑L facă rege, S‑a retras din nou înspre munte, doar El singur.
Isus umblă pe apă
(Mt. 14:22-33; Mc. 6:45-51)
16Când s‑a lăsat seara, ucenicii Lui au coborât la mare, 17s‑au urcat într‑o barcă și s‑au dus spre partea cealaltă a mării, la Capernaum. Se făcuse deja întuneric și Isus încă nu venise la ei, 18iar marea devenea agitată, pentru că sufla un vânt puternic. 19După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii19 O stadie (gr.: stadios) măsura aproximativ 185 m; 25–30 stadii erau aproximativ 4,6–5,5 km., L‑au văzut pe Isus umblând pe mare și apropiindu‑Se de barcă și li s‑a făcut frică. 20El însă le‑a zis: „Eu sunt! Nu vă temeți!“ 21Atunci ei au dorit să‑L ia în barcă. Și barca a ajuns imediat la țărmul spre care se îndreptau.
Isus, Pâinea vieții
22În ziua următoare mulțimea care stătuse pe celălalt mal al mării a văzut că acolo nu era decât o singură barcă și că Isus nu Se suise în barcă cu ucenicii Săi, ci ucenicii plecaseră singuri. 23De asemenea, și alte bărci din Tiberiada sosiseră aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul adusese mulțumiri. 24Când cei din mulțime au văzut că nici Isus, nici ucenicii Lui nu sunt acolo, s‑au urcat ei înșiși în bărci și s‑au dus la Capernaum ca să Îl caute pe Isus.
25Când L‑au găsit, de cealaltă parte a mării, I‑au zis:
– Rabbi25 Vezi nota de la 1:38., când ai venit aici?
26Isus le‑a răspuns și a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că voi Mă căutați nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâini și v‑ați săturat. 27Lucrați nu pentru mâncarea care se strică, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică și pe care v‑o va da Fiul Omului. Căci pe El Și‑a pus pecetea Dumnezeu Tatăl!
28Atunci ei L‑au întrebat:
– Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?
29Isus a răspuns și le‑a zis:
– Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeți în Acela pe Care L‑a trimis El.
30Drept urmare, ei L‑au întrebat:
– Ce semn faci Tu deci, ca să‑l vedem și să credem în Tine? Ce lucrare faci Tu? 31Strămoșii31, 49, 58 Lit.: tații. noștri au mâncat mană în pustie, așa cum este scris: „Le‑a dat să mănânce pâine din cer.“31 Un citat din Ps. 78:24. Vezi și Ex. 16:4; Neem. 9:15.
32Atunci Isus le‑a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că nu Moise v‑a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata Pâine din cer. 33Căci Pâinea lui Dumnezeu este Cel Care Se coboară din cer și dă lumii viață.
34Ei I‑au zis:
– Domnule34 Sau: Doamne. Gr.: kurios, care poate însemna atât Doamne, cât și Domnule. În contextul de față s‑a optat pentru traducerea cu Domnule deoarece, după toate probabilitățile, mulțimile nu ajunseseră încă să‑L recunoască pe Isus ca Domn., dă‑ne întotdeauna această pâine!
35Isus le‑a răspuns:
– Eu sunt Pâinea vieții. Cel ce vine la Mine nu va flămânzi niciodată și cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată! 36Dar v‑am spus că M‑ați văzut, și nu credeți. 37Tot ce‑Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, iar pe cel ce vine la Mine nu‑l voi alunga niciodată afară. 38Căci M‑am coborât din cer nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M‑a trimis. 39Și voia Celui Ce M‑a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi‑a dat El, ci să‑l înviez în ziua de pe urmă. 40Căci voia Tatălui Meu este ca oricine Îl vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică, iar Eu Îl voi învia în ziua de pe urmă.
41Atunci iudeii au început să murmure cu privire la El, pentru că spusese: „Eu sunt Pâinea Care S‑a coborât din cer.“
42Ei ziceau:
– Nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai Cărui tată și mamă îi cunoaștem?! Așadar, cum de spune acum: „M‑am coborât din cer“?!
43Isus a răspuns și le‑a zis:
– Nu murmurați între voi! 44Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu‑l atrage Tatăl, Care M‑a trimis. Iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă. 45Este scris în Profeți: „Toți vor fi învățați de Dumnezeu.“45 Vezi Is. 54:13. Oricine a auzit și a învățat de la Tatăl vine la Mine. 46Căci nimeni nu L‑a văzut pe Tatăl, în afară de Cel Care este de la Dumnezeu; El L‑a văzut pe Tatăl. 47Adevărat, adevărat vă spun că cel ce crede în Mine are viață veșnică. 48Eu sunt Pâinea vieții. 49Strămoșii voștri au mâncat mană în pustie și totuși au murit. 50Pâinea Care Se coboară din cer este de așa fel, încât cineva să mănânce din ea și să nu moară.50 Lit.: Aceasta este Pâinea Care Se coboară din cer, pentru ca cineva să mănânce din ea și să nu piară. 51Eu sunt Pâinea vie Care S‑a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din Această Pâine va trăi în veci. Și pâinea pe care o voi da Eu pentru viața lumii este trupul Meu.
52Atunci iudeii au început să se certe unii cu alții și să zică:
– Cum poate Acesta să ne dea să mâncăm trupul Lui?!
53Dar Isus le‑a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncați trupul Fiului Omului și nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi înșivă! 54Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică, iar Eu îl voi învia în ziua cea de pe urmă. 55Căci trupul Meu este o adevărată hrană, iar sângele Meu este o adevărată băutură. 56Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne în Mine, iar Eu rămân în el. 57Așa cum Tatăl cel viu M‑a trimis, iar Eu trăiesc datorită Tatălui, tot astfel și cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi datorită Mie. 58Aceasta este Pâinea Care S‑a coborât din cer, nu ca aceea pe care au mâncat‑o strămoșii voștri, care totuși au murit: cel ce mănâncă Această Pâine va trăi în veac!
59Aceste lucruri le‑a spus în timp ce dădea învățătură în sinagogă59 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după anul 586 î.Cr.) [peste tot în carte]., în Capernaum.
Mulți ucenici Îl părăsesc pe Isus
60Auzind acestea, mulți din ucenicii Lui au zis:
– Vorbirea aceasta este prea de tot! Cine poate s‑o asculte?!
61Dar Isus, știind în Sine Însuși că ucenicii Lui murmurau cu privire la aceasta, le‑a zis:
– Vorbirea aceasta vă face să vă poticniți?! 62Dar dacă L‑ați vedea pe Fiul Omului înălțându‑Se acolo unde era mai înainte?! 63Duhul este Cel Ce dă viață; carnea nu folosește la nimic. Cuvintele pe care vi le‑am spus sunt duh63 Sau: Duh. și viață. 64Dar sunt unii dintre voi care nu cred.
Căci Isus știa de la început cine sunt cei care nu cred și cine este cel ce urma să‑L trădeze64, 71 Sensul principal al verbului este a preda..
65Apoi a zis:
– Tocmai de aceea v‑am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i‑a fost dat de către Tatăl.
66Din această cauză66 Sau: Din acel moment. mulți dintre ucenicii Lui s‑au întors și nu mai umblau cu El.
67Atunci Isus le‑a zis celor doisprezece:
– Nu vreți să plecați și voi?
68Simon Petru I‑a răspuns:
– Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieții veșnice, 69iar noi am ajuns să credem și să știm că Tu ești Sfântul lui Dumnezeu!
70Isus le‑a răspuns:
– Nu v‑am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși unul dintre voi este un diavol70 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator [peste tot în carte]..
71Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, pentru că acesta, deși era unul dintre cei doisprezece, urma să‑L trădeze.
Jesusca pichca huaranga runacunamanmi carashca
(Mat 14:13-21; Mar 6:30-44; Luc 9:10-17)
1Chai qʼuipami Jesusca, Tiberias nishca Galilea cuchata chʼimbarca. 2Ungushcacunata alliyachishpa milagrocunata rurajta ricushpami, mana jahualla achca gentecuna Jesusta catishpa rircacuna. 3Chaimantami Jesusca shuj urcuman huichiyashpa, Paipaj yachacujcunandij chaipi tiyarirca.
4Judiocunapaj Pascua fiestapish ñami chayamucurca.
5Jesusca, mana jahualla achca gentecuna Paipajman shamucujta ricushpami, Felipetaca:
—Cai tucuiman carangapajca, ¿maipitaj tandataca randishun?— nirca.
6Imata nijta uyangaraicullami chashna nirca. Jesusca, imata rurana cashcataca Paillataj yacharcami.
7Jesús tapujpica, Felipeca:
—Ishqui patsaj denario cullquihuan tandata randijpipish, mirga mirgalla carangapajllapish mana pajtangachu— nircami.
8Yachacujcunapuramanta Simón Pedropaj huauqui Andresmi, Jesusta cashna nirca:
9—Caipi shuj huambrami pichca cebada tandata, ishqui chalhuacunata charicun. Chaillaca cai tucuicunapajca, ima mana canchu— nircami.
10Chashna nijpimi, Jesusca:
—Tucuicunata samarichun nichij— nirca.
Chai pambapica, achca qʼuihuami tiyarca. Chaipimi, pichca huaranga shina cʼaricuna tiyarircacuna. 11Jesusca chai tandata japishpa, Diosta pagui nishpaca, yachacujcunamanmi chaupishpa curca. Yachacujcunaca, tucui chaipi samaricujcunamanmi raquircacuna. Chalhuatapish chashnallatajmi, chailla nijta cararcacuna.
12Ña tucuicuna mana nijta micujpimi, Jesusca yachacujcunataca:
—Ama ima chingarichun, puchushcacunataca tandachichij— nirca.
13Chashna nijpimi, chai pichca cebada tandamanta micujcuna puchuchishcataca, chunga ishqui canasta jundata tandarcacuna.
14Jesús chai señalta rurajta ricushpami, chai runacunaca: «Dios ima nishcata cai huillajca, cai pachaman shamuna cashca huillajtajmari» ninacurca. 15Chashna ninacushpa, jatun Mandajta rurangapaj Paita japinaman shamushun ninacujta yachashpami, Jesusca cutin jahua urcuman Pailla chʼicanyashpa rirca.
Yacu jahuatami Jesusca purishca
(Mat 14:22-27; Mar 6:45-52)
16Ña guiñiyaitami, Jesuspaj yachacujcunaca cuchaman uriyarcacuna. 17Chaimantaca shuj barcopimi, Capernaumman cuchata chʼimbacurcacuna. Ña tucui amsayangacamapish Jesusca, manaraj paicunapajman shamushcachu carca. 18Achca huaira jatarijpimi, cucha yacu jatarishpa caiman chaiman shitacurca. 19Pichca, mana cashpaca sujta kilometrollata ricushpami Jesustaca, yacu jahuata purishpa barcoman cʼuchuyamucujta ricurcacuna. Chaita ricushpami achcata mancharircacuna. 20Ashtahuanpish Jesusca: «Ama mancharichijchu, ñucamari cani» nircami. 21Chashna nijpica cushicushpami, Paitaca barcopi yaicuchircacuna. Chaimantaca paicuna ricushca pueblomanca, ñahui quimllaillapimi chayagrircacuna.
22Cayandij punllaca, cucha chʼimbanijpi cajcunaca, chishiman shujlla barco shayacushcatami yuyarircacuna. Chai barcopica, paicuna ricucujllapitajmi yachacujcunalla rirca. Jesustaca, mana paicunahuan huichiyajta ricurcacunachu.
23Chaita yuyaricushpami, Tiberiasmanta shujtaj barcocunataca, Apunchij Jesús Diosta pagui nishpa tandata carashca ucunij pambaman chayamucujta ricurcacuna. 24Jesuspish, Paipaj yachacujcunapish mana chaipi cajta ricushpami, gentecunaca chai barcocunapi yaicushcahuan Jesusta mashcanaman, Capernaumman rircacuna.
Jesusca causaita cuj Tandami
25Cucha chʼimbanijpi Jesus-huan tupashpaca:
—Rabí, ¿ima horataj caimanca chayamurcanguiari?— nircacunami.
26Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:
—Ñucataca, señalcunata rurashcamantaca mana mashcacunguichijchu, ashtahuanpish tandata sajsajta carashcallamantami mashcacunguichij, chaica chashnatajmi. 27Chingarijlla micuillataca ama mashcashpa shamuichijchu, ashtahuanpish huiñaita mana chingarij micuita mashcaichigari. Yaya Diosca, Runa Aichayuj ñucatamari, chaita cuchun cacharca— nircami.
28Chashna nijpica:
—Shinashpaca, Taita Dios ‘Rurai’ nishcata pajtachishpa catingapajca, ¿imallatataj rurana canchij?— nishpami tapurcacuna.
29Shina nijpimi, Jesusca:
—Ñucatamari, Pai cachashca cashcata crina canguichij. Chaimari Taita Diospajta ruranaca— nircami.
30Chashna nijpi paicunaca, cashnami nircacuna:
—Can rurashcacunata ricushpa ñucanchij Canta crichunca, ¿ima señaltataj rurashpa ricuchigringui? Imallatapish ashtahuan ruranarajmi cangui. 31Dios Quillcachishcapica: “Jahua pachamanta tandatami cararca” nishcami tiyacun. Chaipi nishca shinatajmi, ñucanchij ñaupa yayacunaca shitashca pambapica, maná shuti tandata micushcacuna— nircacunami.
32Chashna nijpi, Jesusca cashnami nirca:
—Mana Moiseschu jahua pachamanta tandata cararca. Ñuca Yayamari cunanpish cancunamanca, jahua pacha Tandatataj caracun. Chaica chashnatajmari. 33Taita Dios cushca Tandatajca, jahua pachamanta cai pachaman uriyamushpa, cai pachapi causajcunaman causaita cujmari— nircami.
34Chashna nijpica:
—Apu, shinashpaca chai tandata punllanta carahuaiari— nircacunami.
35Shina nijpimi Jesusca, cashna cutichirca:
—Causaita cuj Tandaca ñucamari cani. Pipish Ñucapajman shamujca, manataj yaricachingachu, pipish Ñucata crijca manataj yacunachingachu. 36Shina cajpipish cancunaca, Ñucata ricushpapish mana cringuichijca. Ñamari chaitaca nircani. 37Yaya Ñucaman cushcacunallamari, Ñucapajmanca shamunga. Ñucapajman shamujtaca, pi cajpipish mana tigrachishpa cachashachu. 38Ñucaca, jahua pachamantaca quiquin munaita rurangapajca, mana uriyamurcanichu, ashtahuanpish Ñucata Cachajpaj munaita rurangapajmi uriyamurcani. 39Ñucata cachaj Yayaca, Ñucaman cushcacunata shujllatapish mana chingachishpa, shamuj punllapica tucuicunata causachichunmi munan. 40Ñucata Cachajca, pipish Churita ricushpa crijca, huiñai causaita charichunmi munan. Tucuri punllapica, Ñucami paicunataca causachisha— nircami.
41«Jahua pachamanta uriyamushca Tandami cani» nishcamantami, judiocunaca huashalla rimarcacuna.
42Paicunaca: “Caica, ¿Josepaj churi Jesustaj shiná? Paipaj yaya mamatapish rijsinchijtajmari. ¿Ima nishpataj Paica: ‘Jahua pachamantami uriyamurcani’ niricunri?” nishpami rimarcacuna.
43Chaimantami Jesusca cashna nirca:
—Ama cancunapuralla Ñucata rimacuichijchu. 44Ñucata cachaj Yaya pushamujllapimi, maijanpish Ñucapajmanca shamui tucun. Ñucapajman shamujtaca, tucuri punllapimi Ñucallataj causachisha. 45Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcallapitajmi: “Tucuicunatami Diosca yachachinga” nicun. Paicuna nishca shinaca, pipish Yayata uyashpa, Paimanta yachajcunallami ñucapajmanca shamun. 46Yayataca pi mana ricushcachu, Ñucallami ricushcani, Ñucami Yayapajmanta shamurcani. 47Chaimantami, pipish Ñucata crijca, huiñai causaita charin. Chaica chashnatajmi. 48Ñucamari causaita cuj Tanda cani. 49Cancunapaj ñaupa yayacunaca, shitashca pambapi maná shuti tandata micushpapish huañurcacunallami. 50Cai Tandaca, jahua pachamantamari uriyamurca. Maijanpish chaita micujca, mana huañungachu. 51Ñucamari jahua pachamanta uriyamushca, causaiyuj Tanda cani. Pipish cai Tandamanta micujca, huiñaita causangami. Ñuca carana Tandaca, Ñuca aichallatajmi. Cai pacha runacuna causachunmi, Ñuca aichata cusha— nircami.
52Chashna nijpi, judiocunaca: «¿Ima shinataj caica ñucanchijmanca, Paipaj quiquin aichata carangari?» nishpami, paicunapura pʼiñanacushpa rimanacurcacuna.
53Chaimantami Jesusca, cashna nirca:
—Runa Aichayujpaj aichata mana micushpa, Paipaj yahuarta mana ubyashpaca, mana causaita charinguichijchu. 54Pipish Ñuca aichata micuj, Ñuca yahuarta ubyajllami huiñai causaita charin. Paitami tucuri punllapica causachisha. 55Ñuca aichaca micunatajmi, Ñuca yahuarca ubyanatajmi. 56Pipish Ñuca aichata micuj, Ñuca yahuarta ubyajca, Ñucahuan shujllami tucun, Ñucapish paihuan shujllami cani. 57Ñucata cachaj Yayaca causaiyujmi. Yayamantami Ñucapish causacuni. Shinallataj Ñuca aichata micujpish, Ñucamantami causanga. 58Cai tandaca, jahua pachamantataj uriyamushcami. Mana cancunapaj ñaupa yayacuna micushca maná shuti tanda shinallachu. Paicunaca chaita micushpapish, huañurcacunami. Ashtahuanpish cai Tandata micujca, huiñaitami causanga— nircami.
59Jesusca Capernaumpi, tandanacuna huasipi yachachicushpami chashnaca nirca.
Achca yachacujcunami Jesusmanta raquirishcacuna
60Jesús chashna nijta uyashpaca, Paipaj achca yachacujcunami:
—Maita mana entendipajtamari riman. ¿Pitaj uyasha ningari?— ninacurca.
61Paihuan yachashpa puricujcuna huashalla rimanacucujta yachashpami, Jesusca cashna nirca:
—¿Chashna yachachishcata uyashpaca, mancharinguichijchu? 62Runa Aichayuj ñaupa maipi cashcaman huichiyajta ricushpacarin, ¿imatashi ninguichijman? 63Diospaj Espiritumari causaita cun, aichaca mana causaita cunchu. Ñuca cancunaman rimashca shimicunaca Espiritumi, causaiyujmi. 64Chashna cajpipish, maijan cancunaca manarajmari cringuichijchu— nircami.
Jesusca ñaupamanmi maijanlla mana crina cashcata, pi Paita japichina cashcatapish yacharca. 65Chaimantami cashnapish nirca:
—Chaimantami Ñucaca “Pipish Yaya pushamujllapimi, Ñucapajmanca shamunga” nircani— nirca.
66Chaipachamantami Paihuan yachashpa puricujcunaca, achcacuna huashaman tigrashpa, ña mana Paihuan purircacuna.
67Chaimantami Jesusca, chunga ishqui yachacujcunataca:
—¿Cancunapishchu risha ninguichij?— nirca.
68Shina nijpimi Simón Pedroca, cashna nirca:
—Apunchij Jesuslla, ¿pipajmantaj rishunri? Quiquinllamari huiñai causaita cuj shimicunata rimangui. 69Cantaca causaj Taita Diospaj Churi, Quishpichij Cristo cajta rijsinchijmari, crinchijmari— nircami.
70Chashna nijpimi, Jesusca:
—Ñucamari cancunataca chunga ishquita agllarcani. Ashtahuanpish cancunapuramanta shujca, diablomari— nircami.
71Simonpaj churi Judas Iscariotetami, chashna nirca. Paimi, Jesustaca japichina carca. Judasca, chunga ishquipurallamantatajmi carca.
