Necredința fraților lui Isus
1După aceea, Isus a călătorit prin Galileea. Nu voia să călătorească prin Iudeea, pentru că iudeii căutau să‑L omoare. 2Sărbătoarea iudeilor, cea a Corturilor2 Vezi Lev. 23:33-43; Deut. 16:13-15; Zah. 14:16-19., era aproape.
3Prin urmare, frații Lui I‑au zis:
– Pleacă de aici și du‑Te în Iudeea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările pe care le faci! 4Căci nimeni nu face ceva pe ascuns când caută să devină cunoscut. Dacă faci aceste lucruri, arată‑Te lumii!
5Căci nici chiar frații Lui nu credeau în El.
6Atunci Isus le‑a zis:
– Vremea Mea n‑a sosit încă, dar pentru voi vremea este întotdeauna potrivită! 7Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăște, pentru că Eu mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele. 8Suiți‑vă voi la sărbătoare. Eu încă nu Mă sui la sărbătoarea aceasta, pentru că nu Mi s‑a împlinit încă vremea. 9Și zicând aceste lucruri, a rămas în Galileea.
Isus la Sărbătoarea Corturilor
10Însă, după ce frații Lui s‑au suit la sărbătoare, S‑a suit și El, dar nu pe față, ci mai pe ascuns. 11La sărbătoare, iudeii Îl căutau și se întrebau: „Unde este Acela?“ 12Era multă rumoare12 Termenul grecesc poate fi tradus și cu murmur, cârteală, nemulțumire, dispută. în mulțime cu privire la El. Unii ziceau: „Este un Om bun!“ Alții ziceau: „Nu, ci duce în rătăcire mulțimea!“ 13Totuși, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea deschis despre El.
14Când sărbătoarea era deja la jumătate, Isus S‑a suit la Templu și a început să dea învățătură.
15Iudeii erau uimiți și se întrebau:
– Cum de știe Acesta atâta învățătură fără să fi învățat?!
16Atunci Isus le‑a răspuns și a zis:
– Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui Ce M‑a trimis. 17Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va cunoaște dacă învățătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine. 18Cel ce vorbește de la el caută slava lui însuși. Dar cel ce caută slava celui ce l‑a trimis, acela este adevărat și în el nu este nedreptate. 19Oare nu v‑a dat Moise Legea? Și totuși niciunul dintre voi nu respectă19 Lit.: nu face. Legea! De ce căutați să Mă omorâți?
20Mulțimea a răspuns:
– Ai demon! Cine caută să Te omoare?!
21Isus a răspuns și le‑a zis:
– O lucrare am făcut și toți sunteți uimiți. 22Totuși, Moise v‑a dat circumcizia – nu că ea este de la Moise, ci de la patriarhi22 Lit.: de la tații. – și voi îl circumcideți pe om în ziua de Sabat. 23Dacă un om primește circumcizia în ziua de Sabat, ca să nu fie încălcată Legea lui Moise, atunci de ce sunteți furioși pe Mine pentru că am făcut sănătos un om întreg în ziua de Sabat? 24Nu judecați după înfățișare, ci judecați cu o judecată dreaptă!
Oamenii se întreabă dacă Isus este Cristosul
25Unii dintre ierusalimiți ziceau:
– Nu este Acesta Cel pe Care caută ei să‑L omoare? 26Și iată că vorbește deschis, iar ei nu‑I zic nimic! Nu cumva conducătorii au ajuns să cunoască într-adevăr că El este Cristosul? 27Totuși, noi știm de unde este Omul Acesta. Însă când va veni Cristosul nimeni nu va ști de unde este.27 Scrierile rabinice din sec. I d.Cr. arată că printre iudei nu exista o părere unanimă cu privire la originea lui Mesia; vezi 7:27 și 7:41-42.
28Atunci Isus, în timp ce dădea învățătură în Templu, a strigat și a zis:
– Mă cunoașteți și știți de unde sunt?28 Sau: Mă cunoașteți și știți de unde sunt! N‑am venit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M‑a trimis este adevărat, iar voi nu‑L cunoașteți! 29Eu Îl cunosc, pentru că Eu sunt de la El și El M‑a trimis.
30Ei încercau să‑L aresteze, dar nimeni n‑a pus mâna pe El, căci încă nu‑I sosise ceasul.
31Însă mulți din mulțime au crezut în El și ziceau:
– Când va veni Cristosul, va face El mai multe semne decât a făcut Acesta?
32Fariseii au auzit mulțimea murmurând aceste lucruri despre El și, ca urmare, conducătorii preoților și fariseii au trimis niște gărzi să‑L aresteze.
33Atunci Isus a zis:
– Mai sunt cu voi încă puțină vreme, iar apoi plec la Cel Ce M‑a trimis. 34Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.
35Iudeii se întrebau unii pe alții:
– Unde urmează să Se ducă Acesta, astfel încât noi să nu‑L găsim?! Doar nu urmează să Se ducă la cei împrăștiați printre greci și să‑i învețe pe greci?! 36Ce înseamnă cuvintele acestea pe care le‑a zis: „Mă veți căuta, dar nu Mă veți găsi, iar unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.“?
Isus, Apa vieții
37În ultima zi a sărbătorii, ziua cea mare, Isus S‑a ridicat și a strigat, zicând: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine și să bea! 38Cel ce crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, așa cum zice Scriptura!37-38 Sau: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine! Și să bea 38 cel ce crede în Mine! Așa cum zice Scriptura: «Din inima lui vor curge râuri de apă vie»“. Textul biblic la care Isus face referire este dificil de determinat. Vezi Is. 44:3; 55:1; 58:11; Zah. 14:8; Eze. 47:1-12.“ 39Spunea aceasta despre Duhul pe Care urmau să‑L primească cei ce cred în El. Căci Duhul nu fusese încă dat, pentru că Isus nu fusese încă proslăvit.
40Când au auzit aceste cuvinte, unii din mulțime ziceau: „Acesta este într-adevăr Profetul!“40 Vezi Deut. 18:15, 18. 41Alții ziceau: „Acesta este Cristosul!“, iar alții ziceau: „Nu, căci Cristosul nu vine din Galileea, nu‑i așa?! 42Nu spune Scriptura că din sămânța lui David42 Vezi Ps. 89:4. vine Cristosul, și din Betleem42 Vezi Mica 5:2., satul de unde era David?“ 43Și s‑a făcut astfel dezbinare în mulțime din cauza Lui. 44Unii dintre ei voiau să‑L aresteze, însă nimeni n‑a pus mâna pe El.
Necredința conducătorilor religioși
45Gărzile s‑au întors la conducătorii preoților și la farisei, iar aceștia le‑au întrebat:
– De ce nu L‑ați adus?
46Gărzile au răspuns:
– Niciodată n‑a vorbit vreun om astfel!
47Atunci fariseii le‑au răspuns:
– Nu cumva ați fost duși și voi în rătăcire?! 48A crezut în El vreunul dintre conducători sau dintre farisei?! 49Însă mulțimea aceasta care nu cunoaște Legea este blestemată!
50Nicodim, cel care venise la Isus mai înainte și care era unul dintre ei, le‑a zis:
51– Oare judecă Legea noastră un om înainte să‑l asculte și să știe ce face?
52Ei au răspuns și i‑au zis:
– Nu cumva ești și tu din Galileea? Cercetează și vei vedea că din Galileea nu se ridică vreun profet52 Un mss conține: Profetul (vezi Deut. 18:15). Fie varianta atestată de acest mss este cea originală, fie conducătorii religioși au fost atât de furioși încât au greșit în afirmația lor, deoarece profetul Iona era din Galileea, din Gat‑Hefer (vezi 2 Regi 14:25).!
53Apoi fiecare s‑a dus acasă.
Huauquicunapish Jesustaca mana crishcachu
1Chai qʼuipaca, Jesusca Galileapimi yachachishpa puricurca. Judiocuna ima shinapish huañuchishun yuyacushcamantami, Judeapica ña mana purisha nirca. 2Ñami judiocuna yura ramacunahuan chugllata rurana fiestapish chayamucurca. 3Chaimantami Jesuspaj huauquicunaca, cashna nircacuna:
—Cambaj yachacujcunapish Can imalla ruracushcata ricuchunca, Judeaman riari. 4Tucuicuna rijsishca tucusha nishpaca, pipish imata mana pacalla ruranchu. Can ruracushca milagrocunataca tucuicunapaj ricuipi ruraiari— nircacunami.
5Paipaj quiquin huauquicunapish mana crishcamantami, Jesustaca chashna nircacuna. 6Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Ñuca chaiman rina horasca manaraj pajtamunchu. Ashtahuanpish cancunapajca, ima horaspish rinallamari. 7Cancunataca cai pachapaj cajcunaca, ¿imamantataj pʼiñangapish? Ashtahuanpish Ñucataca, paicuna mana allita ruracujpi jarcashpa rimashcamantami, pʼiñancuna. 8Cancunaca fiestamanca huichiyaichijlla. Ñuca chai fiestapi canapajca manaraj horas pajtashcachu, manaraj huichiyanichu— nircami.
9Chashna nishpaca, Galileallapitajmi saquirirca.
10Jesusca, Paipaj huauquicuna fiestaman huichiyashca qʼuipami, pi mana ricujllapi, Paipish pacalla huichiyarca. 11Mandaj judiocunaca, chai fiestapi Jesusta mashcacushpaca: «¿Maipishi chai runaca?» ninacurcami.
12Fiestaman tandanacushcacunaca, achcacunami Paimantaca parlanacurcacuna. Shujcunaca: «Chai runaca allimari» nircacunami. Cutin maijancunaca: «Mana allichu, ashtahuanpish tucuicunata umacunllamari» ninacurcami. 13Chashna ninacushpapish, judiocunata manchashcamantami, paicunapuralla parlanacurcacuna.
Jesusca chugllacunata rurana fiestapimi yachachishca
14Ashtahuanpish fiesta chaupiyacujpica, Diospaj huasiman huichiyashpami Jesusca yachachirca. 15Pai yachachishcata uyashpami, judiocunaca: «¿Ima shinataj caica, maipi mana unaita yachashca cashpapish, cai tucuitaca yacharcari?» nishpami mancharircacuna.
16Chashna ninacucujpimi, Jesusca cashna nirca:
—Ñucaca, mana Ñuca yuyaimantachu yachachini, Ñucata cachaj Yaya ‘Yachachi’ nishcallatami yachachini. 17Pipish Diospaj munaita rurasha nijllami, Ñuca yachachishcaca Diospaj cashcata, mana cashpaca Ñuca yuyaillamanta rimacushcataca yachanga. 18Pipish Paipaj yuyaillamanta rimajca, Pai quiquin alli nishca canallatami mashcan. Ashtahuanpish Paita cachaj alli nishca cachun nijca, cashcatatajmi huillan, ima mana ruranataca mana ruranchu. 19¿Illu, Mandashcataca Moisestaj shina cancunamanca curcá? Chaitaca manamari pi pajtachinguichijchu. ¿Shinashpaca, ima nishpataj ñucataca huañuchishun ninguichigari?— nircami.
20Shina nijpica, chaipi tandanacushcacunaca:
—Supai japishcamari cangui. ¿Pitaj Cantaca huañuchisha nicunri?— nircacunami.
21Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:
—Shuj allita rurashcamantami, tucuicuna mancharinguichij. 22Jalachij, cʼaricuna charishca aicha punta carata pʼitichunca Moisestajmari mandarca. Mana paichu callarichirca, ashtahuanpish ñaupa yayacunamari callarirca. Chaitaca illu sabadopi ruranguichijllami. 23Moisés Mandashcata mana pʼaquingaraicullami, cʼari charishca aicha punta carataca, sábado cajpipish pʼitinguichijlla. Chashna ruraj cashca jahuaca, ¿sabadopi shuj runata alliyachijllapichu, Ñucahuanca pʼiñaringuichij? 24Ama manaraj alli yuyaita japishpa juchachichijchu. Juchachina cajpica alli ricushpa, juchachichigari— nircami.
‘¿Quishpichij Cristotajchu, imashi?’ ninacushcami
25Chaimantami Jerusalenpi causaj maijancunaca, cashna ninacurca: «¿Cai runataca huañuchishun nishpa mashcacuncunataj shiná? 26Riquichij, tucuicunaman huillacunllamari, manamari pi imata nincunachu. ¿Mandajcunataj Cristo cashcata rijsishpachu imata mana nincuna, imashi? 27Manacataj chashna cangachu, cai runa maimanta cajtaca yachanchijmari. Cristo shamushpaca, maimanta cashca mana yacharishpa, ñapish ricuringallamari» nircacunami.
28Chaimantami Jesusca, Diospaj huasipica sinchita rimashpa cashna yachachirca:
—¡Ñucataca rijsinguichijtajmari, maimanta cashcatapish yachanguichijtajmari! Mana Ñuca quiquin yuyaillamanta shamurcanichu. Ashtahuanpish cancuna shunguta churaipaj cachajpimari shamurcani, Paitamari mana rijsinguichij. 29Ashtahuanpish Ñucaca, Paipajmanta shamushcamanta, Paitaca rijsinimari. Paimari Ñucataca cacharca— nircami.
30Shina nijpica huañuchingapaj japishun yuyashpapish, Paita japina horas manaraj pajtashcamanta, ima shina mana japi tucurcachu. 31Ashtahuanpish chaipi tandanacushcacunaca, achcacuna Jesusta crishpami cashna nircacuna: «¿Cristo shamushpaca, Pai rurashca señalcunatapish yallichu ruranga imashi?» ninacurcami.
32Gentecuna paicunapuralla Jesusmanta chashna rimanacucujta uyashpami, fariseocunapish, curacunapish, Jesusta pacalla japichun shuj runacunata cacharcacuna. 33Chaimantami, Jesusca cashna nirca: «Ashacama cancunahuan casharajmi. Chai qʼuipaca, Ñucata Cachajpajmanmi tigragrini. 34Chaipica Ñucata mashcashpapish, ña mana japinguichijchu. Ñuca tiyacunmanca, mana shamui tucunguichijchu» nircami.
35Shina nijpimi judiocunaca, paicunapura cashna ninacurca: «Cai runaca ñucanchij ama japichunca, ¿maimanshi rigrin? ¿Griegocunapaj llajtacunapi causacuj israelcunapajman rishpachu, griegocunaman yachachigricun imashi? 36“Ñucata mashcashpapish, mana japinguichijchu. Ñuca tiyacunmanca, mana shamui tucunguichijchu” nishpaca, ¿imatashi nisha nicun?» ninacurcacunami.
Jesusca ‘Causaita cuj Yacumi cani’ nishcami
37Fiesta tucurina ashtahuan jatun punllapimi, Jesusca shayarishpa sinchita cashna nirca:
—Pipish yacunachishpaca, Ñucapajman shamushpa ubyaichij. 38Dios Quillcachishcapi nishca shinaca: “Ñucata crijpaj shungumantaca, causaita cuj yacucuna llujshingami”— nircami.
39Jesusca, Paita crijcuna Diospaj Espirituta chasquinata huillashpami chashna nirca. Jesusta manaraj Dios sumajyachishca cajpimi, jucha illaj Espirituca manaraj shamushca carca.
40Jesús huillashca shimicunata uyashpami, chai tucuicunamanta maijancunaca: «Caitajca, Dios ima nishcata huillajtajmari» nircacunami. 41Shujtajcunaca: «Caica Cristomari» nircacunami.
Ashtahuanpish maijancunaca, cashnami nircacuna: «¿Maitataj Cristoca, Galileamanta shamungari? 42¿Illu Dios Quillcachishcapica: “Cristoca Davidmanta miraimi canga, David causashca Belén shuti aillu llajtamantami shamunga” nintaj shiná?» nircacunami. 43Jesusmanta chashna shujta shujta yuyashpami chaupirinacurca. 44Paicunapurallamantataj Jesusta japishun nicujcunapish, pi mana japircacunachu.
Jesús alli yachachijpipish fariseocunaca manataj crishcacunachu
45Jesusta japichun cachashcacuna tigramujpica, pushaj curacunapish, fariseocunapish:
—¿Ima nishpataj mana japimunguichigari?— nishpami tapurcacuna.
46Shina nijpimi, paicuna cachashca runacunaca:
—¡Chai runa shinatajca, pi manataj rimashcachu!— nishpa cutichircacuna.
47Chashna nijpi fariseocunaca, cashnami tapurcacuna:
—¿Cancunatapishchu crichin? 48¿Mandajcuna, fariseocunaca maijanllapish Paita crishcata uyashcanguichijchu? 49¡Mana! Ashtahuanpish Mandashcata mana yachaj, millashca gentecunallamari Paitaca crincuna— nircacunami.
50Shina nijpica Jesuspajman tuta shamuj, Nicodemo shuti fariseomi, paicunataca cashna tapurca:
51—¿Ñucanchij Mandashcapica, shuj runata manaraj uyashpa, pai ima rurashcatapish manaraj yachashpaca juchachichunlla ninchu imatagari?— nircami.
52Chashna nijpimi, caishujcunaca:
—¿Canpish Galilea runachu tucungui, imamí? Dios Quillcachishcata alli ricushpa yachanarajmi cangui. Galileamantaca, Dios ima nishcata huillajca, shujllapish manataj tiyashcachu— nircacunami.
53Chashna ninacushcahuan, paicunapaj huasicunaman rircallacunami.
