Nouă Traducere În Limba Română

Geneza 21

Naşterea lui Isaac

1Domnul a avut grijă de Sara, după cum a spus şi a făcut pentru ea ceea ce a promis. Sara a rămas însărcinată şi i-a născut lui Avraam un fiu la bătrâneţe, la vremea la care Dumnezeu îi spusese. Avraam i-a pus fiului său, pe care i-l născuse Sara, numele Isaac[a]. Avraam l-a circumcis pe fiul său Isaac la vârsta de opt zile, aşa cum i-a poruncit Dumnezeu. Avraam avea o sută de ani când s-a născut fiul său Isaac. Sara a zis: „Dumnezeu m-a făcut să râd şi oricine va auzi despre acest lucru va râde împreună cu mine. Cine i-ar fi spus lui Avraam că Sara va alăpta copii? a continuat ea. Totuşi i-am născut un fiu la bătrâneţe.“

Alungarea lui Agar şi a lui Ismael

Copilul a crescut şi a fost înţărcat. În ziua în care Isaac a fost înţărcat, Avraam a dat un ospăţ mare. Dar Sara l-a văzut pe fiul egiptencei Agar, pe care aceasta i-l născuse lui Avraam, bătându-şi joc[b] 10 şi i-a spus lui Avraam: „Alung-o pe această sclavă şi pe fiul ei, pentru că fiul acestei sclave nu va moşteni împreună cu fiul meu Isaac!“ 11 Acest lucru l-a tulburat mult pe Avraam, pentru că-l avea în vedere pe fiul său. 12 Dar Dumnezeu i-a spus lui Avraam: „Nu fi tulburat din cauza băiatului şi a sclavei tale; ascult-o pe Sara în tot ce îţi spune, pentru că prin Isaac îşi va primi numele sămânţa[c] ta. 13 Cât despre fiul sclavei tale, îl voi face şi pe el un neam, pentru că şi el este urmaşul tău.“ 14 Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a luat nişte pâine şi un burduf cu apă şi i le-a dat lui Agar, punându-i-le pe umăr; i-a dat şi copilul şi a izgonit-o. Ea a plecat şi a rătăcit în pustia Beer-Şeba. 15 Când apa din burduf s-a terminat, Agar a pus copilul sub unul dintre tufişuri, 16 apoi s-a dus şi a şezut singură mai departe, ca la o aruncătură de arc, pentru că se gândea: „Să nu văd moartea copilului.“ Şezând acolo, ea[d] a început să plângă. 17 Dumnezeu a auzit glasul copilului, iar Îngerul lui Dumnezeu a strigat-o pe Agar din cer şi i-a zis: „Ce se întâmplă, Agar? Nu te teme, pentru că Dumnezeu a auzit glasul băiatului din locul în care este. 18 Scoală-te, ridică băiatul şi ţine-l de mână, pentru că voi face din el un neam mare.“ 19 Apoi Dumnezeu i-a deschis ochii, iar ea a văzut o fântână cu apă. S-a dus, a umplut burduful cu apă şi i-a dat băiatului să bea. 20 Dumnezeu a fost cu băiatul, iar el a crescut, a locuit în pustie şi a ajuns arcaş. 21 A locuit în pustia Paran, iar mama lui i-a luat o soţie din ţara Egiptului.

Legământul dintre Avraam şi Abimelek

22 În vremea aceea, Abimelek, împreună cu Pihol, conducătorul oştirii sale, i-a spus lui Avraam:

– Dumnezeu este cu tine în tot ceea ce faci; 23 jură-mi acum pe Dumnezeul tău că nu mă vei înşela nici pe mine, nici pe copiii mei, nici pe urmaşii mei, ci că, aşa cum eu am arătat bunăvoinţă faţă de tine, tot aşa vei arăta şi tu faţă de mine şi faţă de ţara în care locuieşti ca străin.

24 – Jur, i-a răspuns Avraam.

25 Dar Avraam i s-a plâns lui Abimelek cu privire la o fântână cu apă, pe care slujitorii acestuia o luaseră în stăpânire.

26 Abimelek i-a răspuns: „Nu ştiu cine a făcut acest lucru. Tu nu mi-ai spus, iar eu nu am auzit despre aceasta până acum.“ 27 Atunci Avraam a luat oi şi boi şi i le-a dat lui Abimelek; apoi cei doi au încheiat un legământ. 28 Avraam a pus deoparte şapte mieluşele din turmă, 29 iar Abimelek l-a întrebat:

– Ce ai de gând să faci cu aceste şapte mieluşele pe care le-ai pus deoparte?

30 – Primeşte-le ca o mărturie pentru mine că eu am săpat această fântână, i-a răspuns Avraam.

31 De aceea acel loc a fost numit Beer-Şeba[e], pentru că amândoi au depus acolo un jurământ. 32 După ce au încheiat legământul la Beer-Şeba, Abimelek şi Pihol, conducătorul oştiri sale, s-au sculat şi s-au întors în ţara filistenilor. 33 Avraam a plantat un tamarisc în Beer-Şeba şi a chemat acolo Numele Domnului, Dumnezeul cel Veşnic[f]. 34 El a locuit ca străin în ţara filistenilor multă vreme.

Notas al pie

  1. Geneza 21:3 Isaac înseamnă el râde
  2. Geneza 21:9 Sau: râzând; posibil joc de cuvinte cu Isaac (El a râs)
  3. Geneza 21:12 Vezi nota de la 12.7; ideea este aceea că promisiunea legământului se va împlini nu pe linia lui Ismael, ci pe linia lui Isaac
  4. Geneza 21:16 TM, PentSam, Siriacă; LXX: copilul
  5. Geneza 21:31 Beer-Şeba poate însemna fie Fântâna Jurământului, fie Fântâna celor Şapte (vs. 28, 29)
  6. Geneza 21:33 Ebr.: El-Olam

New International Reader's Version

Genesis 21

Isaac Is Born

1The Lord was gracious to Sarah, just as he had said he would be. The Lord did for Sarah what he had promised to do. Sarah became pregnant. She had a son by Abraham when he was old. The child was born at the exact time God had promised. Abraham gave the name Isaac to the son Sarah had by him. When his son Isaac was eight days old, Abraham circumcised him. He did it exactly as God had commanded him. Abraham was 100 years old when his son Isaac was born to him.

Sarah said, “God has given laughter to me. Everyone who hears about this will laugh with me.” She also said, “Who would have said to Abraham that Sarah would breast-feed children? But I’ve had a son by him when he is old.”

Abraham Sends Hagar and Ishmael Away

Isaac grew. The time came for his mother to stop breast-feeding him. On that day Abraham prepared a big celebration. But Sarah saw Ishmael making fun of Isaac. Ishmael was the son Hagar had by Abraham. Hagar was Sarah’s Egyptian slave. 10 Sarah said to Abraham, “Get rid of that slave woman! Get rid of her son! That woman’s son will never have a share of the family’s property. All of it belongs to my son Isaac.”

11 What Sarah said upset Abraham very much. After all, Ishmael was his son. 12 But God said to Abraham, “Do not be so upset about the boy and your slave Hagar. Listen to what Sarah tells you, because your family line will continue through Isaac. 13 I will also make the son of your slave into a nation. I will do it because he is your child.”

14 Early the next morning Abraham got some food and a bottle of water. The bottle was made out of animal skin. He gave the food and water to Hagar, placing them on her shoulders. Then he sent her away with the boy. She went on her way and wandered in the Desert of Beersheba.

15 When the water in the bottle was gone, she put the boy under a bush. 16 Then she sat down about as far away as a person can shoot an arrow. She thought, “I can’t stand to watch the boy die.” As she sat there, she began to sob.

17 God heard the boy crying. Then the angel of God called out to Hagar from heaven. He said to her, “What is the matter, Hagar? Do not be afraid. God has heard the boy crying as he lies there. 18 Lift up the boy and take him by the hand. I will make him into a great nation.”

19 Then God opened Hagar’s eyes, and she saw a well of water. So she went and filled the bottle with water and gave the boy a drink.

20 God was with the boy as he grew up. He lived in the desert and learned to shoot a bow and arrow. 21 While he was living in the Desert of Paran, his mother got a wife for him from Egypt.

The Agreement at Beersheba

22 At that time Abimelek and his army commander, Phicol, spoke to Abraham. They said to Abraham, “God is with you in everything you do. 23 Now make a promise to me here while God is watching. Give me your word that you will treat me fairly. Promise that you will treat my children and their children the same way. I’ve been kind to you. Now you be kind to me and the country where you are living as an outsider.”

24 Abraham said, “I give you my word that I’ll do it.”

25 Then Abraham complained to Abimelek that his servants had taken over a well of water. 26 But Abimelek said, “I don’t know who has done this. You didn’t tell me. And today is the first time I heard about it.”

27 So Abraham gave Abimelek sheep and cattle. The two men came to an agreement. 28 Then Abraham picked out seven female lambs from his flock. 29 Abimelek asked Abraham, “What’s the meaning of these seven female lambs? Why have you picked them out and set them apart?”

30 Abraham replied, “Accept the seven lambs from me. They will be a witness that I dug this well.”

31 So that place was named Beersheba. That’s because there the two men came to an agreement.

32 After the agreement had been made at Beersheba, Abimelek went back to the land of the Philistines. His army commander, Phicol, went with him. 33 Abraham planted a tamarisk tree in Beersheba. There he called on the name of the Lord, the God who lives forever. 34 Abraham stayed in the land of the Philistines for a long time.