Hilkiah Finds the Book of the Law
1Josiah was eight years old when he became king. He ruled in Jerusalem for 31 years. His mother’s name was Jedidah. She was the daughter of Adaiah. She was from Bozkath. 2Josiah did what was right in the eyes of the Lord. He lived the way King David had lived. He didn’t turn away from it to the right or the left.
3King Josiah sent his secretary Shaphan to the Lord’s temple. It was in the 18th year of Josiah’s rule. Shaphan was the son of Azaliah. Azaliah was the son of Meshullam. Josiah said, 4“Go up to Hilkiah the high priest. Have him add up the money that has been brought into the Lord’s temple. The men who guard the doors have collected it from the people. 5Have them put all the money in the care of certain men. These men have been put in charge of the work on the Lord’s temple. Have them pay the workers who repair it. 6Have them pay the builders and those who work with wood. Have them pay those who lay the stones. Also have them buy lumber and blocks of stone to repair the temple. 7But they don’t have to report how they use the money that is given to them. That’s because they are completely honest.”
8Hilkiah the high priest spoke to Shaphan the secretary. Hilkiah said, “I’ve found the Book of the Law in the Lord’s temple.” Hilkiah gave it to Shaphan, who read it. 9Then Shaphan went to King Josiah. Shaphan told him, “Your officials have paid out the money that was in the Lord’s temple. They’ve put it in the care of the workers and directors there.” 10Shaphan continued, “Hilkiah the priest has given me a book.” Shaphan read some of it to the king.
11The king heard the words of the Book of the Law. When he did, he tore his royal robes. 12He gave orders to Hilkiah the priest, Ahikam, Akbor, Shaphan the secretary and Asaiah. Ahikam was the son of Shaphan. Akbor was the son of Micaiah. And Asaiah was the king’s attendant. Josiah commanded them, 13“Go. Ask the Lord for advice. Ask him about what is written in this book that has been found. Do it for me. Also do it for the people and the whole nation of Judah. The Lord is very angry with us. That’s because our people who have lived before us didn’t obey the words of this book. They didn’t do everything written there about us.”
14Hilkiah the priest went to speak to Huldah the prophet. So did Ahikam, Akbor, Shaphan and Asaiah. Huldah was the wife of Shallum. Shallum was the son of Tikvah. Tikvah was the son of Harhas. Shallum took care of the sacred robes. Huldah lived in the New Quarter of Jerusalem.
15Huldah said to them, “The Lord is the God of Israel. He says, ‘Here is what you must tell the man who sent you to me. 16Tell him, “The Lord says, ‘I am going to bring horrible trouble on this place and its people. Everything written in the book the king of Judah has read will take place. 17That’s because the people have deserted me. They have burned incense to other gods. They have made me very angry because of the statues of gods their hands have made. So my anger will burn like a fire against this place. And the fire of my anger will not be put out.’ ” ’ 18The king of Judah sent you to ask the Lord for advice. Tell him, ‘The Lord is the God of Israel. He has a message for you about the things you heard. He says, 19“Your heart was tender. You made yourself humble in the eyes of the Lord. You heard what I spoke against this place and its people. I said they would be under a curse. I told them they would be destroyed. You tore your royal robes and wept in front of me. And I have heard you,” announces the Lord. 20“You will join the members of your family who have already died. You will be buried in peace. Your eyes will not see all the trouble I am going to bring on this place.” ’ ”
Huldah’s answer was taken back to the king.
Domnia lui Iosia peste Iuda
(2 Cron. 34:1-2, 8-13)
1Iosia era în vârstă de opt ani când a devenit rege și a domnit la Ierusalim timp de treizeci și unu de ani. Mama lui se numea Iedida și era fiica lui Adaia din Boțkat. 2El a făcut ce este drept în ochii Domnului și a umblat pe toată calea tatălui său David, fără a se abate la dreapta sau la stânga.
3În al optsprezecelea an al regelui Iosia, regele l‑a trimis pe scribul său Șafan, fiul lui Ațalia, fiul lui Meșulam, la Casa Domnului, zicându‑i: 4„Suie‑te la marele preot Hilchia și spune‑i să strângă argintul care a fost adus la Casa Domnului, cel care fusese adunat de la popor de către paznicii porții. 5Să se dea acest argint celor ce supraveghează lucrarea la Casa Domnului, iar aceștia să‑l dea lucrătorilor care sunt la Casa Domnului, adică celor ce fac restaurarea Casei: 6tâmplarilor, constructorilor și zidarilor. Să li se mai dea și pentru cumpărarea lemnelor și a pietrelor cioplite necesare pentru restaurarea Casei, 7dar să nu li se ceară socoteală de argintul încredințat lor, căci ei lucrează cu credincioșie.“
Cartea Legii este găsită în Casa Domnului
(2 Cron. 34:14-28)
8Atunci marele preot Hilchia i‑a zis scribului Șafan: „Am găsit Cartea Legii în Casa Domnului!“ Hilchia i‑a dat Cartea lui Șafan, iar acesta a citit‑o. 9Scribul Șafan s‑a dus la rege și i‑a adus regelui următorul mesaj: „Slujitorii tăi au strâns argintul care se afla în Casă și l‑au dat celor ce supraveghează lucrarea la Casa Domnului.“ 10Apoi scribul Șafan l‑a înștiințat pe rege, zicând: „Preotul Hilchia mi‑a dat o Carte.“ Și Șafan a citit din ea înaintea regelui.
11Când a auzit regele cuvintele din Cartea Legii și‑a sfâșiat hainele. 12Și regele le‑a poruncit preotului Hilchia, lui Ahikam, fiul lui Șafan, lui Acbor, fiul lui Micaia, scribului Șafan și lui Asaia, slujitorul regelui, zicând: 13„Duceți‑vă și întrebați‑L pe Domnul pentru mine, pentru popor și pentru întreg Iuda, cu privire la cuvintele Cărții care a fost găsită. Căci mare este mânia Domnului, care s‑a aprins împotriva noastră pentru că părinții noștri n‑au ascultat de cuvintele acestei Cărți și n‑au împlinit tot ce este scris în ea cu privire la noi.“
14Preotul Hilchia, Ahikam, Acbor, Șafan și Asaia s‑au dus la profetesa Hulda, soția lui Șalum, fiul lui Tikva, fiul lui Harhas14 Numit și Hasrah; compară cu 2 Cron. 34:22., păzitorul veșmintelor, care locuia în Ierusalim, în cartierul cel nou14 Sau: al doilea cartier, posibil o zonă a orașului unde locuiau cei mai înstăriți.. Ei au vorbit cu ea, 15și ea le‑a răspuns: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel; să spuneți omului care v‑a trimis la mine, 16că așa vorbește Domnul: «Iată că voi aduce nenorocirea asupra acestui loc și asupra locuitorilor lui, potrivit cu tot ce este scris în Cartea pe care a citit‑o regele lui Iuda. 17Pentru că M‑au părăsit și au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu‑Mă prin toată lucrarea mâinilor lor, mânia Mea se va aprinde împotriva acestui loc și nu se va stinge!» 18Totodată spuneți‑i regelui lui Iuda, care v‑a trimis să‑L întrebați pe Domnul, următoarele: «Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cuvintele pe care le‑ai auzit: 19‘Pentru că ți s‑a înmuiat inima și te‑ai smerit înaintea Domnului, când ai auzit ce am rostit împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor lui, – că vor ajunge de spaimă și de blestem, – pentru că ți‑ai sfâșiat hainele și ai plâns înaintea Mea, iată că și Eu am auzit, zice Domnul! 20De aceea, iată că te voi adăuga la părinții tăi și vei fi așezat în pace în mormântul tău, astfel că nu vei vedea toată nenorocirea pe care o voi aduce asupra acestui loc!’»“
Ei i‑au adus regelui răspunsul acesta.
