Hechos 20 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 20:1-38

Pabloca Macedoniapi, Greciapimi crijcunata ricugrishca

1Chai caparinacui ña chulunyajpimi, Pabloca crijcunata cayashpa, alli catichun cunarca. Cunashca qʼuipaca ugllarishpa, ‘Shujtaj punllacama’ nishpaca, Macedoniamanmi rirca. 2Chai llajtacunapi causacuj crijcunatapish alli catichun, achcata yachachishpa purishpami, Greciaman chayarca. 3Chai llajtamantaca, quimsa quilla qʼuipami, Siriaman ringapaj barcota japisha nicurca. Ashtahuanpish judiocuna paita huañuchingapaj chapacushcata yachaj chayashpami, Macedoniata tigrana tucurca. 4Pablohuanca Bereamanta Pirropaj churi Sopater, Tesalonicamanta Aristarco, Segundo, Derbemanta Gayo, Timoteo, Asiamanta Tíquico, Trofimopishmi Asiacama rircacuna. 5Paicunaca, ñucanchijta ñaupashpami, Troaspi shuyagrircacuna. 6Ñucanchijca, levadura illajlla tandata micuna fiesta tucurijpimi, Filiposmantaca barcopi rishpa, pichca punllapi Troasman chayarcanchij. Ñucanchijta chaipi shuyacuj huauquicunahuan tupashpami, canchis punllacama chaipi saquirircanchij.

Troaspimi Pabloca huañushcata causachishca

7Domingo punlla cajpimi crijcunaca, Jesús huañushcata yuyarishpa micungapaj tandanacurcanchij. Pabloca, cayandijta ña rina cashpami, chaupi tutacama yachachicurcalla. 8Paicuna tandanacushca altibajo ucupica, achca lamparacunapimi nina rupacurca. 9Chaipica, Eutico shuti huambrami ventanapi tiyacurca. Chai huambraca, Pablo unaita huillacujllapimi, dorminaita atichirca. Ña huañuita dormishpami, quimsa altomanta, ucu pambaman urmarca. Ricunaman uriyashpaca, huañushcatami japircacuna. 10Pablo uriyashpa, chai huambrata ugllarishpaca: «¡Ama mancharichijchu! ¡Huambraca causajllatajmi!» nircami.

11Pabloca, cutinllataj jahua ucuman huichiyashpami, Jesús huañushcata yuyarishpa, tandata chaupishpa cararca. Chaita micushca qʼuipapish, pacaringacama yachachishpaca, ña rircallami. 12Urmashpa huañuj huambratapish, causajtami huasiman pusharcacuna. Chashnami tucuicuna achcata cushicushpa saquirircacuna.

Troasmantaca Miletomanmi rishcacuna

13Pabloca Asoncama chaquillahuan rina tucujpimi, ñucanchijca chaipi tupashpa paita apashun ninacushpa, barcopi chaiman ñauparcanchij. 14Asonpi tupanacushpami, Pablota barcopi pushashpa, Mitilene puebloman shamurcanchij. 15Chaimanta barcollapitaj rishpaca, cayandij punllami Quío shuti pueblo chʼimbanijman chayarcanchij. Chai cayandij punllami, Samospi barcocuna shayanaman chayarcanchij. Trogilio pueblopi samarishpami, cayandijta, Miletoman chayarcanchij. 16Pabloca, Pentecostés punllapaj ima shinapish Jerusalenman chayashataj nishpami, Asiapi ama unaiyangapaj Efesoman rircalla.

17Miletopi cashpami, Pabloca Efesopi causaj crijcunata cunaj yuyajcunata cayaj cacharca. 18Paicuna chayamujpica, cashnami nirca: «Asiaman chayamushca punllamantapacha cancunahuan ñuca ima shina cashcataca, cancunallataj allimi yachanguichij. 19Ñucaca, alli shunguhuanmi, Apunchij Jesusta servircani. Manaraj crij judiocuna ñucata llaquichishcamanta huacaihuan, llaquillami purircani. 20Shina cajpipish cancunapaj imalla alli canata, huillanata, yachachinataca manataj saquircanichu. Huasinta purishpapish, tandachishpapishmi yachachircani. 21Israelcunatapish, griegocunatapish ‘Taita Diospajman cutirichij, Apunchij Jesucristota crichij’ nishpami huillarcani.

22Cunanca, Diospaj Espiritupish richuntaj nijpimi, Jerusalenman rina tucuni. Chaipi ñucata ima shuyacujtapish mana yachanichu. 23Mai puebloman chayajpipish, jucha illaj Espiritumi: “Achcatami llaquichigrincuna, carcelpi churagrincunami” nishpa huillahuan, chaillatami yachani. 24Chai llaquicunatapish mana manchachinchu. Ñucata huañuchijpipish, mana ima cangachu. Ashtahuanca, mana cʼuyaipajta Taita Dios cʼuyashca alli huillaillatami huillashpa catisha nini. Chaitaca, Apunchij Jesusmi ñucaman mingahuarca.

25Cunancamami cancunamanca, Taita Dios ima shina mandacunta huillashpa purircani. Chaita ñuca shimimanta uyajcunaca ña mana cutinca, pipish ñucata ricunguichijchu. 26Chaimanta, maijan cancuna chingarishpaca, ñucataca imata mana juchachinachu canguichij. Chaitaca cunanmanmi huillani. 27Taita Dios imallata rurasha nishcata huillanataca, llaquipi cashpapish manataj saquircanichu. 28Chaimanta, cancunallatajpish alli yuyaihuan causanguichij. Apunchij Jesucristo Paipaj yahuarhuan randishca, tandanacushca crijcunatapish pajta shitanguichijman. Paicunataca cancuna alli michichunmi, jucha illaj Espirituca cancunapaj maquipi churarca. 29Ñuca rishca huashaca, millai atujcuna shamungami. Chaicunaca, ovejacunata manchachishpa, caita chaita cachangacunami. 30Cancunapurallamantatajmi maijancunaca pandata yachachishpa, crijcunataca chʼicanyachishpa apangacuna. 31Chaimanta, yuyaipi canguichij. Ñucaca quimsa huatatami tutapish, punllapish mana samashpa, tucui cancunataca shuj shuj japishpa, huacashpa cunarcani.

32Cunanca huauquicuna, cancunataca, Taita Diosmanpish, mana cʼuyaipajta cʼuyashpa cushca Paipaj Shimimanpishmi mingani. Chai Shimimari cancunataca, punllanta sinchiyachishpa, Diospajlla cajcuna japinata cunga. 33Ñucaca, pipaj cullquita, curita, churanatapish mana munashcanichu. 34Chaipaj randica, ñucapajpish, ñucahuan purijcunapajpish ima illashcata charingapajca, ñuca maquihuantaj imatapish rurashpami cullquita japircani. Chaitaca cancunallataj yachanguichijmi. 35Ñucaraj chashna rurashpami cancunataca, mana charijcunata ima shina ayudanata yachachircani. Chashna rurashpallami: “Imatapish cujmi, chasquijta yalli cushicun” nishpa, Apunchij Jesús yachachishcatapish yuyachina ñahuita charircani» nircami.

36Chai tucuita yuyachishca qʼuipaca, Pabloca tucui paicunandij cungurishpami, Diosta mañarca. 37Chai qʼuipaca, tucuicuna ‘Shujtaj punllacama’ nishpami, Pablota ugllarishpa, huacashpa mucharcacuna. 38“Ñucataca, ña mana ashtahuan ricunguichijchu” nishcamantami, yallitaj llaquirircacuna. Chaimantaca barcocamami, Pablohuan rircacuna.

La Bible du Semeur

Actes 20:1-38

Paul à Troas

1Quand le tumulte se fut apaisé, Paul convoqua les disciples pour les encourager. Puis il prit congé d’eux et partit pour la Macédoine. 2En parcourant cette province, il eut de nombreuses occasions d’encourager les croyants. De là, il passa en Grèce 3où il demeura trois mois. Au moment où il allait s’embarquer pour la Syrie, il apprit que les Juifs avaient formé un complot contre lui. Il décida alors de repasser par la Macédoine. 4Ses compagnons20.4 Certains manuscrits ont : il avait pour l’accompagner jusque dans la province d’Asie. étaient Sopater, fils de Pyrrhus, originaire de Bérée, Aristarque et Secondus de Thessalonique, Gaïus, de Derbé, Timothée, et enfin Tychique et Trophime de la province d’Asie. 5Ils prirent les devants pour aller nous attendre à Troas. 6Quant à nous, nous nous sommes embarqués à Philippes après la fête des Pains sans levain20.6 Voir Ex 12.14-20. et, après une traversée de cinq jours, nous les avons rejoints à Troas où nous avons passé une semaine.

7Le dimanche20.7 Autre traduction : le samedi soir., nous20.7 nous: voir note 16.10. étions réunis pour rompre le pain20.7 C’est-à-dire pour la cène, « le repas du Seigneur », qui se célébrait au cours d’un repas fraternel (voir 1 Co 11.18-34).. Comme il devait partir le lendemain, Paul s’entretenait avec les assistants et prolongea son discours jusque vers minuit. 8Nous étions réunis à l’étage supérieur de la maison, éclairé par de nombreuses lampes. 9Un jeune homme nommé Eutychus s’était assis sur le rebord de la fenêtre et, comme Paul prolongeait encore l’entretien, il s’endormit profondément. Soudain, dans son sommeil, il perdit l’équilibre et tomba du troisième étage. Quand on le releva, il était mort.

10Paul descendit, se pencha vers lui20.10 Autre traduction : se précipita vers lui., le prit dans ses bras et dit : Ne vous inquiétez pas ! Il est encore en vie.

11Il remonta, rompit le pain, mangea, et continua de parler jusqu’au point du jour. Puis il partit. 12Quant au jeune homme, il fut ramené chez lui indemne, au grand réconfort de tous.

Paul fait ses adieux aux responsables de l’Eglise d’Ephèse

13Pour nous, nous avons pris les devants, et nous nous sommes embarqués sur un bateau qui nous a amenés à Assos, où nous devions prendre Paul, conformément à ce qu’il avait décidé. Car il voulait faire la route à pied jusque-là. 14Quand il nous eut rejoints à Assos, nous avons repris la mer ensemble. Après une escale à Mytilène, 15nous avons passé le lendemain au large de Chio. Le jour suivant, nous jetions l’ancre à Samos et, un jour plus tard20.15 Certains manuscrits précisent : après nous être arrêtés à Trogyllion., nous abordions à Milet. 16Paul avait, en effet, décidé de dépasser Ephèse sans s’y arrêter pour ne pas risquer de s’attarder dans la province d’Asie. Il se hâtait pour être à Jérusalem, si possible, le jour de la Pentecôte. 17Pendant l’escale à Milet, il envoya quelqu’un à Ephèse pour demander aux responsables de l’Eglise de venir le rejoindre.

18Quand ils furent arrivés auprès de lui, il leur dit :

Vous savez comment je me suis comporté pendant tout le temps que j’ai passé parmi vous, depuis le jour de mon arrivée dans la province d’Asie. 19J’ai servi le Seigneur en toute humilité, avec des larmes, au milieu d’épreuves suscitées par les complots des Juifs. 20Vous savez aussi que, sans rien vous cacher, je vous ai annoncé et enseigné tout ce qui pouvait vous être utile, soit publiquement, soit dans vos maisons. 21Sans cesse, j’ai appelé Juifs et Grecs à se tourner vers Dieu et à croire en Jésus, notre Seigneur.

22Et maintenant, me voici en route pour Jérusalem. L’Esprit m’y oblige, mais j’ignore ce qui m’y arrivera. 23Tout ce que je sais, c’est que le Saint-Esprit m’avertit de ville en ville que je dois m’attendre à être emprisonné et à connaître bien des souffrances. 24Ma vie m’importe peu, je ne lui accorde aucun prix ; mon but c’est d’aller jusqu’au bout de ma course et d’accomplir pleinement le service que le Seigneur Jésus m’a confié c’est-à-dire de proclamer l’Evangile, ce message de la grâce de Dieu. 25Et maintenant, je le sais : vous tous, au milieu de qui j’ai passé en prêchant le royaume de Dieu, vous ne me reverrez plus. 26C’est pourquoi je vous le déclare solennellement aujourd’hui : je suis dégagé de toute responsabilité à votre égard, 27car je vous ai annoncé tout le plan de Dieu, sans rien passer sous silence. 28Veillez donc sur vous-mêmes et sur tout le troupeau de l’Eglise que le Saint-Esprit a confié à votre garde. Comme le berger le fait de son troupeau, prenez soin de l’Eglise de Dieu20.28 Certains manuscrits ont : l’Eglise du Seigneur. qu’il s’est acquise par son sacrifice. 29Je le sais : quand je ne serai plus là, des loups féroces se glisseront parmi vous, et ils seront sans pitié pour le troupeau. 30De vos propres rangs surgiront des hommes qui emploieront un langage mensonger pour se faire des disciples. 31Soyez donc vigilants ! Rappelez-vous que, pendant trois années, la nuit comme le jour, je n’ai cessé de vous conseiller un à un, et parfois même avec larmes.

32Et maintenant il ne me reste plus qu’à vous confier à Dieu et à sa Parole de grâce. Il a le pouvoir de vous faire grandir dans la foi et de vous assurer l’héritage qu’il vous réserve avec tous les membres de son peuple saint. 33Je n’ai désiré ni l’argent, ni l’or, ni les vêtements de personne. 34Regardez mes mains : ce sont elles, vous le savez bien, qui ont pourvu à mes besoins et à ceux de mes compagnons. 35Je vous ai montré partout et toujours qu’il faut travailler ainsi pour aider les pauvres. Souvenons-nous de ce que le Seigneur Jésus lui-même a dit : « Il y a plus de bonheur à donner qu’à recevoir20.35 Parole qui ne figure pas dans les évangiles et que la tradition orale a transmise à Paul.. »

36Après avoir ainsi parlé, Paul se mit à genoux et pria avec eux. 37Tous, alors, éclatèrent en sanglots et ils se jetaient au cou de Paul pour l’embrasser. 38Ce qui les affligeait surtout, c’était de l’avoir entendu dire qu’ils ne le reverraient plus. Puis ils l’accompagnèrent jusqu’au bateau.