Hechos 21 – MTDS & BDS

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 21:1-40

Pabloca Jerusalenmanmi rishca

1Chai crijcunapajmanta rishpaca barcota japishpami, Cos shuti llajtaman chayajta rircanchij, cayandij punllami Rodasman chayarcanchij. Cutin chaimantaca Pátara pueblomanmi rircanchij. 2Pataramanta Feniciaman shuj barco llujshicujpimi, chaipi huichiyashpa rircanchij. 3Chai barcopi Siriaman ricushpami, Chipre llajtataca ñucanchij chʼimbanij lluqui ladoman saquirijta ricurcanchi. Tiropi cargata saquingapaj chai barco shayarijpimi, ñucanchijca chaipi uricurcanchij. 4Chaipi crijcunahuan tupanacushpami, canchis punllacama paicunahuan saquirircanchij. Diospaj Espíritu yuyaita cujpimi, chai crijcunaca Pablotaca: “Jerusalenman ama huichiyaichu” nircacuna. 5Paicuna chashna jarcacujpipish, ña punlla pajtajpimi, chaimantaca rinataj tucurcanchij. Ñucanchij llujshirijpica, tucui crijcunami paicunapaj huarmicunandij, huahuacunandij chai pueblomanta llujshingacama ñucanchijhuan shamurcacuna. Chai yacu uripimi, tucuicuna cungurishpa Diosta mañarcanchij. 6Chai qʼuipaca, tucuicunata ugllarishpa, ‘Minchacama’ nishpami, cutin barcoman huichiyarcanchij. Paicunapish paicunapaj huasiman tigrarcallacunami.

7Tiromanta barcopi rishpaca, Tolemaidaman chayashpami, crijcunata ‘¿Allillachu canguichij?’ nishpa, paicunahuan shuj punllata cainarcanchij. 8Cayandij punllaca Pablondij, ñucanchijdij chaimanta llujshishpaca, Cesareamanmi rircanchij. Chaiman chayashpaca, alli huillaita huillaj Felipepaj huasiman rishpami, chaipi poźarcanchij. Paica, crijcunata ayudaj cachun churashca canchis huauquicunapurami. 9Chai Felipeca, Dios ima nishcata huillaj, manaraj caźarashca chuscu ushushicunatami charirca.

10Ñucanchij ña tauca punllacunata chaipi cajpimi, Dios ima nishcata huillaj Agabo shuti runaca, Judeamanta chayamurca. 11Chai runa ñucanchijpajman shamushpami, Pablopaj chumbita japirca. Chaihuan paipaj chaqui maquita huatarishpami, cashna nirca:

—Jucha illaj Espiritutajmi cashna nin: “Cai chumbiyujtaca Jerusalenpica, cashna huatashpami judiocunaca, mana israelcunaman cunga” ninmi— nircami.

12Chaita uyashpaca ñucanchijpish, chai pueblopi causaj crijcunapish Pablotaca, Jerusalenman ama richun nishpami jarcarcanchij.

13Chashna jarcajpipish Pabloca, cashnami nirca:

—¿Ima nishpataj chashna huacashpa, ñuca shunguta llaquichinguichij? Jerusalenman ñuca chayajpica, mana huatachunlla ninichu. Ashtahuanpish Apunchij Jesusta caticushcamantaca, huañuchijpipish huañushallami— nircami.

14Chashna nijpi ña mana jarcai tucushpaca:

—¡Mandaj Dios paipaj munaita rurachun!— nishpa saquircanchijllami.

15Chai punllacuna qʼuipaca, ña tucuita allichishpami, Jerusalenman huichiyarcanchij. 16Ñucanchijhuanca Cesareamanta huaquin crijcunapishmi, Mnasón shuti unai crij runata pushashpa shamurcacuna. Paica Chipremantami carca, paipaj huasipimi poźana carcanchij.

Pabloca Jerusalenpica Jacobotarajmi ricugrishca

17Jerusalenman ñucanchij chayajpica, huauquicuna, panicunaca cushicushpami tuparcacuna. 18Chai cayandij punllaca ñucanchijdijmi, Pabloca Jacobota ricugrirca. Cunaj yuyajcunapish tucuicunami, chaipi cashca carca. 19Pabloca, paicunatarajmi ‘¿Allillachu canguichij?’ nirca. Chai qʼuipami, mana israelcunapurapi Taita Dios tucui laya allicunata rurachishcata, callarishpa parlarca. 20Dios chashna rurashcata uyashpaca, tucuicunami Taita Diostaca ‘Sumajmari cangui’ nircacuna. Chai qʼuipami Pablotaca, cashna nircacuna: «Huauquicu, riquiari. Huaranga huaranga judiocunamari, Jesustaca crishcacuna. Shina cashpapish tucui chaicunami: “Mandashcataca caźunatajmi canchij” nishpa catinrajcuna. 21Paicunamantajmari, mana israelcunapurapi causaj judiocunata can imata nishcata yachaj chayachishcacuna. ‘Moisés Mandashcataca ama caźuichijchu, cʼari huahuacunapaj aicha punta caratapish ama pʼitichichijchu, israelcuna imallata ruraj cashcatapish ama ruraichijchu’ nishcatami uyashcacuna. 22¿Chashnatajchu imatagari? Can shamushcata yachashpaca, tucuicuna tandanacungatajmi. 23Chaimanta, cunanca ñucanchij nishcata rurai. Ñucanchijpurapica chuscu runacunami, Diospajta rurana tucushcata cai punllacuna pajtachishpa puricuncuna. 24Paicunahuan tandalla chuyayangapaj cashna rurai: Paicunapaj ajchata rutuchichunpish, imallata cuna cashcatapish can paicunamanta cungui. Chaita ricushpaca, canta ‘Imallata juchachishpa parlashcataca, llullallami cashca, paipish Mandashcataca caźucushcallatajmi’ ningacunami. 25Ashtahuanpish mana israel crijcunamanca, ñami cashna nishpa quillcarcanchij: “Cancunaca, ima shujtajta mana pajtachinachu canguichij. Ashtahuanpish rurashcalla dioscunaman cushcata ama micunguichij, animalpaj yahuartapish, sipishpalla huañuchishca aichatapish ama micunguichij, ama huainayanguichij” nircanchijmi» nircacunami.

26Chashna nijpimi Pabloca, cayandij punllallataj chai chuscu runacunata pushashpa, chuyayangapaj maillarircacuna. Chai qʼuipaca, paicuna chuyayana punllacuna ima punlla tucurina cashcatapish, Diosman cuna cashcatapish curacunaman huillangapajmi, Diospaj huasiman yaicurca.

Pablotaca Diospaj huasipimi preźungapaj japishcacuna

27Paicuna chuyayanata pajtachicui canchis punllapimi, Asiamanta maijan judiocunaca, Diospaj huasi ucupi Pablota ricurcacuna. Paita ricushpaca, tucuicunaman huillanacushpami, huaicashpa japircacuna. 28Cashna nishpami caparircacuna: «¡Israelcuna! ¡Jatarishunchigari! Cai runatajmari, Mandashcatapish, Diospaj cai huasitapish pʼiñashpa yachachin. Tucui llajtacunapipish, ñucanchij quiquin llajtapipishmi chashna yachachishpa puricun. Cunancarin chai griegocunata Diospaj huasiman yaicuchishpamari, Diospajlla huasitaca mapayachicun» nishpami caparircacuna.

29Ñaupamanmi Pablotaca, Efesomanta Trofimohuan Jerusalenpi puricujta ricurcacuna. Chaimantami Pablotaca, ‘Chai runata Diospaj huasiman yaicuchishcami canga’ yuyarcacuna.

30Chaimantami Jerusalenmanta tucuicuna Diospaj huasiman tandanacushpa, Pablotaca sirijta aisashpa, canllaman llujshichircacuna. Paita llujshichishcahuanmi, punguta huichcashpa churarcacuna. 31Pablota ña huañuchigrijpimi, huaranga soldadocunata mandajpajman maijancuna rishpaca, tucui Jerusalenpi causajcuna jatarishpa caparinacucushcata huillarcacuna. 32Chaita huillajpimi chai mandajca, patsaj soldadocunata mandajcunatapish, paicunapaj soldadocunandijta tandachirca. Judiocunaca chai mandaj, chai tucui soldadocunahuan shamujta ricushpami, Pablota macanata saquircacuna.

33Chai mandajca, Pablopajman cʼuchuyashpami paita japishpaca, ishqui cadenacunahuan huatachirca. Chai qʼuipami, ‘¿Pitaj cangui, imatataj rurashpa puringui?’ nishpa tapurca. 34Gentecunaca pai rimajta ama saquingapajmi, caita chaita nishpa tucuicuna caparircacuna. Imamanta chashna ruracushcata huillachun mana saquijpimi, soldadocunataca, paicuna tiyana ucuman Pablota pushachun mandarca. 35Tucuicuna Pablota macangapaj huaica catimucujpimi, soldadocunaca paicuna tiyana jatun ucumanca, huandushpalla gradacunata huichiyachircacuna. 36Huashata catimucuj chai tucui Judiocunaca, Pablotaca: “¡Huañuchichij!” nishpami caparicurcacuna.

Pabloca tucuicunapaj ñaupajpimi mitsarishca

(Hch 9:1-22; 22:3-16; 26:9-18)

37Soldadocunapaj huasiman yaicuchicujpimi, Pabloca soldadocunata mandajtaca:

—¿Imallatapish nichun saquihuanguipishchari?— nirca.

Shina nijpi chai mandajca, cashnami nirca:

—¿Griegota rimanguichu? 38Canca, ¿manachu ñucanchijta huañuchingapaj sarun Egiptomanta shamushpa, gentecunata jatarichij runa cangui? Paica, chuscu huaranga huañuchij runacunata pushashpamari, shitashca pambaman rirca— nishpami tapurca.

39Chashna tapujpi Pabloca, cashnami nirca:

—Ñucaca, Cilicia llajtapi caj, tucuicuna rijsishca Tarso pueblomanta judiomari cani. Cai gentecunaman huaquin shimillata rimachun saquihuai— nircami.

40Pai rimachun saquijpica, Pabloca gradapi shayarishpami, maquihuan tucuicunata upallachishpa, hebreo rimaipi cashna nishpa huillarca:

La Bible du Semeur

Actes 21:1-40

Témoins à Rome

Paul et ses compagnons se rendent à Jérusalem

1Après nous être séparés d’eux, nous avons pris la mer et nous avons mis directement le cap sur l’île de Cos, puis le lendemain, nous avons continué sur Rhodes et, de là, vers Patara. 2Pendant notre escale, nous avons trouvé un navire en partance pour la Phénicie. Nous nous y sommes embarqués et nous avons pris le large. 3Arrivés en vue de Chypre, nous l’avons laissée sur notre gauche et nous avons continué notre route vers la Syrie, pour débarquer à Tyr où le navire devait livrer sa cargaison. 4Il y avait là des disciples. Après les avoir trouvés, nous sommes restés sept jours avec eux. Or ceux-ci, poussés par l’Esprit, conseillaient à Paul de ne pas se rendre à Jérusalem.

5Malgré cela, une fois cette semaine écoulée, nous sommes partis pour continuer notre voyage. Ils nous ont accompagnés, tous, avec leurs femmes et leurs enfants, à quelque distance de la ville. Là, nous nous sommes agenouillés sur le rivage pour prier. 6Puis, après avoir pris congé les uns des autres, nous sommes montés à bord du bateau, et les croyants s’en sont retournés chez eux.

7Nous avons terminé notre voyage par mer en allant de Tyr à Ptolémaïs21.7 Ptolémaïs: actuellement St-Jean-d’Acre.. Dans cette ville, nous avons salué les frères et passé une journée avec eux.

8Dès le lendemain, nous sommes repartis par la route pour Césarée21.8 Césarée: port de Judée, résidence habituelle des gouverneurs romains (appelée aujourd’hui Césarée maritime pour la distinguer de Césarée de Philippe près des sources du Jourdain). Césarée était à 56 kilomètres au sud de Ptolémaïs.. Nous nous sommes rendus à la maison de Philippe21.8 Voir 6.5 ; 8.5., le prédicateur de l’Evangile – c’était l’un des sept hommes que l’on avait élus à Jérusalem – , et nous avons logé chez lui. 9Il avait quatre filles non mariées qui étaient prophétesses. 10Nous étions déjà là depuis plusieurs jours, lorsque arriva de Judée un prophète appelé Agabus. 11Il vint nous trouver, prit la ceinture de Paul et s’en servit pour s’attacher les pieds et les mains.

– Voici ce que déclare l’Esprit Saint, dit-il. L’homme à qui appartient cette ceinture sera attaché de cette manière par les Juifs à Jérusalem, puis ils le livreront entre les mains des non-Juifs.

12En entendant cette déclaration, nous avons supplié Paul, nous et les croyants de Césarée, de ne pas monter à Jérusalem.

13Mais il nous répondit : Que faites-vous là ? Voulez-vous me briser le cœur avec vos larmes ? Je suis tout à fait prêt, moi, non seulement à aller en prison, mais même à mourir à Jérusalem pour le Seigneur Jésus.

14Comme nous n’arrivions pas à le faire changer d’avis, nous n’avons plus insisté et nous nous sommes contentés de dire : Que la volonté du Seigneur soit faite !

15Après avoir passé ces quelques jours à Césarée, nous avons fait nos préparatifs et nous avons pris le chemin de Jérusalem. 16Quelques disciples de Césarée nous ont accompagnés et nous ont emmenés chez un certain Mnason, originaire de Chypre, disciple depuis longtemps déjà, qui allait nous loger.

Paul, juif avec les Juifs

17A notre arrivée à Jérusalem, les frères nous accueillirent avec joie. 18Le lendemain, Paul se rendit avec nous chez Jacques21.18 Voir note 12.17 ; comparer 15.13., où tous les responsables de l’Eglise se rassemblèrent aussi. 19Après les avoir salués, Paul exposa en détail tout ce que Dieu avait accompli par son ministère parmi les non-Juifs.

20En l’écoutant, ils louaient Dieu, puis ils dirent à Paul :

Vois-tu, frère, combien de milliers de Juifs sont devenus croyants, et tous sont très attachés à la Loi de Moïse. 21Or, ils ont entendu dire que tu enseignes à tous les Juifs disséminés à l’étranger d’abandonner les prescriptions de Moïse en leur disant de ne plus faire circoncire leurs enfants et, d’une manière générale, de ne plus suivre les coutumes juives. 22Que faire donc ? Car, naturellement, ils vont apprendre ton arrivée.

23Eh bien, voici ce que nous te conseillons : nous avons parmi nous quatre hommes qui ont fait un vœu. 24Prends-les avec toi, participe avec eux à la cérémonie de la purification, et pourvois à leurs dépenses pour qu’ils se fassent raser la tête21.24 Voir note 18.18.. Ainsi tout le monde saura que les bruits répandus sur ton compte n’ont aucun fondement, mais qu’au contraire, tu continues toi-même à observer les prescriptions de la Loi. 25Quant aux non-Juifs devenus croyants, voici les recommandations que nous leur avons données par lettre à la suite de nos délibérations : qu’ils ne mangent ni viande sacrifiée à des idoles, ni sang, ni viande d’animaux étouffés, et qu’ils s’abstiennent de toute inconduite sexuelle21.25 Voir note 15.20..

26Le lendemain donc, Paul emmena ces hommes et participa avec eux à la cérémonie de la purification. Puis il entra dans la cour du Temple où il déclara à quelle date la période de la purification serait achevée, c’est-à-dire à quel moment on offrirait le sacrifice pour chacun d’eux.

L’arrestation de Paul

27La semaine exigée pour la purification allait s’achever, lorsque des Juifs de la province d’Asie virent Paul dans la cour du Temple. Ils ameutèrent toute la foule et se jetèrent sur lui 28en criant : Israélites ! Au secours ! Le voilà, celui qui ne cesse de prêcher partout et à tout le monde contre notre peuple, contre la Loi de Moïse et contre ce temple ! Et même, à présent, il a introduit des non-Juifs dans l’enceinte sacrée ; il a souillé ce saint lieu !

29Ils disaient cela parce qu’ils avaient vu Trophime21.29 Trophime: voir 20.4. d’Ephèse en ville avec lui, et ils s’imaginaient que Paul l’avait fait entrer dans la cour intérieure du Temple.

30L’agitation gagna la ville tout entière et le peuple accourut en foule de toutes parts. On s’empara de Paul et on le traîna hors de la cour du Temple dont on ferma immédiatement les portes. 31On cherchait à le mettre à mort, quand le commandant de la garnison romaine fut informé que tout Jérusalem était en effervescence. 32Aussitôt, il rassembla des soldats avec leurs officiers et se précipita vers la foule. Dès qu’on aperçut le commandant et les soldats, on cessa de battre Paul. 33Alors le commandant s’approcha, fit saisir Paul et donna ordre de le lier avec une double chaîne, puis il demanda qui il était et ce qu’il avait fait. 34Mais dans la foule, les uns criaient une chose, les autres une autre, et le commandant ne put rien savoir de sûr de ce tumulte. Alors il ordonna de conduire Paul à la forteresse21.34 A l’angle nord-ouest de la terrasse du Temple, Hérode le Grand avait fait bâtir la forteresse Antonia, où les troupes romaines étaient cantonnées..

35Quand Paul commença à gravir les marches de l’escalier, les soldats, devant la violence de la foule, se virent obligés de le porter à bras-le-corps. 36En effet, tout le peuple le suivait en hurlant : A mort !

Paul défend sa cause

37Au moment où on allait le faire entrer dans la citadelle, Paul demanda au commandant : M’est-il permis de te dire quelque chose ?

– Comment, fit l’autre, tu sais le grec ! 38Tu n’es donc pas cet Egyptien qui a provoqué une émeute dernièrement et qui a entraîné quatre mille rebelles au désert ?

39– Non, répondit Paul, je suis juif, né à Tarse en Cilicie, et citoyen d’une ville assez importante. Je te prie, permets-moi de dire quelques mots au peuple.

40Le commandant lui en accorda la permission.

Alors Paul, debout sur les marches, fit signe de la main à la foule. Il se fit un grand silence, et Paul leur adressa la parole en hébreu.