1The proverbs of Solomon the son of David, king of Israel; 2To know wisdom and instruction; to perceive the words of understanding; 3To receive the instruction of wisdom, justice, and judgment, and equity;1.3 equity: Heb. equities 4To give subtilty to the simple, to the young man knowledge and discretion.1.4 discretion: or, advisement 5A wise man will hear, and will increase learning; and a man of understanding shall attain unto wise counsels: 6To understand a proverb, and the interpretation; the words of the wise, and their dark sayings.1.6 the interpretation: or, an eloquent speech
7¶ The fear of the LORD is the beginning of knowledge: but fools despise wisdom and instruction.1.7 the beginning: or, the principal part 8My son, hear the instruction of thy father, and forsake not the law of thy mother: 9For they shall be an ornament of grace unto thy head, and chains about thy neck.1.9 an…: Heb. an adding
10¶ My son, if sinners entice thee, consent thou not. 11If they say, Come with us, let us lay wait for blood, let us lurk privily for the innocent without cause: 12Let us swallow them up alive as the grave; and whole, as those that go down into the pit: 13We shall find all precious substance, we shall fill our houses with spoil: 14Cast in thy lot among us; let us all have one purse: 15My son, walk not thou in the way with them; refrain thy foot from their path: 16For their feet run to evil, and make haste to shed blood. 17Surely in vain the net is spread in the sight of any bird.1.17 in the…: Heb. in the eyes of every thing that hath a wing 18And they lay wait for their own blood; they lurk privily for their own lives. 19So are the ways of every one that is greedy of gain; which taketh away the life of the owners thereof.
20¶ Wisdom crieth without; she uttereth her voice in the streets:1.20 Wisdom: Heb. Wisdoms, that is, Excellent wisdom 21She crieth in the chief place of concourse, in the openings of the gates: in the city she uttereth her words, saying, 22How long, ye simple ones, will ye love simplicity? and the scorners delight in their scorning, and fools hate knowledge? 23Turn you at my reproof: behold, I will pour out my spirit unto you, I will make known my words unto you.
24¶ Because I have called, and ye refused; I have stretched out my hand, and no man regarded; 25But ye have set at nought all my counsel, and would none of my reproof: 26I also will laugh at your calamity; I will mock when your fear cometh; 27When your fear cometh as desolation, and your destruction cometh as a whirlwind; when distress and anguish cometh upon you. 28Then shall they call upon me, but I will not answer; they shall seek me early, but they shall not find me: 29For that they hated knowledge, and did not choose the fear of the LORD: 30They would none of my counsel: they despised all my reproof. 31Therefore shall they eat of the fruit of their own way, and be filled with their own devices. 32For the turning away of the simple shall slay them, and the prosperity of fools shall destroy them.1.32 turning…: or, ease of the simple 33But whoso hearkeneth unto me shall dwell safely, and shall be quiet from fear of evil.
Prolog: scopul și tema cărții
1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,
2pentru a cunoaște înțelepciunea și îndrumarea,
pentru a înțelege cuvintele cunoașterii,
3pentru a primi îndrumare în ce privește înțelepciunea,
dreptatea, judecata și nepărtinirea,
4pentru a da prudență celui neștiutor4 Sau: celui nesăbuit. Termenul ebraic se referă la o anumită naivitate sau lipsă de experiență.,
iar tânărului – cunoștință și discernământ.
5Să asculte cel înțelept și el își va spori învățătura,
iar cel priceput să primească îndrumări,
6pentru a înțelege un proverb sau o pildă,
cuvintele înțelepților și ghicitorile lor.
7Teama de Domnul este începutul cunoașterii,
dar nebunii7 Termenul ebraic tradus cu nebun denotă, aici și aproape peste tot în VT, o persoană care alege să rămână deficientă din punct de vedere moral. disprețuiesc înțelepciunea și îndrumarea.
Îndemnuri pentru căutarea înțelepciunii
Avertizare împotriva ispitirii
8Ascultă, fiule, îndrumarea tatălui tău
și nu părăsi învățătura mamei tale.
9Căci ele vor fi o cunună plăcută pe capul tău
și un colier în jurul gâtului tău.
10Fiule, dacă niște păcătoși vor să te ademenească
nu accepta.
11Dacă vor spune: „Vino cu noi!
Să stăm la pândă ca să vărsăm sânge,
să întindem fără motiv curse celui nevinovat!
12Să‑i înghițim de vii ca Locuința Morților12 Ebr.: Șeol [peste tot în carte].
și întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!
13Vom găsi tot felul de lucruri scumpe
și ne vom umple casele cu pradă.
14Pune partea ta cu noi14 Lit.: Aruncă sorțul tău între noi.
și vom avea un sac împreună!“
15Fiule, să nu mergi pe același drum cu ei,
abate‑ți piciorul de pe cărarea lor,
16căci picioarele lor aleargă spre rău
și se grăbesc să verse sânge.
17În zadar se aruncă lațul
înaintea ochilor tuturor păsărilor!
18Aceștia își pândesc însăși sângele lor,
își întind curse înseși sufletelor lor.
19Astfel sunt căile tuturor celor ce obțin câștig nedrept;
el va lua viața stăpânilor lui.
Chemarea înțelepciunii și consecințele respingerii ei
20Înțelepciunea strigă pe stradă,
își înalță glasul în piețe,
21cheamă de la capătul locurilor aglomerate,
își rostește cuvintele în fața porților cetății:
22„Naivilor, până când veți iubi naivitatea?
Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura
și vor urî nesăbuiții cunoașterea?
23Dacă v‑ați întoarce la mustrarea mea,
aș revărsa duhul meu peste voi
și v‑aș dezvălui cuvintele mele.
24Dar pentru că mă respingeți când vă chem,
iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,
25pentru că ignorați toate sfaturile mele
și nu acceptați mustrarea mea,
26de aceea și eu voi râde de nenorocirea voastră,
îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,
27când groaza voastră va veni ca o distrugere,
și nenorocirea voastră va veni ca o vijelie,
când necazul și suferința vor veni peste voi.
28Atunci mă vor chema, dar nu voi răspunde;
mă vor căuta, dar nu mă vor găsi.
29Pentru că au urât cunoștința
și n‑au ales teama de Domnul,
30pentru că n‑au acceptat sfatul meu
și au disprețuit toate mustrările mele,
31de aceea se vor hrăni cu rodul căii lor
și se vor sătura cu roada planurilor lor.
32Căci necredincioșia îi ucide pe cei naivi
și mulțumirea de sine îi distruge pe cei nesăbuiți;
33dar cel ce mă ascultă va locui în siguranță,
va trăi liniștit, fără să‑l cuprindă groaza de vreun rău.“
