Lukáš 3 – SNC & MTDS

Slovo na cestu

Lukáš 3:1-38

Jan Křtitel připravuje cestu Ježíšovi

1-3Z Božího pověření Jan Křtitel procházel údolím řeky Jordánu a kázal: „Zanechejte hříšného života a proste Boha, aby vám odpustil. Já vás pokřtím na znamení vašeho pokání.“ Jana, syna Zachariášova, Bůh vyzval, aby vystoupil z ústraní. Stalo se to v patnáctém roce vlády císaře Tiberia. Tehdy byl římským správcem Judska Pontský Pilát, Herodes byl knížetem v Galileji, jeho bratr Filip v Iturii a Trachonitidě a Lyzaniáš v Abiléně. Velekněžský úřad v Jeruzalémě zastávali Annáš a Kaifáš. 4Tak se splnila dávná předpověď proroka Izajáše:

„Z pouště volá hlas:

Připravte Pánu cestu

a odstraňte mu překážky!

5-6Zasypejte všechny strže,

srovnejte každou horu a pahorek,

napřimte křivé stezky

a uhlaďte hrbolaté pěšiny,

dříve než se zjeví Boží Vysvoboditel všem!“

7Lidé se k Janovi hrnuli v zástupech, aby se od něho dali pokřtít. Často však od něho slýchali ostrá napomenutí: „Vy chytráci! Myslíte, že se vykroutíte z Božího soudu jako hadi? 8Ovoce pokání jsou činy; dokažte jimi, že se opravdu chcete změnit! Domníváte se, že se vám nemůže nic stát, protože máte praotce Abrahama? To vám nepomůže. Vždyť i z nevěrců tvrdých jako kámen si může Bůh stvořit dědice Abrahamovy víry. Dejte si pozor! 9Na kořeny stromů již míří sekera. Každý strom, který neponese dobré ovoce, bude poražen a vhozen do ohně.“

10Lidé se ho ptali: „Tak co máme dělat?“ 11Jan jim odpovídal: „Máš dvě košile? Rozděl se s tím, kdo nemá žádnou. Máš co jíst? Rozděl se s tím, kdo hladoví.“ 12Přicházeli k němu i výběrčí daní a ptali se ho: „Mistře, co máme dělat my?“ 13A on jim řekl: „Nevymáhejte více, než je stanoveno.“ 14I vojáci se ptali: „A co my?“ Těm říkal: „Nikoho netýrejte a nevydírejte, spokojte se se svým žoldem.“

15Lidé byli plni očekávání Mesiáše a začali se dohadovat, zdali to není Jan. 16On to však popřel: „Já vás křtím vodou, ale přichází mocnější, než jsem já. Tomu nejsem hoden ani boty zavázat. Ten vás bude křtít Duchem svatým a pročistí vás ohněm soudu. 17Již drží lopatu, aby na mlatu proházel zrno a oddělil je od plev. Pšenici shromáždí do své sýpky, ale plevy spálí neuhasitelným ohněm.“

Herodes dává Jana uvěznit

18A podobným způsobem mluvil Jan k lidem, aby je vyburcoval a vnitřně připravil na příchod Mesiáše. 19I Heroda, vládce Galileje, káral za to, že svému bratru Filipovi přebral manželku Herodiadu, a za všechno další zlo, které napáchal. 20Později dal Herodes Jana uvěznit a tím svoje zločiny dovršil.

Jan křtí Ježíše

21Jednoho dne přišel se zástupem ke křtu také Ježíš. Byl pokřtěn, a když se modlil, otevřelo se nebe, 22Duch svatý na něj sestoupil v podobě holubice a ozval se hlas: „Ty jsi můj milovaný Syn, moje radost.“

Ježíšův rodokmen

23Ježíšovi bylo asi třicet let, když začal veřejně působit. Lidé ho považovali za syna tesaře Josefa.

24-38V Josefově rodokmenu se setkáváme s některými významnými muži historie. Jsou to například Zerubábel – obnovitel chrámu po babylónském zajetí, král David, praotcové Juda, Jákob, Izák, Abraham, Noeho syn Šém, který byl potomkem Šéta a jeho otce Adama, jehož stvořil Bůh.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 3:1-38

Bautiźaj Juanmi shitashca pambapi huillashca

(Mat 3:1-12; Mar 1:1-8; Juan 1:19-28)

1Tiberio shuti Cesarca, ñami chunga pichca huatata mandacurca. Chai huatacunapica, Poncio Pilatoca Judea llajtata, Herodesca Galilea llajtata, paipaj huauqui Felipeca Iturea shuti, Traconite shuti llajtacunata, Lisaniasca Abilinia llajtatami mandacurcacuna. Paicunaca llajtata chuscupi chaupishca quiquin mirga llajtata mandajcunami carca. 2Anás shuti, Caifás shuti curacunaca, mandaj curacunami carca. Chai punllacunapimi, Zacariaspaj churi Juantaca, shitashca pambapi cajpi Diosca, Paimanta huillachun cacharca. 3Chaimantami Juanca, Jordán yacu cʼuchulla tucui llajtacunapica, Dios juchacunata perdonachun Paiman cutirishpa bautiźarichun huillashpa purirca. 4Dios ima nishcata huillaj Isaías quillcashca libropi huillashca shinallatajmi tucushca. Paica cashnami nishca:

«Shitashca pambapica, shuj runamari caparicun:

“Mandaj Diospaj ñanta allichichij.

Pai purichun, ama quingushpalla chaqui ñancunatapish ruraichij.

5Tucui pugru pambacunata jundachichij,

tucui urcucuna, lomacunataca uriyachishpa pambajllata ruraichij.

Quingushca ñancunatapish, quingucunata pʼitishpa allichichij.

Jutcu jutcu ñancunapish jundachishpa, purinajllata ruraichij.

6Taita Dios cachashca Quishpichijtaca, tucuicunami ricunga” nicunmari» nishcami pajtashca.

7Gentecunaca bautiźarishun nishpami, achcacuna Juanpajman shamujcuna carca. Paicunataca cashnami nirca:

—¡Culebra shina millai runacuna! Dios jatunta pʼiñarishpa llaquichinamantaca, ¿pitaj: ‘Quishpirichij’ nishpa yuyaita curcari? 8Cancuna Diospajman cutirishcataj cashpaca, allita rurashpa causaichigari. “Ñucanchijca, yaya Abrahampaj huahuacunamari canchij” niringuichijchari. Chashna yuyacujpipish, cancunataca cashnami nini: Taita Dios munashpaca, cai rumicunatapish Abrahampaj huahuacunata rurai tucunmari. 9Yurata sapimanta urmachingapaj ñami hachataca, yura sapipi churashpa charicun. Mana pʼucuj yuracunataca, tucui urmachishpa ninapi shitashpa rupachingami— nircami.

10Chashna nijpimi chaipi cajcunaca:

—Shinashpaca, ¿imatataj rurana canchij?— nishpa tapurcacuna.

11Chashna nijpi Juanca:

—Pipish ishqui churanata charijca, mana charijman shujta cuichij, micunata charijpish, mana charijman caraichij— nircami.

12Impuestota japijcunamanta maijancunapish bautiźarishun nishpami, Juanpajman shamushpaca:

—Yachachij, ¿imatataj rurashun?— nircacuna.

13Paicunataca:

—Impuestotaca, mandashcapi nicushcallata mañaichij, ama yallihuan mañashpa japichijchu— nircami.

14Huaquin soldadocunapish shamushpaca:

—Ñucanchijpish, ¿imatataj rurashun?— nijpi, Juanca:

—Ama pitapish imata nij tucushpallapish, cullquita mañaichijchu. Ama pitapish mandajcunaman yanga juchachishpa huillaichijchu. Cancuna servishcamanta pagashcallahuan cushi caichij— nircami.

15Tucui chaipi cajcuna, chaicunata uyashpaca shungullapimi, ‘¿Caichu Cristo imashi?’ yuyacurcacuna. 16Chaimantami Juanca, tucuicunata cashna nirca:

—Ñucaca, yacullahuanmari cancunataca bautiźacuni. Ñucapaj qʼuipa shamucujca, ñucata yalli tucuita rurai tucujmi. Ñucaca, Paipaj pargate huatashcata cumurishpa pascaipajllapish mana canichu. Paimari jucha illaj Espirituhuanpish, ninahuanpish cancunataca bautiźanga. 17Paica cai pachapi causajcunataca huairachishpa trigomanta ujshata chʼicanyachij shinami ñalla chʼicanyachinga. Trigota huasipi huaquichij shinami allicunataca quishpichinga; millaicunataca, ujshata shinami, mana huañuj ninapi rupachinga— nircami.

18Juanca paipajman shamujcunamanca, chashna tucui laya cunashpami, alli huillaitaca huillarca. 19Chuscupi chaupishca shuj mirga llajtata mandaj Herodesca, paipaj quiquin huauqui Felipepaj huarmi Herodias-huanmi pushanacushpa causarca. Shujtaj mana allicunatapishmi ruraj carca. Chaimantami Juanca, sinchita rimashpa jarcashca carca. 20Chai tucui mana allita rurashca jahuami Herodesca, Juanta preźu churarca. Chashna rurashpacarin, ashtahuan mana allitami rurarca.

Jesusta bautiźashcatapish, Paipaj ñaupa yayacunapaj shuticunatapish huillashcami

(Mat 1:1-17; 3:13-17; Mar 1:9-11)

21Achca gentecuna shamushpa bautiźaricujpica, Jesuspish Juanpajman shamushpa bautiźarircami. Ña bautiźarishpa Diosta Jesús mañacujpica, jahua pachami pascarirca. 22Chaimantaca jucha illaj Espirituca, paloma shina cuerpoyuj uriyamushpaca, Paipaj jahuapi tiyarirca. Shinallataj jahua pachamantaca: “Canmi Ñuca cʼuyashca Churi cangui, Canllami Ñucataca jatunta cushichingui” nishpa rimashcapishmi uyarirca.

23Jesusca, alli huillaita huillai callarinapajca, quimsa chunga huatayuj shinami carca. Gentecunaca Jesustaca, Josepaj churi cashcatami yuyajcuna carca. Joseca, Elipaj churimi. 24Elica, Matatpaj churimi. Matatca, Levipaj churimi. Levica, Melquipaj churimi. Melquica, Janapaj churimi. Janaca, Josepaj churimi. 25Joseca, Matatiaspaj churimi. Matatiasca, Amospaj churimi. Amosca, Nahumpaj churimi. Nahumca, Eslipaj churimi. Eslica, Nagaipaj churimi. 26Nagaica, Maatpaj churimi. Maatca, Matatiaspaj churimi. Matatiasca, Semeipaj churimi. Semeica, Josepaj churimi. Joseca, Judapaj churimi. 27Judaca, Joananpaj churimi. Joananca, Resapaj churimi. Resaca, Zorobabelpaj churimi. Zorobabelca, Salatielpaj churimi. Salatielca, Neripaj churimi. 28Nerica, Melquipaj churimi. Melquica, Adipaj churimi. Adica, Cosanpaj churimi. Cosanca, Elmadanpaj churimi. Elmadanca, Erpaj churimi. 29Erca, Josuepaj churimi. Josueca, Eliezerpaj churimi. Eliezerca, Jorinpaj churimi. Jorinca, Matatpaj churimi. 30Matatca, Levipaj churimi. Levica, Simeonpaj churimi. Simeonca, Judapaj churimi. Judaca, Josepaj churimi. Joseca, Jonanpaj churimi. Jonanca, Eliaquinpaj churimi. 31Eliaquinca, Meleapaj churimi. Meleaca, Mainanpaj churimi. Mainanca, Matatapaj churimi. Matataca, Natanpaj churimi. 32Natanca, Davidpaj churimi. Davidca, Isaipaj churimi. Isaica, Obedpaj churimi. Obedca, Boozpaj churimi. Boozca, Salmonpaj churimi. Salmonca, Naasonpaj churimi. 33Naasonca, Aminadabpaj churimi. Aminadabca, Arampaj churimi. Aramca, Esronpaj churimi. Esronca, Farespaj churimi. Faresca, Judapaj churimi. 34Judaca, Jacobopaj churimi. Jacoboca, Isaacpaj churimi. Isaacca, Abrahampaj churimi. Abrahamca, Tarepaj churimi. Tareca, Nacorpaj churimi. 35Nacorca, Serugpaj churimi. Serugca, Ragaupaj churimi. Ragauca, Pelegpaj churimi. Pelegca, Eberpaj churimi. Eberca, Salapaj churimi. 36Salaca, Cainanpaj churimi. Cainanca, Arfaxadpaj churimi. Arfaxadca, Sempaj churimi. Semca, Noepaj churimi. Noeca, Lamecpaj churimi. 37Lamecca, Matusalenpaj churimi. Matusalenca, Enocpaj churimi. Enocca, Jaredpaj churimi. Jaredca, Mahalaleelpaj churimi. Mahalaleelca, Cainanpaj churimi. 38Cainanca, Enospaj churimi. Enosca, Setpaj churimi. Setca, Adanpaj churimi. Adanca, Taita Diospaj churimi.