Marcos 6 – OL & MTDS

O Livro

Marcos 6:1-56

Um profeta sem honra

(Mt 13.54-58; Lc 4.16-30)

1Logo depois disto, Jesus saiu daquela parte do país e voltou com os discípulos para a sua terra. 2No sábado seguinte, foi à sinagoga e começou a ensinar. Ao ouvirem-no, muitos ficaram admirados com a sua sabedoria e milagres. E diziam: “De onde lhe veio toda esta sabedoria? Como pode realizar tais milagres com as próprias mãos? 3Não é ele o carpinteiro, filho de Maria? Não é irmão de Tiago, José, Judas e Simão? E as suas irmãs não moram aqui mesmo, nesta localidade?” E estavam escandalizados com ele. 4Então Jesus disse-lhes: “Um profeta é honrado em qualquer lugar menos na sua terra, entre o seus parentes e no meio da própria casa.” 5Por não acreditarem nele, Jesus não pôde fazer ali nenhum grande milagre, a não ser colocar as mãos sobre alguns doentes e curá-los. 6Jesus estava admirado por causa da falta de fé deles.

Jesus envia os doze discípulos

(Mt 10.1, 9-14; Lc 9.1-6)

E andava pelas aldeias em redor a ensinar. 7Chamou os doze discípulos, começou a enviá-los dois a dois e deu-lhes autoridade sobre os espíritos impuros. 8Disse-lhes: “Nada levem convosco a não ser o bordão; nem comida, nem saco de viagem, nem dinheiro de cobre à cintura; 9sandálias, só as que tiverem nos pés, e nem mesmo uma muda de roupa.” 10E acrescentou: “Sempre que entrarem numa casa, fiquem nela até à vossa partida. 11Se uma qualquer localidade não vos receber nem ouvir, sacudam a poeira dos vossos pés, quando saírem, como testemunho de que abandonaram essa terra à sua própria sorte.”

12Então os discípulos partiram, incitando todos os que encontravam a abandonarem o pecado. 13Expulsaram muitos demónios e curaram muitos doentes, ungindo-os com azeite.

João Batista é degolado

(Mt 14.1-12; Lc 9.7-9)

14Não tardou que o rei Herodes ouvisse falar de Jesus, cujos milagres eram contados com espanto em toda a parte. Algumas pessoas declaravam que era João Batista que tinha voltado à vida. Por isso, diziam: “Não admira que possa fazer tais milagres!”

15Havia gente também que pensava que Jesus fosse Elias; outros, ainda, afirmavam que era um novo profeta igual aos do passado. 16Herodes, ao tomar conhecimento destes factos, disse: “Não! É João, a quem degolei. Ressuscitou dentre os mortos!”

17-19Porque Herodes mandara soldados meter João no cárcere, por andar sempre a dizer que não estava certo este casar-se com Herodíade, mulher de Filipe, irmão do próprio rei. Para se vingar, Herodíade queria que João fosse morto; mas sem a aprovação de Herodes nada podia fazer. 20Porque Herodes respeitava João, sabendo que era um homem justo e santo e protegia-o. Sempre que falava com João, Herodes ficava preocupado, mas gostava de ouvi-lo.

21Até que, por fim, chegou a oportunidade que Herodíade esperava. Herodes fazia anos e dera uma festa para a gente do palácio, para os oficiais do exército e para as pessoas importantes da Galileia. 22A certa altura, entrou a filha de Herodíade que dançou na presença dos convidados e agradou a todos. 23“Pede-me o que quiseres”, prometeu o rei, “que eu dou-te nem que seja metade do meu reino.”

24Ouvindo isto, ela saiu para se aconselhar junto da mãe, que lhe disse: “Pede-lhe a cabeça de João Batista!”

25Então voltou à presença do rei: “Dá-me a cabeça de João Batista numa bandeja!”

26O rei ficou muito triste com o pedido, mas teve vergonha de quebrar o juramento diante dos convidados. 27Mandou então um membro da sua guarda pessoal à prisão cortar a cabeça de João e trazê-la. O soldado matou João no cárcere 28e trouxe a sua cabeça numa bandeja, entregando-a à jovem, que a levou à mãe. 29Quando os discípulos de João souberam o que tinha acontecido, foram buscar o corpo e sepultaram-no num túmulo.

Jesus alimenta 5000 homens

(Mt 14.13-21; Lc 9.10-17; Jo 6.1-13)

30Por fim, os apóstolos voltaram da sua viagem. Foram ter com Jesus e contaram-lhe tudo o que tinham feito e como tinham falado às populações visitadas.

31Jesus disse-lhes: “Saiamos por um pouco do meio do povo para descansar.” Pois era tanta a gente que ia e vinha que mal tinham tempo para comer. 32E saíram de barco para um sítio mais sossegado. 33Contudo, muitos aperceberam-se disso e, correndo pela praia, foram esperá-los no ponto de desembarque. 34Quando Jesus saiu do barco, já lá se encontrava uma enorme multidão; teve compaixão deles, porque eram como ovelhas sem pastor e ensinou-lhes muitas coisas que precisavam de saber.

35Como a hora já fosse bastante avançada, os discípulos foram ter com Jesus e disseram: 36“Este lugar é deserto e a hora já vai avançada. Manda o povo retirar-se, para ir às aldeias e campos dos arredores comprar alguma coisa para comer.”

37Jesus respondeu: “Deem-lhes vocês de comer.” Responderam: “Como? Seria preciso duzentas moedas de prata6.37 Ver nota a Mt 20.2. para comprar comida para tanta gente!”

38“Quanta comida temos? Vão ver.” Eles voltaram, dizendo que havia cinco pães e dois peixes. 39Então Jesus disse à multidão que se sentasse. E sentaram-se, na erva verde, 40em grupos de cinquenta ou cem. 41E tomando os cinco pães e os dois peixes, Jesus ergueu os olhos para o céu e abençoou-os. Depois, partiu os pães em pedaços e deu-os aos discípulos, para que os oferecessem ao povo. E distribuiu também os dois peixes entre todos. 42Todos comeram até ficarem satisfeitos. 43E quando os sobejos foram recolhidos, as sobras dos peixes enchiam doze cestos. 44O número de homens que comeu foi de 5000.

Jesus anda sobre as águas

45Logo a seguir, Jesus mandou os discípulos voltar para o barco e partir à sua frente, atravessando o lago até Betsaida, enquanto ele tratava de mandar a multidão embora. 46Depois disto, Jesus subiu à montanha para orar.

47Caiu a noite, o barco já estava no meio do lago e ele ainda se encontrava sozinho em terra. 48Jesus viu que remavam com dificuldades, pois o vento soprava em sentido contrário. Por volta das quatro horas da madrugada, foi ter com eles, a caminhar sobre a água, e ia passar-lhes adiante. 49Ao verem-no caminhar sobre a água, gritaram de terror, pensando que fosse um fantasma. 50Todos o viam e ficaram inquietos. Imediatamente ele lhes disse: “Está tudo bem, sou eu, não tenham medo!” 51Então subiu para o barco e o vento cessou.

Os discípulos ficaram ali sentados, de boca aberta, sem compreender o que se passara. 52Porque ainda não tinham percebido quem Jesus realmente era, nem mesmo depois do milagre da tarde anterior. Os seus corações estavam endurecidos.

53Quando chegaram a Genezaré, do outro lado do lago, amarraram o barco. 54Mal desembarcaram, os habitantes reconheceram-no logo. 55Percorriam toda a região, começando a trazer-lhe os doentes em esteiras e padiolas. 56Aonde quer que fosse, aldeias, cidades e campo, punham os doentes nas praças e ruas, pedindo que os deixasse ao menos tocar na borda da sua roupa. E todos os que lhe tocavam ficavam curados.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 6:1-56

Jesustaca Paipaj quiquin llajtapimi mana chasquishcacuna

(Mat 13:53-58; Luc 4:16-30)

1Jesusca chaimanta llujshishpaca, Paipaj yachacujcunandijmi Paipaj quiquin llajtaman tigrarca. 2Sábado punlla chayamujpica, tandanacuna huasipimi yachachi callarirca. Paita uyajcunaca, achcacunami jatunta mancharishpa, cashna tapunacurcacuna:

—¿Caica maimantataj caicunataca yachachinchu, imamí? ¿Maipishi cai tucuitaca yachamurca? Cai tucui milagrocunatapishmari Paipaj maquihuan ruran. 3¡Caica Mariapaj churi, Jacobopaj, Josepaj, Judaspaj, Simonpaj huauqui carpinterollamari! Illu Paipaj panicunapish, caipi ñucanchijpurallapitajmi— ninacushpami, Jesusmantaca pʼiñarircacuna.

4Ashtahuanpish Jesusca:

—Dios ima nishcata huillajtaca, maipipish alli chasquishpa uyanllacunami. Ashtahuanpish quiquin llajtapimi, quiquin familiamanta callarishpa mana uyashun nincuna— nircami.

5Jesusca, Paita mana crijpimi, Paipaj llajtapica mana achca milagrocunata rurarca. Huaquin ungushcacunallatami, paicunapaj jahuapi maquita churashpa alliyachirca.

6Paicuna manataj crijpimi, Jesusca jatunta mancharirca. Shina cajpipish chai muyundij llajtacunapica, tucui pueblocunapimi yachachishpa purirca.

Chunga ishqui yachacujcunatami huillachun cachashca

(Mat 10:5-15; Luc 9:1-6)

7Chai qʼuipaca, chunga ishqui yachacujcunata cayashpami, ishqui ishquita cacharca. Paicunamanca, mapa espiritucunata llujshichi tucunatami curca. 8Ñanpajpish mochilata, tandata, quinllullipi cullquitapish ama apachun, taunata aisashcalla richunmi mandarca. 9Shinallataj pargatetapish, churanacunatapish churarishcalla, ama shujtajtaca apachunmi mandarca.

10Cashnapishmi nirca: «Maiman chayashpapish, shuj huasiman yaicushpaca, chai llajtamanta llujshingacama chaillapitaj saquiringuichijlla. 11Mai llajtapi mana uyashun nishpa mana chasquijpica, chai llajtamanta llujshinguichijlla; llujshicushpaca, cancunapaj chaquipi japirishca yutʼul allpatapish, paicuna ricucunpi chaspishpa ringuichij. Dios llaquichi punllapica Sodomatapish, Gomorratapish yallitami, paicunapaj pueblocunapi causajcunataca llaquichinga, chaica chashnatajmi» nircami.

12Yachacujcuna llujshishpaca, gentecuna Diospajman cutirichunmi huillarcacuna. 13Shinallataj achca supaicunatapish llujshichishpami cacharcacuna. Ungushcacunatapish achcacunatami, aceitehuan llihuishpa alliyachircacuna.

Bautiźaj Juantaca huañuchishcami

(Mat 14:1-12; Luc 9:7-9)

14Jesusmantaca, tucui llajtacunapimi parlanacurcacuna. Chaimantami jatun mandaj Herodespish Paimanta ashtahuan yachaj chayarca. Huaquincunaca: «Bautiźaj Juanmari huañushcacunapaj chaupimanta causarishca canga. Chaimantami, cashna milagrocunataca rurai tucunga» ninacurcami.

15Shujtajcunaca: «Eliasmi» nircacunami. Cutin maijancunaca: «Caica, Dios ima nishcata ñaupa huillajcuna shinallataj, shujtaj huillajmari canga» nircacunami.

16Chaita uyashpami, Herodesca: «Chaica, cungata ñuca pʼitichishca Juanmari canga. Paimari huañushcacunapaj chaupimanta causarishca canga» nircami.

17Chai Herodesllatajmi Juantaca japinaman cachashpa, cadenahuan huatachishpa, preźu churachishca carca. Herodesmari paipaj huauqui Felipepaj huarmi Herodias-huan pushanacushpa causacurca. 18Chaimantami, Juanca Herodestaca: «Mandashcapica, quiquin huauquipaj huarmihuan pushanacushpa causachunca jarcanmari» nishca carca.

19Chaimantami Herodiasca, ima shinapish huañuchichingapaj chapashpapish, mana huañuchichi tucurca. 20Herodesca, Juantaca cashcata ruraj, jucha illaj imata mana juchachipaj runa cashcata yachashpa manchashcamantami, mana llaquichichun saquishpa, charicurcalla. Pai huillajpica mancharishpapish, ashtahuanmi uyanachij carca.

21Herodías yuyacushca punllaca chayarcatajmi. Herodesmari, pai huacharishca punlla pajtajpi fiestata ruracurca. Chaimanca jatun pushajcunatapish, juezcunatapish, Galileamanta jatuncunatapish cayashpami, jatun micuita caracurca. 22Chaipimari, Herodiaspaj ushushica, micucun ucuman yaicushpa tushurca. Chashna tushujtaca Herodespish, paihuan meźapi tiyacujcunapish achcatami ricunachircacuna. Chaimantami jatun mandaj Herodesca, chai solterataca cashna nirca:

—Imata nishpapish mañailla, ñucaca cushallami. 23Mana llullanichu, cushatajmi. Ñuca mandacun llajtata chaupicama mañajpipish, cushallami— nirca.

24Chaimanta llujshishpami, paipaj mamataca:

—¿Imatataj mañashari?— nijpi, chai huarmica:

—Bautiźaj Juanpaj umata mañaiari— nirca.

25Chaimantami chai solteraca, callpashpa yaicushpa, jatun mandajtaca:

—Bautiźaj Juanpaj umata cunantaj shuj platopi cuhuairi— nishpa mañarca.

26Chashna nijpi jatun mandajca, achcatami llaquirirca. Llaquiricushpapish micucujcunapaj ñaupajpi: “Dios ricucunpimi nini” nishcamantaca, mana huashaman tigrari tucurcachu. 27Chashna nijpi jatun mandajca, Juanpaj umata pʼitishpa apamuchun, shuj chapajta ña cacharcallami. 28Chapaj rishpaca, huichcashca ucullapitaj Juanpaj umata pʼitishpami, shuj platopi apamushpa solteraman curca. Paica mamamanmi curca. 29Juanpaj yachacujcuna chaita yachaj chayashpaca, Paipaj aichataca apashpami, jutcupi churarcacuna.

Jesusca pichca huaranga runacunamanmi carashca

(Mat 14:13-21; Luc 9:10-17; Juan 6:1-14)

30Chai punllacunami huillagrichun Jesús mingashcacunaca ña cutin paipajman tigrashpa paihuan tandanacurcacuna. Chaipimi paimanca tucui imalla rurashcatapish, yachachishcatapish parlarcacuna.

31Jesusca, mana jahualla gentecuna Paipajman shamucun tigracun cajpimi, micungapajllapish mana pajtarirca. Chaimantami Jesusca:

—Pi mana causan chulunllapi ashata samaringuichij, cancunalla chʼicanyashpa jacuchij— nirca.

32Chaimantami pi mana causan, chulunllaman barcopi rircacuna. 33Ashtahuanpish paicuna chaimanta caruyashpa ricujtaca, achcacunami ricushpa rijsircacuna. Chaimantaca, pueblocunamanta chaquillahuan rishpami, paicuna chayana cashcamanca, paicunata ñaupashpa tandanacurcacuna. 34Barcomanta llujshishpaca Jesusca, chai tucui achcacuna tandanacushpa shuyacushcata ricushpaca, michij illajlla ovejacuna shina cajpimi llaquirca. Chaimantami, achca yachanacunata yachachi callarirca. 35Ña yallitaj chishi cajpimi, yachacujcuna Jesuspajman cʼuchuyamushpaca, cashna nirca:

—Cai pambapica, pi mana causanca, ña yalli chishipishmari tucun. 36Paicunaca, ima micunata manamari charincunachu. Cai muyundij uchilla pueblocunaman, aillu llajtacunaman rishpa tandata randigrichun, ‘Cayacama’ niari— nircacunami.

37Shina nijpi Jesusca:

—Cancunallataj caraichigari— nircami.

Chashna nijpi, yachacujcunaca:

—¿Ishqui patsaj denariohuan tandata randishpachu, chai tucuimanca carachun ningui imatagari?— nircacunami.

38Shina nijpi, Jesusca:

—¿Mashna tandacunatataj charinguichij? Richij, ricumugrichij— nircami.

Chashna nijpi ña ricumushpaca:

—Pichca tanda, ishqui chalhuallami tiyashca— nircacunami.

39Shina nijpica, tucuicunallatataj mirga mirgapi raquishpa, qʼuihua pambapi tiyachichunmi mandarca. 40Chaimantami maipica patsajpura, maipica pichca chungapura tiyarircacuna. 41Jesusca pichca tandata, ishqui chalhuatapish japishpami, jahua pachata huichilla ricushpa Diosta pagui nirca. Chaimantaca, tandacunata asha ashalla chaupishpami yachacujcunaman curca. Paicunami tandatapish, ishqui chalhuatapish tucuicunaman raquircacuna. 42Tucuicunami mana nijta micurcacuna. 43Puchushca tandatapish, chalhuacunatapish chunga ishqui canasta jundatami tandarcacuna. 44Micujcunaca, pichca huaranga cʼaricunami carca.

Yacu jahuatami Jesús purishca

(Mat 14:22-27; Juan 6:16-21)

45Jesusca, yachacujcunata barcopi yaicuchishcahuanmi, cucha chʼimbanij Betsaidaman ñaupachishpa cacharca. Ashtahuanpish Paica, chai tucuicunata ‘Minchacamachij’ ningapaj saquirircarajmi. 46‘Minchacamachij’ nishpaca, Diosta mañanamanmi Jesusca urcuman rirca.

47Ña tutayacuitaca, barcopi ñami cuchata chaupiyacurcacuna. Jesusca, Paillami allpapiraj carca. 48Yachacujcunaca, achca huaira jarcajpimi, remocunahuan barcota ñaupajman tʼangashpa, yallitaj shaicurcacuna. Jesusca chaita ricushpami, ñalla pacaricujtaca, paicunapajman yacu jahuata purishpa shamurca. Paicunata ñaupashpa rishalla yuyacurcapishmi. 49Yacu jahuata purimujta ricushpaca, ‘Ayami’ yuyashpami caparirircacuna. 50Tucuicuna chashna achcata mancharijta ricushcahuanmi, Jesusca paicunataca:

«Chailla, chailla, Ñucamari cani. ¡Ama mancharichijchu!» nirca.

51Paicuna ricun barcopi Jesús huichiyajpica, huairaca sirirircallami. Chaimantami paicunaca achcata mancharishpa, cushicurcacuna. 52Paicunapaj shungucunaca sinchiyashca cashpami, tandacunata carajta ricushpapish, manaraj yuyaita japishcacuna carca. Chaimantami Jesús mandajpi, yacu casijlla tucujpi cushicurcacuna.

53Cuchata ña chʼimbashpaca, Genesaret llajtaman chayashpami, chai cucha uripi uriyarcacuna. 54Barcomanta paicuna uriyancami, chaipi causajcunaca Jesusta rijsircacuna. 55Chai tucui muyundij llajtacunata puricujpica, ungushcacunatami maimantapish chacanacunapi, Jesuspajman apamurcacuna. 56Aillu llajtacunaman, pueblocunaman, mai carucunaman rijpipish, Pai maita rina ñancunapimi ungushcacunataca churarcacuna. Chaicunaca, Jesustaca: “Quiquinpaj jahua churana chupallapipish tuparichun saquihuai” nishpami mañarcacuna. Paipaj churanapi tuparijcunaca, tucuicunami alliyarca.