Marcos 5 – OL & MTDS

O Livro

Marcos 5:1-43

A cura do homem endemoninhado

(Mt 8.28-34; Lc 8.26-37)

1Chegaram ao outro lado do lago, à terra dos Gerasenos. 2Ao desambarcar, um homem vindo dum cemitério, possuído por um espírito impuro, veio ao seu encontro. 3Este homem morava entre os túmulos e ninguém conseguia prendê-lo nem sequer com correntes. 4Pois muitas vezes o tentaram prender com grilhões e correntes, mas ele partia os grilhões dos pulsos e despedaçava as correntes, sem que ninguém conseguisse dominá-lo. 5Durante o dia e pela noite dentro, errava entre os túmulos e pelos montes desertos, dando gritos e ferindo-se com pedras.

6Mal viu Jesus, vinha este ainda longe, correu ao seu encontro. E deitando-se no chão à sua frente, 7soltou um grito forte: “Que queres tu de mim, Jesus, Filho do Deus altíssimo? Peço-te por Deus que não me atormentes!” 8Jesus falou ao demónio que existia dentro dele: “Sai deste homem, espírito impuro!”

9“Como te chamas?” perguntou Jesus. “Exército, porque somos muitos.” 10E pedia com insistência a Jesus que não os expulsasse para fora da região. 11Ora, andava ali perto, no monte acima do lago, uma grande vara de porcos a pastar, 12e os demónios rogaram-lhe: “Manda-nos para aqueles porcos.” 13Jesus concordou. Então, os espíritos impuros saíram do homem e entraram nos porcos. A vara de 2000 porcos precipitou-se, caindo por um despenhadeiro no mar, onde se afogou.

14Os porqueiros fugiram para a cidade e campos, espalhando a notícia, e as pessoas vieram ver o que tinha sucedido. 15As pessoas dirigiram-se ao encontro de Jesus e viram o endemoninhado ali sentado, agora vestido e em seu perfeito juízo, e ficaram com medo. 16Aqueles que tinham assistido ao que tinha acontecido ao endemoninhado contavam aos outros. 17E a multidão chegou até a pedir a Jesus que fosse embora da região.

18Assim, voltou para o barco e o homem que tinha andado possuído dos demónios pediu a Jesus que o deixasse acompanhá-los. 19Mas Jesus não quis: “Volta para a tua família e conta-lhe as maravilhas que o Senhor te fez e como foi tão bondoso contigo.” 20O homem partiu, para percorrer as Dez Cidades, e contava a toda a gente as grandes coisas que Jesus lhe tinha feito, e todos ficavam pasmados a ouvi-lo.

Uma menina morta e uma mulher doente

(Mt 9.18-26; Lc 8.41-56)

21Quando Jesus atravessou de barco para a outra margem do lago, uma enorme multidão juntou-se à sua volta na praia. 22O líder da sinagoga daquele lugar, cujo nome era Jairo, veio e prostrou-se a seus pés, 23suplicando-lhe com insistência: “A minha filha está às portas da morte. Vem colocar as mãos sobre ela para ser curada, e ela ficará viva!” 24Jesus foi com ele. Uma grande multidão o acompanhava e comprimia.

25Entre todo aquele povo encontrava-se uma mulher que sofria, havia doze anos, de uma perda de sangue. 26Durante esse tempo padecera bastante às mãos de muitos médicos, e tinha gasto tanto com eles que ficara pobre, sem ver quaisquer melhoras; antes piorara. 27Ouvira falar tanto nos espantosos milagres de Jesus que; aproximou-se no meio da multidão por trás e tocou-lhe no manto, 28pois dizia: “Se ao menos eu lhe tocar no manto, ficarei curada.” 29De facto, logo que lhe tocou, o sangue parou de correr e percebeu que estava curada.

30Jesus de imediato sentiu que saíra de si poder e, olhando para trás, perguntou: “Quem foi que me tocou na roupa?”

31Os discípulos disseram-lhe: “Com toda esta gente à tua volta, ainda perguntas quem te tocou?”

32Ele continuou a olhar à sua volta para encontrar quem fizera aquilo. 33Então a mulher, amedrontada e a tremer, sabedora do que lhe tinha acontecido, chegou-se, pôs-se de joelhos diante dele e declarou o que tinha feito. 34Jesus disse-lhe: “Filha, a tua fé te curou! Vai em paz, estás livre do teu mal!”

35Jesus falava ainda com ela, quando chegaram uns mensageiros da casa de Jairo, líder da sinagoga, com a notícia: “A tua filha já morreu. Porque estás ainda a incomodar o Mestre?”

36Jesus, contudo, não fez caso do que diziam e disse para o líder da sinagoga: “Não tenhas medo, crê somente!” 37Jesus não deixou ninguém acompanhá-lo a não ser Pedro, Tiago e João. 38Quando chegaram, havia uma grande confusão, ouvindo-se choro e lamentações. 39E dirigiu-se aos que ali estavam: “Para que é todo este choro e alvoroço? A menina não está morta, apenas dorme!”

40E riram-se de troça. Mas Jesus mandou todos saírem e, acompanhado do pai e da mãe da criança e dos três discípulos, entrou no quarto onde estava deitada. 41E segurando-lhe na mão, disse: “Talita kum!” (Que quer dizer: “Menina, levanta-te!”) 42E a menina, que tinha doze anos de idade, pôs-se imediatamente de pé e começou a andar. Os pais ficaram pasmados. 43Jesus recomendou-lhes muito que não contassem aquilo a ninguém e mandou que dessem de comer à filha.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 5:1-43

Jesusca Gadara llajta runamantami supaita llujshichishca

(Mat 8:28-34; Luc 8:26-39)

1Mama cuchata chʼimbashpaca, gadarenocunapaj llajtamanmi chayarcacuna. 2Barcomanta Jesús llujshijpica, mapa espíritu japishca shuj runaca tupanaman panteonmanta ñapish shamurcallami. 3Paica, huañushcacunata churana jutcucunallapimi causaj carca. Cadenacunahuanpish paitaca, pi mana huatai tucurcachu. 4Tauca cutinmi canichina fierrocunahuanpish, cadenacunahuanpish huatajcuna carca. Ashtahuanpish cadenacunataca pʼitishpa, canichishca fierrocunatapish ñutushpa shitajlla cajpimi, pi mana chari tucurca. 5Shinallataj punllapish tutapish urcucunata, panteoncunatami caparirishpa, paillataj rumicunahuan chugririshpa puricujlla carca. 6Paimi Jesusta carumanta ricushpaca, callpashpa shamushpa, Paipaj ñaupajpi shitarirca.

7Shinallataj sinchita caparishpami:

—Jahua pacha Diospaj Churi Jesús, ¿ñucataca ima ninatataj charingui? ¡Diospaj shutipimi mañani, ñucataca amataj jatunta llaquichihuaichu!— nircami.

8«Mapa espíritu, cai runamanta llujshi» nishpa carcucujpimi, chashnaca nirca.

9Jesusca chai runataca:

—¿Ima shutitaj cangui?— nishpa tapujpica, achcacuna cashcamantami:

—Huaranga huaranga shutimi cani— nishpa cutichirca.

10‘Amataj cai llajtamanta llujshichishpa cachahuaichu’ nishpami, achcata mañarca. 11Chai cʼuchulla lomapica, achca cuchi canllami micushpa puricurca. 12Chaimantami, chai tucui supaicunaca:

—Chai cuchicunapi yaicugrichun saquihuai— nishpa mañarcacuna.

13Jesusca chashna nincami, richun saquirca. Mapa espiritucunaca, chai runamanta llujshishcahuanmi, cuchicunapi yaicugrirca. Cuchicunaca ishqui huaranga shinami carca. Chaimantami chai tucui cuchi canllaca, cʼaca quinrita singushpa, jatun cuchaman huashicushpa huañurcacuna.

14Cuchi michijcunaca, paicunapaj pueblocunapi, llajtacunapimi, imalla tucushcata huillanaman callparcacuna. Chaita uyajcunaca, ima tucushcata ricungapajmi shamurcacuna. 15Paicuna Jesuspajman shamushpaca, nanaihuan llaquichicuj huaranga huaranga supaicunata llujshichishca runataca ña alli yuyaihuan, churanacunatapish churashca tiyacujtami ricurcacuna. Chaita ricushpaca mancharircacunami. 16Supai japishca runapish, cuchicunapish imalla tucushcata ricujcunami tucuita parlarcacuna. 17Chaimantami, paicunapaj llajtacunamantaca, llujshishpa richun mañai callarircacuna.

18Barcopi ña yaicugrijpimi, supaicuna llujshishca runaca Jesustaca, Paihuan pushachun mañarca. 19Ashtahuanpish Jesusca, Paihuan richun mana saquishpami:

—Cambaj huasiman tigrailla. Mandaj Dios canpi imalla jatun allicunata rurashcata, ima shina canta llaquishcata, cambaj aillucunaman parlagrilla— nirca.

20Pai rishpaca, imalla jatun allicunata Jesús paipi rurashcatami, Decápolis pueblocunapi huillashpa puri callarirca. Chaimantami, tucuicuna mancharishpa cushicurcacuna.

Jesusca huañushca huambrataca causachishca, shuj huarmitaca alliyachishcami

(Mat 9:18-26; Luc 8:40-56)

21Jesusca, barcopi cuchata cutin chʼimbashpami caishuj uriman chayarca. Chaipipish yallitaj achcacunami Paipajman tandanacumurca. Paica, mama cucha cʼuchu urillapimi carca. 22Chaimanca, tandanacuna huasipi pushaj Jairo shuti runami shamurca. Jesusta ricushpaca, Paipaj chaquipimi cungurishpa cumurirca. 23Chaimantaca:

—Ñuca ushushimari huañucupan. Paipaj jahuapi maquita churanaman jacupai. Chashna rurajpica alliyashpa, mana huañungachu— nishpami, achcata mañacurca.

24Jesús ña paihuan ricujpica, mana jahualla gentecunami llapirinacui caticurcacuna. 25Chaicunapurapica, chunga ishqui huatata yahuar cacharirishpa ungushca shuj huarmimi caticurca. 26Paica jambijcunapajpi jambiricushpallami, tucui imalla charishcacunallata tucuchishpa, achca llaquita aparca; manataj alliyashpa, ashtahuan anchayashpallami catirca. 27Jesusmanta parlanacujta uyashpaca, chai tucuicunapaj chaupita rishpami, huashamanta Jesuspaj churanapi tuparirca. 28Paica: «Jesuspaj churanapi tuparishpallapish alliyashallami» yuyashpami, chashna tuparirca. 29Chaipica cachariricushca yahuarca, ñapish chaquirircallami. Chaimantami paipaj aichamanta chai ungüi anchurishpa, chuya saquirishcata yacharca. 30Jesuspish, chai huarmi alliyancami, alliyachi tucuna paimanta llujshishcata sentirca. Chaimantami, tucuicunapajman tigrarishpaca:

—¿Pitaj Ñuca churanacunapi tuparinchu, imamí?— nishpa tapurca.

31Paipaj yachacujcunaca:

—Cai tucuicuna Canta llapimucujtaca, ¿manachu ricungui? ¿Maitataj, “¿Pitaj tuparin?” nishpaca tapunguiari?— nircacunami.

32Shina nijpipish pi tuparishcata ricungapajmi, Jesusca muyundijta ricucurca. 33Chaimantami chai huarmica, Pai ima shina alliyashcata yachashcamanta, manchaihuan chujchushpa Jesuspajman shamurca. Paipaj ñaupajpi pambacama cumurishpami, ima shinalla tucushcata tucuita huillarca.

34Chaipimi Jesusca:

—¡Huahua, can crishcamantami alliyashcangui! Cunanca, ama manchashpa rilla, canta llaquichicuj ungüimantapish alliyai— nircami.

35Jesús rimacujpirajmi, tandanacuna huasipi pushajpaj huasimanta shamushpaca:

—Ñamari quiquinpaj ushushica huañun. ¿Yachachijtaca imapajtaj ashtahuan pʼiñachicungui?— nircacuna.

36Ashtahuanpish chashna nicujta uyashpami, tandanacuna huasipi pushajtaca:

—Ama manchaichu, canca crilla— nirca.

37Chaimantaca pi shujtajta mana pushashpami Pedrota, Jacobota, Jacobopaj huauqui Juandijllata pusharca. 38Tandanacuna huasipi pushajpaj huasiman chayashpaca, achcata huacashpa, anchata llaquirinacushpa caparirinacucujtami ricurca. 39Huasiman yaicushpaca:

—¿Imamantataj caparirishpa huacacunguichij? Huambraca mana huañushcachu, dormicunllamari— nircami.

40Chashna nijpica, Jesustaca yanganchishpami asircacuna. Ashtahuanpish Paica tucuicunata canllaman llujshichishpaca, yayandij mamandij, paihuan cajcunandijllami huahuapajmanca yaicurca. 41Chaipica huambrapaj maquita japishpaca:

—¡Talita cumi!— nircami. (Chaica: “Huambrita, cantami nini, jatari” nisha ninmi).

42Chashna nijpica, chai huahuaca jatarishcahuan, ña purircallami. Chai huambraca, chunga ishqui huatayujmi carca. 43Jesusca cutin cutinmi, ‘Caitaca, pajta piman huillanguichijman’ nirca. Huambramanca micunata carachunmi mandarca.