O palácio de Salomão
1Depois Salomão mandou edificar o seu próprio palácio que levou 13 anos a construir.
2Uma das salas do palácio chamava-se Salão da Floresta do Líbano. Era uma sala enorme que media 50 metros de comprimento por 25 metros de largura e 15 metros de altura. 3Enormes vigas de cedro saíam do teto e repousavam sobre quarenta e cinco colunas também de cedro, distribuídas em três séries de quinze cada uma. 4Tinha três ordens de janelas que ficavam umas em frente das outras. 5As portas da sala estavam emolduradas em retângulos, ficando umas em frente das outras, em três filas.
6O Salão dos Pilares media 25 metros de comprimento e 15 metros de largura, com um pórtico à entrada e uma abóbada suportada por pilares.
7Havia também a Sala do Trono ou Sala de Julgamento, onde o rei se sentava para ouvir os processos jurídicos, que era revestida de cedro do chão até ao teto. 8Os seus aposentos pessoais eram igualmente em cedro e dispunham-se em volta de um pátio, na retaguarda desta última sala. Reservou, aliás, apartamentos idênticos, com as mesmas medidas, no palácio que mandou construir para a filha do Faraó, uma das suas mulheres.
9Todas estas construções foram feitas com enormes blocos de pedra cortados à medida. O custo de cada um desses blocos ficou, por isso, muito elevado. 10As pedras para os alicerces tinham 5 e 4 metros de largura. 11Os grandes blocos das paredes, cortados à medida exata da largura, juntavam-se no alto com as vigas de cedro. 12O Grande Pátio tinha três correntezas de pedras lavradas, intercaladas com vigas de cedro, como acontecia no templo e no pórtico do palácio.
Mobiliário do templo
(2 Cr 3.15-17; 2 Cr 4.2-5; 4.11–5.1)
13O rei Salomão pediu a um homem de Tiro, chamado Hurão, 14que viesse fazer aquelas obras, porque era um artista inteligente e hábil a trabalhar em bronze. Ele era meio judeu, sendo filho de uma viúva de Naftali, e o seu pai fora operário de fundição em Tiro. Esse homem veio trabalhar para o rei Salomão.
15Fez então duas grandes colunas de bronze, cada uma com 9 metros de altura e 6 metros de perímetro. 16No topo desses pilares fez dois capitéis em forma de lírios, em bronze fundido, cada um com 2,5 metros de altura. 17Cada capitel era decorado com sete conjuntos de rosáceas. 18-22Cada capitel tinha também duas filas com duzentas romãs em bronze, esculpidas em cadeia. Hurão mandou colocar esses pilares à entrada do templo. Ao do lado sul deu o nome de Jaquim, ao outro, a norte, deu o nome de Boaz.7.18-22 Em hebraico, Jaquim significa ele estabelecerá e Boaz significa nele está a força.
23Depois mandou forjar um enorme tanque redondo, também chamado mar de fundição, com um diâmetro de 5 metros. A borda dessa grande bacia ficava 2,5 metros do chão; a sua circunferência media 15 metros. 24Por baixo da borda, do lado de fora, havia duas filas de ornamentos, separadas por alguns centímetros e fundidos juntamente com o tanque.
25Este assentava sobre doze bois de metal com as partes traseiras viradas para o interior; três voltados para o norte, três para o sul, três para o este e três para o oeste. 26As paredes do tanque mediam 8 centímetros de espessura. O seu rebordo era como o de uma taça em forma de lírio. Tinha capacidade para 44 000 litros.
27Depois fez dez bases de bronze, com quatro rodas. Cada base era quadrada com 2 metros de lado e 1,5 metros de altura. 28Estavam montadas sobre um suporte rodado feito de peças cruzadas. 29Tinham como decoração leões incrustados, bois e querubins; acima e abaixo dos leões e dos bois pendiam grinaldas. 30Cada uma destas bases tinha quatro rodas de bronze e eixos também em bronze; em cada canto das bases havia postes de bronze decorados com figuras em espiral nos lados. 31A parte de cima destas bases consistia numa peça redonda de 50 centímetros de altura. O seu centro era côncavo, com 75 centímetros de fundo, decorado no exterior com espirais. As paredes do revestimento eram quadradas, não redondas. 32Estas bases andavam sobre quatro rodas ligadas a eixos fundidos com as próprias bases. As rodas tinham 75 centímetros de altura. 33Eram semelhantes às rodas de um carro. Todas as partes das bases eram feitas de bronze fundido, incluindo os eixos, os raios, os arcos e o centro.
34Havia suportes em cada um dos quatro cantos das bases, também eles fundidos com as bases. 35Estas tinham uma cercadura com 25 centímetros, na parte superior, de que saíam umas pegas; tudo fundido numa só peça com a base. 36Nos espaços que podiam ser decorados, viam-se querubins, leões e palmeiras rodeadas por figuras em espiral. 37As dez bases eram todas do mesmo tamanho e tinham as mesmas decorações, visto terem sido feitas no mesmo molde.
38Depois mandou fazer dez tinas de bronze e colocou-as sobre as bases. Eram quadradas, com 2 metros de lado, e tinham a capacidade para 900 litros de água. 39Cinco destas tinas foram postas num dos lados do templo e as outras cinco no outro. O tanque ficava no canto sul, no lado direito. 40Hurão fez também o resto dos utensílios necessários: bacias, pás e tinas. Por fim, Hurão terminou toda a obra para o templo do Senhor, que Salomão lhe encomendara.
Esta é a lista dos trabalhos feitos:
41dois pilares;
um capitel para o cimo de cada pilar;
rosáceas para cobrir as bases dos capitéis de cada pilar;
42quatrocentas romãs, em duas filas, no trabalho das rosáceas, para cobrir as bases dos dois capitéis;
43dez bases para dez pias;
44um grande tanque e doze bois para o suportar;
45recipientes; pás; bacias.
Todos estes utensílios foram feitos por este hábil artífice, Hurão, para o rei Salomão, usando bronze polido. 46Tudo foi feito em bronze fundido e preparado nas planícies do Jordão, num sítio entre Sucote e Zaretã. 47Foram usadas grandes quantidades de bronze, cujo peso era tal, que Salomão nem sequer registou o seu valor.
48No entanto, Salomão recomendou que todos os utensílios e o mobiliário da casa do Senhor fossem feitos de ouro puro. Isto incluía o altar, a mesa onde se encontrava exposto o pão da Presença de Deus; 49o candelabro, com cinco luzes à direita e cinco à esquerda, em frente do lugar santíssimo, as decorações florais, as lâmpadas e os espevitadores; 50as taças, os apagadores, as bacias, os perfumadores, os braseiros; tudo foi feito em ouro puro; também as dobradiças das portas do lugar santíssimo e as da entrada principal do templo. Todos estes objetos eram feitos de ouro puro.
51Quando o templo acabou de ser construído, Salomão colocou no tesouro do templo a prata, o ouro e todos os recipientes consagrados por seu pai, David.
Solomon își construiește palatul
1Solomon a mai zidit și un palat pentru el și a durat treisprezece ani până când l‑a terminat în întregime. 2A zidit Palatul Pădurii Libanului de o sută de coți lungime, cincizeci de coți lățime și treizeci de coți înălțime2 Aproximativ 50 m lungime, 25 m lățime și 15 m înălțime.. El se sprijinea pe patru rânduri de stâlpi de cedru, pe care se aflau grinzi de cedru 3și era acoperit cu cedru deasupra odăilor care se sprijineau pe patruzeci și cinci de stâlpi, câte cincisprezece pe un rând. 4Erau trei rânduri de ferestre așezate față în față, pe trei nivele. 5Toate ușile și stâlpii lor erau în patru muchii, iar ferestrele erau așezate față în față, pe trei nivele5 Sensul versetului este nesigur.. 6Solomon a făcut o colonadă de cincizeci de coți lungime și treizeci de coți lățime6 Aproximativ 25 m lungime și 15 m lățime.. În fața ei se afla un portic cu stâlpi, iar înaintea acestuia – o cornișă.
7El a făcut, de asemenea, porticul tronului unde judeca, numit „Porticul de judecată“, și l‑a acoperit cu cedru, de la pardoseală până la tavan. 8Palatul în care urma să locuiască era așezat într‑o altă curte din spatele porticului și era zidit în același fel. De asemenea, Solomon a zidit pentru fiica lui Faraon, pe care o luase de soție, un alt palat asemenea acestui portic.
9Toate acestea au fost făcute din pietre scumpe, tăiate cu fierăstrăul după măsurile de tăiat, atât pe fața din interior, cât și pe fața din exterior a zidului, de la temelie până la creastă și din exterior până la curtea cea mare. 10Temelia era din pietre scumpe, pietre mari, pietre de zece coți10, 23 Aproximativ 5 m. și de opt coți10 Aproximativ 4 m.. 11Deasupra se aflau pietre scumpe, tăiate după măsurile de tăiat, precum și grinzi de cedru. 12Curtea cea mare era împrejmuită cu un zid de trei rânduri de pietre cioplite și un rând de grinzi de cedru, ca și curtea interioară a Casei Domnului și ca porticul acesteia.
Lucrările din bronz ale lui Hiram și uneltele Casei Domnului
(2 Cron. 3:15-17; 4:2–5:1)
13Regele Solomon a trimis la Tyr pe cineva care l‑a adus pe Hiram13-14, 40, 45 Variantă a lui Huram (vezi 2 Cron. 2:13; 4:11)., 14fiul unei văduve din seminția lui Neftali. Tatăl său fusese tyrian, un lucrător în bronz. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere și de cunoaștere în întocmirea oricărei lucrări din bronz. El a venit la regele Solomon și i‑a făcut toată lucrarea. 15A turnat doi stâlpi de bronz: un stâlp avea o înălțime de optsprezece coți, iar circumferința lui se putea măsura cu un fir de doisprezece coți15 Aproximativ 9 m înălțime și 6 m circumferință.; cel de‑al doilea stâlp era la fel. 16El a turnat și două capiteluri de bronz, ca să le pună pe vârfurile stâlpilor, fiecare capitel având o înălțime de cinci coți16, 23 Aproximativ 2,5 m.. 17Apoi a făcut niște rețele de lanțuri împletite pentru capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, câte șapte pentru fiecare capitel. 18A făcut stâlpii și două șiruri de rodii, care înconjurau fiecare rețea, pentru a împodobi capitelurile de pe vârful stâlpilor. A făcut același lucru pentru fiecare capitel. 19Capitelurile care se aflau pe vârful stâlpilor, în portic, erau în formă de crini și aveau patru coți19, 38 Aproximativ 2 m.. 20Pe capitelurile de pe cei doi stâlpi, deasupra părții în formă de cupă de lângă rețea, se aflau două sute de rodii așezate în șiruri de jur împrejur. 21A ridicat stâlpii în fața porticului odăii principale21, 50 Locul Sfânt.. L‑a așezat pe cel din dreapta și i‑a pus numele Iachin21 Iachin înseamnă, probabil, El stabilește, consolidează., apoi l‑a așezat pe cel din stânga și i‑a pus numele Boaz21 Boaz înseamnă, probabil, În El este tăria.. 22Capitelurile de pe vârful stâlpilor erau în formă de crin. Și astfel, lucrarea stâlpilor s‑a încheiat.
23Apoi a făcut „marea“ turnată23 Cu referire la un bazin larg, folosit de preoți pentru îmbăiere.. Aceasta era rotundă, avea zece coți de la o margine la cealaltă, era înaltă de cinci coți, iar de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coți23 Aproximativ 15 m.. 24Sub marginea ei, de jur împrejur, se aflau ornamente în formă de tărtăcuță, câte zece la fiecare cot24, 31 Un cot măsura între 45-52 cm (50 cm)., de jur împrejurul „mării“. Ornamentele erau așezate pe două șiruri, fiind turnate într‑o singură piesă cu „marea“.
25„Marea“ era așezată pe doisprezece boi, trei orientați spre nord, trei orientați spre apus, trei orientați spre sud și trei orientați spre răsărit. „Marea“ era așezată deasupra lor, astfel încât toată partea din spate a trupurilor lor era înspre interior. 26Grosimea ei era de un lat de palmă26 Aproximativ 8 cm., iar marginea ei era prelucrată ca marginea unui potir, precum cupa unei flori de crin. Ea putea cuprinde două mii de bați26 Aproximativ 44 kilolitri..
27El a făcut și zece piedestale de bronz, fiecare piedestal având patru coți lungime, patru coți lățime și trei coți înălțime27 Aproximativ 2 m lungime și lățime și 1,5 m înălțime.. 28Piedestalele au fost făcute în felul următor: ele aveau panele fixate în rame. 29Pe aceste panele fixate în rame, cât și pe rame, erau sculptați lei, boi și heruvimi. Deasupra și dedesubtul leilor și al boilor se aflau ghirlande suspendate. 30Fiecare piedestal avea câte patru roți de bronz și osii de bronz. La cele patru colțuri ale sale se aflau suporți pentru bazin. Suporții erau turnați, având ghirlande de fiecare parte. 31Deschizătura lui, din interiorul centurii pe care se aflau gravuri, ieșea în afară un cot. Deschizătura era rotundă, ca pentru o astfel de lucrare, măsurând împreună cu baza ei un cot și jumătate31-32 Aproximativ 0,75 m.; dar ramele piedestalelor erau pătrate, nu rotunde. 32Cele patru roți erau fixate sub panele, iar osiile lor erau prinse de piedestal. Diametrul fiecărei roți era de un cot și jumătate. 33Roțile erau lucrate ca roțile unui car: osiile, obezile, spițele și butucii lor erau toți turnați. 34La cele patru colțuri ale fiecărui piedestal se aflau patru suporți care erau dintr‑o singură piesă cu piedestalul. 35În partea de sus a piedestalului se afla o centură rotundă, de o jumătate de cot35 Aproximativ 0,25 m. înălțime, iar suporții și ramele din partea de sus a piedestalului erau dintr‑o singură piesă cu acesta. 36Pe suprafețele ramelor și a suporților, au fost sculptați heruvimi, lei și palmieri și ghirlande de jur împrejur. 37Așa a făcut el cele zece piedestale. Toate au fost turnate după același tipar, având aceeași măsură și aceeași formă.
38Apoi a construit zece bazine de bronz, fiecare putând cuprinde patruzeci de bați38 Aproximativ 880 l. și măsurând patru coți. Fiecare bazin era așezat pe câte unul dintre cele zece piedestale. 39A pus cinci dintre piedestale în partea de sud39 Lit.: din dreapta. În vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre est, nu spre nord. și cinci în partea de nord39 Lit.: din stânga. Vezi nota precedentă. a Casei, iar „marea“ a așezat‑o în partea de sud39 Lit.: din dreapta. Vezi nota precedentă., în colțul de sud‑est al clădirii. 40Hiram a mai făcut și oalele, lopețile și cupele.
Și astfel, Hiram a terminat toată lucrarea pe care a făcut‑o pentru regele Solomon la Casa Domnului:
41Cei doi stâlpi,
cele două cupe ale capitelurilor care se aflau pe vârfurile stâlpilor,
cele două seturi de rețele care împodobeau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,
42cele patru sute de rodii pentru cele două seturi de rețele, cele două șiruri de rodii pentru fiecare rețea în parte, rețele care acopereau cele două cupe ale capitelurilor de pe vârfurile stâlpilor,
43cele zece piedestale și cele zece bazine de pe piedestale,
44„marea“ cu cei doisprezece boi de sub ea,
45oalele, lopețile și cupele. Toate aceste obiecte pe care Hiram i le‑a făcut regelui Solomon pentru Casa Domnului erau din bronz lustruit.
46Regele le‑a turnat într‑un pământ argilos din Câmpia Iordanului, între Sucot și Țortan. 47Solomon a lăsat toate aceste obiecte necântărite, pentru că erau foarte multe; de aceea greutatea bronzului nu s‑a putut cântări.
48De asemenea, Solomon a făcut toate obiectele care erau în Casa Domnului:
altarul de aur,
masa de aur pentru pâinea prezentării,
49sfeșnicele din aur curat, cinci în partea dreaptă și cinci în partea stângă, în fața sanctuarului interior49 Vezi nota de la 6:5.,
mugurii, candelele și cleștii din aur,
50ligheanele, mucarnițele, cupele, ceștile și fărașele pentru cărbuni, din aur curat,
precum și balamalele de aur pentru ușile din interiorul Casei (de la intrarea în Locul Preasfânt) și pentru ușile de la odaia principală a Templului.
51După ce a fost terminată toată lucrarea pe care regele Solomon a făcut‑o pentru Casa Domnului, Solomon a adus lucrurile pe care tatăl său, David, le închinase Domnului – argintul, aurul și celelalte obiecte – și le‑a pus în vistieriile Casei Domnului.
