Lamento por la caída de Tiro
1La palabra del Señor vino a mí y me dijo: 2«Hijo de hombre, dedícale este lamento a Tiro, 3ciudad asentada junto al mar y que hace negocios con pueblos de muchas costas lejanas:
»Así dice el Señor y Dios:
»“Tú dices, Tiro:
‘Soy perfecta en hermosura’.
4Tu dominio está en alta mar,
tus constructores resaltaron tu hermosura.
5Con cipreses del monte Senir
hicieron todos tus entablados.
Con cedros del Líbano
armaron tu mástil.
6Con encinas de Basán
construyeron tus remos,
y con cipreses de las costas de Chipre
ensamblaron tu cubierta,
la cual fue decorada con incrustaciones de marfil.
7Con tela de lino bordada de Egipto hicieron tus velas
y estas te sirvieron de bandera.
De las costas de Elisá trajeron
telas de azul y carmesí para tu toldo.
8Habitantes de Sidón y de Arvad eran tus remeros.
Los más hábiles timoneles de Tiro estaban a bordo.
9Los hábiles veteranos de Guebal27:9 Guebal. Es decir, Byblos.
repararon los daños en la nave.
Los marineros de todas las naves del mar
negociaron con tus mercancías.
10»”Hombres de Persia, Lidia y Fut
militaron en tu ejército.
Te adornaron con escudos y cascos;
¡sacaron a relucir tu esplendor!
11Los de Arvad y los de Jélec
defendían los muros que te rodean
y los de Gamad estaban
apostados en tus torres.
A lo largo de tus muros colgaban sus escudos,
haciendo resaltar tu hermosura.
12»”Era tal tu riqueza que Tarsis comerciaba contigo. A cambio de tu mercadería, ella te ofrecía plata, hierro, estaño y plomo.
13»”También Grecia, Tubal y Mésec negociaban contigo; a cambio de tus mercancías te ofrecían esclavos y objetos de bronce.
14»”La gente de Bet Togarma te pagaba con caballos de trabajo, caballos de montar y mulos.
15»”Los habitantes de Rodas27:15 Rodas (LXX); Dedán (TM). también comerciaban contigo. Concretabas negocios con muchas islas del mar, las cuales te pagaban con ébano y colmillos de marfil.
16»”Por los muchos productos que tenías, Aram comerciaba contigo y a cambio te entregaba turquesa, telas teñidas de color púrpura, telas bordadas, de hilo de lino fino, corales y rubíes.
17»”Judá e Israel también comerciaban contigo. Te ofrecían trigo de Minit, pasteles,27:17 pasteles. Palabra de difícil traducción. miel, aceite y bálsamo.
18»”Por la gran cantidad de tus productos y por la abundancia de tu riqueza, también Damasco comerciaba contigo. Te pagaba con vino de Jelbón y lana de Sajar. 19A cambio de tus mercancías, los danitas y los griegos te traían de Uzal hierro forjado, casia y caña aromática.
20»”Dedán te vendía aparejos para montar.
21»”Tus clientes eran Arabia y todos los príncipes de Cedar, quienes te pagaban con corderos, carneros y chivos.
22»”También eran tus clientes los comerciantes de Sabá y Ragama. A cambio de mercancías, te entregaban oro, piedras preciosas y los mejores perfumes.
23»”Jarán, Cané, Edén y los comerciantes de Sabá, Asiria y Quilmad negociaban contigo. 24Para abastecer tus mercados te vendían hermosas telas, mantos de color azul, bordados, tapices de muchos colores y cuerdas muy bien trenzadas.
25»”Las naves de Tarsis
transportaban tus mercancías.
Cargada de riquezas,
navegabas en el corazón de los mares.
26Tus remeros te llevaron por mares profundos,
pero el viento del este te hará pedazos
en el corazón de los mares.
27El día de tu naufragio
se hundirán en el corazón de los mares
tu riqueza, tu mercancía y tus productos,
tus marineros y tus timoneles,
los que reparan tus naves y tus comerciantes,
tus soldados y toda tu tripulación.
28Al grito de tus timoneles
temblarán las costas.
29Todos los remeros abandonarán las naves;
marineros y timoneles bajarán a tierra.
30Por ti levantarán la voz
y llorarán con amargura;
se echarán polvo en la cabeza
y se revolcarán en ceniza.
31Por tu culpa se raparán la cabeza,
y se vestirán de luto.
Llorarán por ti con gran amargura,
y con angustiosos quejidos.
32Entonarán sentidos lamentos
y en tono de amarga queja dirán:
‘¿Quién en medio de los mares
podía compararse a Tiro?’.
33Cuando desembarcaban tus productos
muchas naciones quedaban satisfechas.
Con tus muchas riquezas y mercancías,
enriquecías a los reyes de la tierra.
34Pero ahora el mar te ha hecho pedazos,
¡yaces en lo profundo de las aguas!
Tus mercancías y toda tu tripulación
se hundieron contigo.
35Por ti están horrorizados
todos los habitantes de las costas;
sus reyes tiemblan de miedo,
y en su rostro se dibuja el terror.
36Atónitos se han quedado
los comerciantes de otros países.
¡Tu fin ha llegado!
¡Nunca más volverás a existir!”».
O cântare de jale cu privire la Tyr
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Fiul omului, rostește o cântare de jale despre Tyr! 3Spune‑i Tyrului, care locuiește la intrarea mării și face negoț cu popoarele din insulele cele multe, că așa vorbește Stăpânul Domn:
«Tyrule, tu ziceai:
‘Sunt de o frumusețe desăvârșită!’
4Hotarele îți erau în inima mării,
iar constructorii tăi te făcuseră desăvârșit de frumos.
5Îți căptușiseră toate laturile corabiei
cu lemn de chiparos din Senir5 Muntele Hermon (vezi Deut. 3:9).,
iar din cedrii de Liban
îți făcuseră un catarg.
6Din stejari de Bașan
îți făcuseră vâsle,
iar puntea ți‑o făcuseră din chiparos
din insulele Chitimului6 Ciprul., încrustat cu fildeș.
7Din in subțire și brodat, adus din Egipt,
îți era vela,
slujindu‑ți și drept steag.
Din pânză albastră și purpurie, adusă din insulele Elișei7 Vezi Gen. 10:4-5. Cu referire, probabil, la coasta de est a Ciprului.,
îți era tenda.
8Locuitorii din Sidon și din Arvad8 Cetate insulară în apropiere de Sidon.
îți erau vâslași
și cei mai înțelepți din Tyr
îți slujeau ca marinari.
9Bătrânii Ghebalului9 Biblos. și înțelepții lui erau în tine,
întărindu‑ți crăpăturile.
Toate corăbiile mării cu marinarii lor
treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.
10Cei din Persia, din Lud10 Cu referire la lidieni sau, posibil, la un neam din nordul Africii (vezi Gen. 10:13; Ier. 46:9). și din Put10 Identificarea exactă a acestui teritoriu este nesigură (probabil o regiune în Africa, datorită asocierii lui, în referințele biblice, cu Egipt și Cuș [Etiopia]). Posibil Somalia (care apare, în inscripțiile egiptene, sub denumirea de Punt). Vechile inscripții persane se referă la Libia sub numele de Putaya. Put a fost asociat în mod tradițional cu Libia, însă această asociere nu are un fundament solid.
erau războinici în armata ta.
Ei își atârnau scutul și coiful pe zidurile tale
și îți dădeau astfel măreție.
11Bărbații din Arvad și Helek11 Cilicia, în Asia Mică.
stăteau de jur împrejur pe zidurile tale,
iar cei din Gamad11 Locație necunoscută.
erau așezați în turnurile tale.
Ei își atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur,
și îți desăvârșeau astfel frumusețea.
12Tarșișul12 Colonie feniciană în vestul Mediteranei, probabil în Spania sau Sardinia. făcea negoț cu tine din abundența întregii averi. Ei ofereau în schimbul produselor tale argint, fier, cositor și plumb.
13Iavanul13 Grecia., Tubalul13 Probabil un teritoriu din Turcia sau Caucaz. și Meșekul13 Probabil un teritoriu în Caucaz. făceau negoț cu tine, oferind în schimbul mărfii tale ființe umane și obiecte de bronz.
14Cei din Bet‑Togarma14 Sau: Cei din Casa Togarma, cu referire la armeni sau sciți. ofereau în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă și catâri.
15Fiii lui Rodan făceau negoț cu tine și multe insule erau marfa mâinii tale. Ele îți aduceau înapoi în dar coarne de fildeș și abanos.
16Aramul16 Cele mai multe mss TM. Câteva mss TM, Siriacă: Edomul. făcea negoț cu tine din abundența lucrărilor tale, oferind în schimbul produselor tale turcoaz, purpură, haine brodate, in subțire, coral și rubin.
17Iuda și țara lui Israel făcea negoț cu tine, oferind în schimbul mărfurilor tale grâu de Minit17 Zonă la răsărit de Iordan, pe teritoriul amonit (vezi Jud. 11:33)., mei17 Ebr.: pannag. Sensul termenului este nesigur., miere, ulei și balsam.
18Damascul făcea negoț cu tine pentru mulțimea lucrărilor tale, din belșugul întregii averi: vin de Helbon18 Cetate din apropierea Damascului, menționată și în arhivele asiriene pentru calitatea vinurilor sale. și lână de Țahar.18 Sau: lână albă.
19Iar Dan și Iavan din Uzal19 Lit.: Vedan și Iavan din Uzal. Posibil: și vin din Izal, Izal fiind faimos pentru vinurile sale. ofereau și ei pentru produsele tale. În schimbul mărfii tale erau aduse fier prelucrat, casia și trestie aromată.
20Dedan făcea negoț cu tine cu învelitori pentru șei. 21Arabia și toți prinții Chedarului erau și ei printre cei cu care făceai negoț. Ei îți aduceau oi, berbeci și capre. 22Negustorii din Șeba și Rama22 Diferite neamuri din Arabia. făceau negoț cu tine, oferind în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre prețioase și aur.
23Haran, Cane, Eden și negustorii din Șeba, Asiria și Chilmad23 Orașe stat din Mesopotamia. făceau negoț cu tine. 24Ei făceau negoț cu tine, aducând în piețele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veșminte brodate, veșminte colorate, legate cu funii împletite și strâns înnodate.
25Corăbiile de Tarșiș călătoreau ducându‑ți marfa.
Erai umplut și încărcat din plin
în inima mărilor.
26Vâslașii te duseseră la ape adânci,
dar vântul de răsărit te va sfărâma
în inima mărilor.
27Bogăția ta, produsele tale, marfa ta,
marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce‑ți dregeau fisurile,
cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine,
toți războinicii pe care‑i aveai
și toată mulțimea din mijlocul tău
se vor prăbuși în inima mărilor,
în ziua căderii tale.
28La vuietul strigătului cârmacilor tăi
ostroavele se vor cutremura.
29Toți cei ce trag la rame,
marinarii și toți cârmacii de pe mare,
vor coborî din corăbiile lor
și vor sta pe țărm.
30Vor striga cu glas tare din cauza ta
și se vor tângui cu amărăciune;
își vor arunca cu țărână pe cap
și se vor tăvăli în cenușă.
31Se vor rade pe cap din cauza ta
și se vor îmbrăca cu saci;
te vor plânge cu sufletul amărât,
bocind cu amar.
32În tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine
și te vor boci astfel:
‘Cine era ca Tyr,
precum acela care a fost redus la tăcere în mijlocul mării?’
33Când ieșeau mărfurile tale din mijlocul mărilor,
săturai multe popoare.
Prin mulțimea bogățiilor
și produselor tale îi îmbogățeai pe regii pământului.
34Acum însă ești sfărâmat de mări,
în adâncurile apelor.
Încărcătura ta și toată mulțimea din mijlocul tău
s‑au scufundat odată cu tine.
35Toți locuitorii insulelor
sunt înmărmuriți din cauza ta;
regilor lor li s‑a zbârlit părul de groază
și li s‑au înspăimântat fețele.
36Negustorii popoarelor
fluieră asupra ta.
Ai parte de un sfârșit îngrozitor
și nu vei mai exista niciodată!»“
