Nueva Versión Internacional

Daniel 1:1-21

Daniel en Babilonia

1En el año tercero del reinado del rey Joacim de Judá, el rey Nabucodonosor de Babilonia vino a Jerusalén y la sitió. 2El Señor permitió que Joacim cayera en manos de Nabucodonosor. Junto con él, cayeron en sus manos algunos de los utensilios del templo de Dios, los cuales Nabucodonosor se llevó a Babilonia y puso en el tesoro del templo de sus dioses. 3Además, el rey le ordenó a Aspenaz, jefe de los oficiales de su corte, que llevara a su presencia a algunos de los israelitas pertenecientes a la familia real y a la nobleza. 4Debían ser jóvenes apuestos y sin ningún defecto físico, que tuvieran aptitudes para aprender de todo y que actuaran con sensatez; jóvenes sabios y aptos para el servicio en el palacio real, a los cuales Aspenaz debía enseñarles la lengua y la literatura de los babilonios. 5El rey les asignó raciones diarias de la comida y del vino que se servía en la mesa real. Su preparación habría de durar tres años, después de lo cual entrarían al servicio del rey.

6Entre estos jóvenes se encontraban Daniel, Ananías, Misael y Azarías, que eran de Judá, 7y a los cuales el jefe de oficiales les cambió el nombre: a Daniel lo llamó Beltsasar; a Ananías, Sadrac; a Misael, Mesac; y a Azarías, Abednego.

8Pero Daniel se propuso no contaminarse con la comida y el vino del rey, así que le pidió al jefe de oficiales que no lo obligara a contaminarse. 9Y aunque Dios había hecho que Daniel se ganara el afecto y la simpatía del jefe de oficiales, 10este se vio obligado a responderle a Daniel: «Tengo miedo de mi señor el rey, pues fue él quien te asignó la comida y el vino. Si el rey llega a verte más flaco y demacrado que los otros jóvenes de tu edad, por culpa tuya me cortará la cabeza».

11El jefe de oficiales le ordenó a un guardia atender a Daniel, Ananías, Misael y Azarías. Por su parte, Daniel habló con ese guardia y le dijo: 12«Por favor, haz con tus siervos una prueba de diez días. Danos de comer solo verduras, y de beber solo agua. 13Pasado ese tiempo, compara nuestro semblante con el de los jóvenes que se alimentan con la comida real, y procede de acuerdo con lo que veas en nosotros».

14El guardia aceptó la propuesta, y los sometió a una prueba de diez días. 15Al cumplirse el plazo, estos jóvenes se veían más sanos y mejor alimentados que cualquiera de los que participaban de la comida real. 16Así que el guardia les retiró la comida y el vino del rey, y en su lugar siguió alimentándolos con verduras.

17A estos cuatro jóvenes Dios los dotó de sabiduría e inteligencia para entender toda clase de literatura y ciencia. Además, Daniel podía entender toda visión y todo sueño.

18Cumplido el plazo fijado por el rey Nabucodonosor, y conforme a sus instrucciones, el jefe de oficiales los llevó ante su presencia. 19Luego de hablar el rey con Daniel, Ananías, Misael y Azarías, no encontró a nadie que los igualara, de modo que los cuatro entraron a su servicio. 20El rey los interrogó, y en todos los temas que requerían de sabiduría y discernimiento los halló diez veces más inteligentes que todos los magos y hechiceros de su reino. 21Fue así como Daniel se quedó en Babilonia hasta el primer año del rey Ciro.

Nouă Traducere În Limba Română

Daniel 1:1-21

Patru tineri iudei la Curtea Babilonului

1În al treilea an al domniei lui Iehoiachim1 Anul 605 î.Cr.; Daniel folosește pentru calcularea anilor de domnie sistemul babilonian, în care anii de domnie erau socotiți fără anul urcării pe tron. În Ier. 25:1 și 46:2 anii de domnie sunt calculați după sistemul iudaic, incluzând și anul urcării pe tron., regele lui Iuda, Nebucadnețar1 Nebucadnețar (Nabucodonosor, cf. LXX, Vulgata). [604–561 î.Cr.], împăratul Babilonului, a venit și a asediat Ierusalimul. 2Stăpânul2 Ebr.: Adonai, cu referire la Dumnezeu. l‑a dat în mâna lui pe Iehoiachim, regele lui Iuda, precum și o parte din obiectele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus obiectele în țara Șinar2 Babilonia., în templul dumnezeului2 Sau: dumnezeilor. său; le‑a dus în vistieria dumnezeului său.

3Împăratul Nebucadnețar i‑a poruncit lui Așpenaz, căpetenia demnitarilor săi, să‑i aducă pe unii din fiii lui Israel, de sămânță regală și de viță nobilă, 4niște tineri fără niciun fel de cusur fizic, plăcuți la înfățișare, pricepuți în orice ramură a științei, cu minte ageră și cu pricepere, în stare să slujească la palatul împăratului, pe care să‑i învețe scrierea și limba caldeenilor4 babilonienilor; [peste tot în carte].. 5Împăratul le‑a rânduit pentru fiecare zi o parte din hrana împărătească și din vinul pentru băutura lui, ca să‑i crească timp de trei ani, iar apoi, la sfârșitul acestor ani, tinerii să stea înaintea împăratului.

6Printre ei, dintre fiii lui Iuda erau Daniel, Hanania, Mișael și Azaria.6 Daniel înseamnă Dumnezeu este Judecătorul (meu), Hanania înseamnă Domnul a arătat har, Mișael înseamnă Cine este ceea ce este Dumnezeu?, iar Azaria înseamnă Domnul a ajutat. 7Căpetenia demnitarilor le‑a pus însă alte nume: Beltșațar lui Daniel, Șadrak lui Hanania, Meșak lui Mișael și Abed-Nego lui Azaria7 Beltșațar înseamnă, probabil, în limba babiloniană, Bel, păzește‑i viața! Șadrak înseamnă, probabil, porunca lui Aku (zeul sumerian al lunii). Meșak înseamnă, probabil, umbra lui Aku. Abed-Nego înseamnă slujitorul lui Nego/Nebo/Nabu..

8Daniel însă s‑a hotărât în inima lui să nu se întineze cu hrana împăratului și cu vinul pentru băutura lui8 Carnea și vinul erau mai întâi închinate idolilor. Mai mult, carnea putea proveni de la animale care nu erau curate din punct de vedere ceremonial și care nu fuseseră sacrificate și preparate conform legii israelite., și a rugat pe căpetenia demnitarilor să nu‑l oblige să se întineze. 9Dumnezeu a făcut ca Daniel să găsească îndurare și bunăvoință înaintea căpeteniei demnitarilor. 10Însă căpetenia demnitarilor i‑a zis lui Daniel: „Mă tem ca nu cumva stăpânul meu, împăratul, care a rânduit mâncarea și băutura voastră, să vadă fețele voastre mai posomorâte decât ale celorlalți tineri de vârsta voastră și să‑mi puneți capul în pericol înaintea împăratului.“

11Atunci Daniel i‑a zis îngrijitorului pe care căpetenia demnitarilor îl desemnase responsabil cu supravegherea sa, a lui Hanania, a lui Mișael și a lui Azaria: 12„Pune‑i pe robii tăi la încercare timp de zece zile: să ni se dea să mâncăm numai legume și să bem – doar apă. 13Apoi să te uiți la înfățișarea noastră și la înfățișarea tinerilor care mănâncă din hrana împăratului și să le faci robilor tăi potrivit cu ceea ce vei vedea.“ 14El i‑a ascultat în privința aceasta și i‑a pus la încercare timp de zece zile.

15La sfârșitul celor zece zile a văzut că la înfățișare arătau mai bine, iar la trup erau mai plini decât toți ceilalți tineri care mâncau din hrana împăratului. 16Și astfel, îngrijitorul lua hrana lor și vinul pentru băutura lor și le dădea legume.

17Acestor patru tineri Dumnezeu le‑a dat știință și pricepere în orice fel de scriere și înțelepciune. Daniel putea să înțeleagă orice fel de viziuni și vise.

18Când s‑a împlinit vremea rânduită de împărat ca toți tinerii să fie aduși la el, căpetenia demnitarilor i‑a adus înaintea lui Nebucadnețar, 19și împăratul a vorbit cu ei. Dar între toți aceștia nu s‑a găsit niciunul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria, astfel că ei au rămas în slujba împăratului. 20În orice problemă pentru care era nevoie de înțelepciune și pricepere și despre care îi întreba împăratul, el îi găsea de zece ori mai destoinici decât toți magicienii20 Vezi nota de la Gen. 41:8. și descântătorii din întreaga lui împărăție.

21Așa a dus‑o Daniel până în anul întâi al împăratului Cirus.21 Este vorba despre domnia lui Cirus II cel Mare (559–530 î.Cr.) peste Babilon; anul 539 î.Cr.