Advertencias basadas en la historia de Israel
1No quiero que desconozcan, hermanos, que nuestros antepasados estuvieron todos bajo la nube y que todos atravesaron el mar. 2Todos ellos fueron bautizados en la nube y en el mar para unirse a Moisés. 3Todos también comieron el mismo alimento espiritual 4y tomaron la misma bebida espiritual, pues bebían de la roca espiritual que los acompañaba, y la roca era Cristo. 5Sin embargo, la mayoría de ellos no agradaron a Dios y sus cuerpos quedaron tendidos en el desierto.
6Todo eso sucedió para servirnos de ejemplo, a fin de que no nos apasionemos por lo malo, como lo hicieron ellos. 7No sean idólatras como lo fueron algunos de ellos, según está escrito: «Se sentó el pueblo a comer y a beber, y se levantó para entregarse al desenfreno».10:7 Éx 32:6. 8No cometamos inmoralidad sexual como algunos lo hicieron, por lo que en un solo día perecieron veintitrés mil. 9Tampoco pongamos a prueba a Cristo como lo hicieron algunos y murieron víctimas de las serpientes. 10Tampoco murmuren contra Dios como lo hicieron algunos y sucumbieron a manos del exterminador.
11Todo eso les sucedió para servir de ejemplo y quedó escrito para advertencia nuestra, pues a nosotros nos ha llegado el fin de los tiempos. 12Por lo tanto, si alguien piensa que está firme, tenga cuidado de no caer. 13Ustedes no han sufrido ninguna tentación que no sea común al género humano. Pero Dios es fiel y no permitirá que ustedes sean tentados más allá de lo que puedan aguantar. Más bien, cuando llegue la tentación, él les dará también una salida a fin de que puedan resistir.
Las fiestas idólatras y la Cena del Señor
14Por tanto, mis queridos hermanos, huyan de la idolatría. 15Me dirijo a personas sensatas; juzguen ustedes mismos lo que digo. 16Esa copa de bendición por la cual damos gracias,10:16 por la cual damos gracias. Lit. que bendecimos. ¿no significa que entramos en comunión con la sangre de Cristo? Ese pan que partimos, ¿no significa que entramos en comunión con el cuerpo de Cristo? 17Hay un solo pan del cual todos participamos; por eso, aunque somos muchos, formamos un solo cuerpo.
18Consideren al pueblo de Israel: ¿No entran en comunión con el altar los que comen de lo sacrificado? 19¿Qué quiero decir con esta comparación? ¿Que el sacrificio que los no judíos ofrecen a los ídolos sea algo o que el ídolo mismo sea algo? 20No, sino que cuando ellos ofrecen sacrificios, lo hacen para los demonios, no para Dios; y no quiero que ustedes entren en comunión con los demonios. 21No pueden beber de la copa del Señor y también de la copa de los demonios; no pueden participar de la mesa del Señor y también de la mesa de los demonios. 22¿O vamos a provocar celos al Señor? ¿Somos acaso más fuertes que él?
La libertad del creyente
23«Todo está permitido», pero no todo es provechoso. «Todo está permitido», pero no todo es constructivo. 24Que nadie busque sus propios intereses, sino los del prójimo.
25Coman de todo lo que se vende en la carnicería, sin preguntar nada por motivos de conciencia, 26porque «del Señor es la tierra y todo cuanto hay en ella».10:26 Sal 24:1.
27Si algún incrédulo los invita a comer y ustedes aceptan la invitación, coman de todo lo que sirvan sin preguntar nada por motivos de conciencia. 28Ahora bien, si alguien les dice: «Esto ha sido ofrecido en sacrificio a los ídolos», entonces no lo coman, por consideración al que se lo mencionó y por motivos de conciencia.10:28 conciencia. Var. conciencia, porque «del Señor es la tierra y todo cuanto hay en ella». 29Me refiero a la conciencia del otro, no a la de ustedes. ¿Por qué se ha de juzgar mi libertad de acuerdo con la conciencia ajena? 30Si con gratitud participo de la comida, ¿me van a condenar por comer algo por lo cual doy gracias a Dios?
31En conclusión, ya sea que coman o beban o hagan cualquier otra cosa, háganlo todo para la gloria de Dios. 32No hagan tropezar a nadie, ni a judíos, ni a los que no son judíos, ni a la iglesia de Dios. 33Hagan como yo, que procuro agradar a todos en todo. No busco mis propios intereses, sino los de los demás, para que sean salvos.
Învățăminte din istoria lui Israel
1Căci nu vreau să nu știți, fraților, că toți strămoșii1 Lit.: tații. noștri erau sub nor, toți au trecut prin mare, 2toți au fost botezați pentru Moise în nor și în mare, 3toți au mâncat aceeași mâncare duhovnicească 4și toți au băut aceeași băutură duhovnicească, pentru că beau dintr‑o Stâncă duhovnicească Ce venea după ei; iar Stânca era Cristos. 5Totuși, în cei mai mulți dintre ei Dumnezeu nu Și‑a găsit plăcerea, astfel că trupurile lor au fost împrăștiate prin pustie. 6Dar aceste lucruri s‑au întâmplat ca exemple pentru noi, pentru ca să nu fim unii care tânjesc după cele rele, așa cum au tânjit ei. 7Să nu fiți idolatri, ca unii dintre ei, după cum este scris: „Poporul s‑a așezat să mănânce și să bea, apoi s‑a ridicat să se distreze.“7 Vezi Ex. 32:6. 8Să nu curvim, așa cum au curvit unii dintre ei, astfel că într‑o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii. 9Să nu‑L punem pe Cristos la încercare, așa cum au făcut unii dintre ei și au fost omorâți de șerpi. 10Să nu murmurați, așa cum au murmurat unii dintre ei și au fost nimiciți de Nimicitorul.
11Aceste lucruri li s‑au întâmplat ca să ne fie exemple și au fost scrise pentru avertizarea noastră, a celor peste care au venit sfârșiturile veacurilor. 12Așadar, cel ce crede că stă în picioare, să aibă grijă să nu cadă! 13Nu v‑a cuprins nicio încercare13 Sau: ispită. care să nu fie omenească. Dar credincios este Dumnezeu, Care nu va îngădui să fiți încercați peste puterile voastre, ci odată cu încercarea a pregătit și o cale de ieșire, ca s‑o puteți răbda.
Jertfele aduse idolilor și Cina Domnului
14De aceea, preaiubiții mei, fugiți de idolatrie! 15Vă vorbesc ca unor oameni înțelepți. Judecați singuri ceea ce vă spun! 16Paharul binecuvântării, pe care îl binecuvântăm, nu este oare părtășia16 În acest context termenul grecesc se poate traduce și prin asocierea cu. Pavel urmează să le spună corintenilor că nu se pot asocia cu idolii și nu se pot întovărăși cu cei răi, ca apoi să se asocieze cu ceea ce reprezintă pâinea și vinul și să fie în părtășie cu Biserica, Trupul Domnului. cu sângele lui Isus Cristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare părtășia cu trupul lui Cristos? 17Pentru că este o singură pâine, de aceea noi, care suntem mulți, suntem un singur trup, întrucât toți suntem părtași la o singură pâine. 18Uitați‑vă la Israelul după trup18 Cu referire la Israelul pământesc (Israel și locuitorii lui), spre deosebire de Biserică (Israelul spiritual).: cei ce mănâncă jertfele nu sunt oare părtași la altar? 19Deci, ce zic eu? Că un lucru jertfit idolilor este ceva sau că un idol este ceva? 20Nu, ci vreau să zic că ceea ce jertfesc neamurile, jertfesc demonilor, nu lui Dumnezeu. Iar eu nu vreau ca voi să fiți părtași cu demonii! 21Nu puteți bea și paharul Domnului, și paharul demonilor! Nu puteți lua parte și la masa Domnului, și la masa demonilor! 22Sau vrem oare să‑L facem gelos pe Domnul?! Suntem noi mai tari decât El?
Trăiți pentru slava lui Dumnezeu!
23„Toate sunt îngăduite“, dar nu toate sunt de folos. „Toate sunt îngăduite“, dar nu toate zidesc. 24Nimeni să nu‑și caute binele propriu, ci binele altuia. 25Mâncați orice se vinde pe piața de carne, fără să cercetați ceva din cauza conștiinței, 26căci „al Domnului este pământul cu tot ce este pe el!“26 Vezi Ps. 24:1. 27Dacă cineva dintre necredincioși vă invită la masă și doriți să mergeți, să mâncați orice vi se pune înainte, fără să cercetați ceva din cauza conștiinței. 28Dar dacă cineva vă spune: „Acesta este un lucru jertfit idolilor!“, atunci să nu mâncați, din cauza celui care v‑a spus și a conștiinței. Căci „al Domnului este pământul cu tot ce este pe el“. 29Nu mă refer însă la conștiința voastră, ci a celuilalt. Căci de ce să fie judecată libertatea mea de conștiința altuia? 30Dacă eu iau parte la masă cu mulțumire, de ce să fiu vorbit de rău din cauza unui lucru pentru care mulțumesc? 31Deci, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, faceți toate lucrurile spre slava lui Dumnezeu. 32Să nu fiți o piedică nici pentru iudei, nici pentru greci, nici pentru biserica lui Dumnezeu, 33așa cum, de altfel, încerc și eu să plac tuturor în toate lucrurile, căutând nu folosul meu, ci al multora, ca să fie mântuiți!
