1 Corintios 9 – NVI & NTLR

Nueva Versión Internacional

1 Corintios 9:1-27

Los derechos de un apóstol

1¿No soy libre? ¿No soy apóstol? ¿No he visto a Jesús nuestro Señor? ¿No son ustedes el fruto de mi trabajo en el Señor? 2Aunque otros no me reconozcan como apóstol, para ustedes sí lo soy. Porque ustedes mismos son el sello de mi apostolado en el Señor.

3Esta es mi defensa contra los que me critican: 4¿Acaso no tenemos derecho a comer y a beber? 5¿No tenemos derecho a viajar acompañados por una esposa creyente, como hacen los demás apóstoles y los hermanos del Señor y Cefas? 6¿O es que solo Bernabé y yo estamos obligados a ganarnos la vida con otros trabajos?

7¿Qué soldado presta servicio militar pagándose sus propios gastos? ¿Qué agricultor planta un viñedo y no come de sus uvas? ¿Qué pastor cuida un rebaño y no toma de la leche que ordeña? 8No piensen que digo esto solamente desde un punto de vista humano. ¿No lo dice también la Ley? 9Porque en la Ley de Moisés está escrito: «No pongas bozal al buey mientras esté sacando el grano».9:9 Dt 25:4. ¿Acaso se preocupa Dios por los bueyes 10o lo dice más bien por nosotros? Por supuesto que eso está escrito por nosotros, porque cuando el labrador ara y el segador saca el grano, deben hacerlo con la esperanza de participar de la cosecha. 11Si hemos sembrado semilla espiritual entre ustedes, ¿será mucho pedir que cosechemos de ustedes lo material? 12Si otros tienen derecho a este sustento de parte de ustedes, ¿no lo tendremos aún más nosotros?

Sin embargo, no ejercimos este derecho, sino que lo soportamos todo con tal de no crear obstáculo al evangelio de Cristo. 13¿No saben que los que sirven en el Templo reciben su alimento del Templo y que los que atienden el altar participan de lo que se ofrece en el altar? 14Así también el Señor ha ordenado que quienes predican el evangelio vivan de este ministerio.

15Pero no me he aprovechado de ninguno de estos derechos ni escribo de esta manera porque quiera reclamarlos. Prefiero morir a que alguien me prive de este motivo de orgullo. 16Sin embargo, cuando predico acerca de las buenas noticias, no tengo de qué enorgullecerme, ya que estoy bajo la obligación de hacerlo. ¡Ay de mí si no predico las buenas noticias! 17En efecto, si lo hiciera por mi propia voluntad, tendría recompensa; pero si lo hago por obligación, no hago más que cumplir la tarea que se me ha encomendado. 18¿Cuál es, entonces, mi recompensa? Pues que al predicar acerca de las buenas noticias pueda presentarlo gratuitamente, sin hacer valer mi derecho.

19Aunque soy libre respecto a todos, de todos me he hecho esclavo para ganar a tantos como sea posible. 20Entre los judíos me volví judío, a fin de ganarlos a ellos. Entre los que viven bajo la Ley me volví como los que están sometidos a ella (aunque yo mismo no vivo bajo la Ley), a fin de ganar a estos. 21Entre los que no tienen la Ley me volví como los que están sin Ley (aunque no estoy libre de la Ley de Dios, sino comprometido con la ley de Cristo), a fin de ganar a los que están sin Ley. 22Entre los débiles me hice débil, a fin de ganar a los débiles. Me hice todo para todos, a fin de salvar a algunos por todos los medios posibles. 23Todo esto lo hago por causa del evangelio para participar de sus frutos.

24¿No saben que en una carrera todos los corredores compiten, pero solo uno obtiene el premio? Corran, pues, de tal modo que lo obtengan. 25Todos los deportistas se entrenan con mucha disciplina. Ellos lo hacen para obtener una corona que se echa a perder; nosotros, en cambio, por una que dura para siempre. 26Así que yo no corro como quien no tiene meta; no lucho como quien da golpes al aire. 27Más bien, golpeo mi cuerpo y lo domino, no sea que después de haber predicado a otros, yo mismo quede descalificado.

Nouă Traducere În Limba Română

1 Corinteni 9:1-27

Drepturile unui apostol

1Nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? Nu L‑am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sunteți voi lucrarea mea în Domnul? 2Dacă nu sunt apostol pentru alții, pentru voi sunt, pentru că voi sunteți sigiliul apostoliei mele în Domnul!

3Aceasta este apărarea mea față de cei ce mă judecă. 4Nu avem nicidecum dreptul să mâncăm și să bem?4 Sau: Avem dreptul să mâncăm și să bem, nu‑i așa? 5Nu avem nicidecum dreptul să ne luăm alături o soră în credință, o soție, cum fac ceilalți apostoli, frații Domnului și Chifa?5 Sau: Avem dreptul să ne luăm alături o soră credincioasă, o soție, cum fac ceilalți apostoli, frații Domnului și Chifa, nu‑i așa? 6Sau numai eu și Barnabas n‑avem dreptul să nu muncim? 7Cine slujește vreodată ca soldat7 Sau: Cine merge vreodată la război. pe cheltuiala lui? Cine plantează o vie și nu mănâncă din rodul ei? Sau cine păstorește o turmă și nu bea din laptele turmei? 8Oare spun eu acestea în felul oamenilor? Nu spune și Legea aceste lucruri? 9Căci în Legea lui Moise este scris: „Să nu legi gura boului când treieră.“9 Vezi Deut. 25:4. De boi se preocupă Dumnezeu aici? 10Sau vorbește mai ales pentru noi? Căci pentru noi a fost scris că plugarul trebuie să are cu speranță, iar treierătorul să treiere cu speranța că va fi părtaș la recoltă. 11Dacă noi am semănat printre voi lucrurile duhovnicești, este prea mult dacă vom secera lucrurile voastre materiale? 12Dacă alții sunt părtași la acest drept asupra voastră, oare nu cu mult mai mult noi?

Cu toate acestea, nu ne‑am folosit de acest drept, ci îndurăm totul, pentru a nu pune vreo piedică în calea Evangheliei lui Cristos. 13Nu știți că cei care îndeplinesc slujbele la Templu își primesc hrana de la Templu, iar cei care slujesc la altar își primesc partea de la altar? 14Astfel, și Domnul a dat îndrumări ca aceia care vestesc Evanghelia să trăiască de pe urma Evangheliei. 15Însă eu nu m‑am folosit de niciunul dintre aceste drepturi. Și nu v‑am scris aceste lucruri ca să se facă așa pentru mine. Căci mi‑ar fi bine, mai degrabă, să mor decât să mă lase cineva fără acest motiv de laudă! 16Fiindcă, dacă eu vestesc Evanghelia, lucrul acesta nu este pentru mine un motiv de laudă, pentru că este o îndatorire pusă asupra mea. Căci este vai de mine dacă nu vestesc Evanghelia! 17Dacă fac lucrul acesta de bunăvoie, am o răsplată. Dar dacă nu‑l fac de bunăvoie, rămâne totuși o responsabilitate17 Gr.: oikonomia, termen care poate avea mai multe sensuri, în funcție de context: administrație, funcție de administrare, lucrare de administrare, plan răscumpărător. care mi‑a fost încredințată. 18Care este deci răsplata mea? Ca atunci când vestesc Evanghelia, să ofer Evanghelia fără plată și astfel să nu mă folosesc pe deplin de dreptul meu în Evanghelie.

19Căci, deși sunt liber față de toți, m‑am făcut sclavul tuturor, ca să‑i câștig pe cei mai mulți. 20Față de iudei, am fost ca un iudeu, pentru a‑i câștiga pe iudei. Față de cei ce sunt sub Lege, am fost ca unul care este sub Lege, măcar că nu sunt sub Lege, pentru a‑i câștiga pe cei ce sunt sub Lege. 21Față de cei fără Lege, am fost ca unul fără Lege – cu toate că nu sunt fără o lege a lui Dumnezeu, ci, dimpotrivă, sunt sub legea lui Cristos – pentru a‑i câștiga pe cei fără Lege. 22Față de cei slabi, m‑am făcut slab, ca să‑i câștig pe cei slabi. M‑am făcut tuturor totul, ca să‑i salvez, cu orice preț,22 Sau: totul, ca să‑i salvez măcar. pe unii. 23Pe toate le fac de dragul Evangheliei, ca să fiu și eu părtaș la ea.

24Nu știți că cei ce aleargă în arenă, aleargă toți, însă numai unul primește premiul? Alergați deci în așa fel încât să câștigați. 25Fiecare din cei ce iau parte la competiție se înfrânează în toate lucrurile. Ei fac aceasta ca să primească o coroană pieritoare, însă noi alergăm pentru una nepieritoare. 26Prin urmare, eu alerg astfel, nu ca la întâmplare, lovesc cu pumnii astfel, nu ca unul care lovește în vânt, 27ci mă lupt cu trupul meu și‑l țin sub stăpânire, ca nu cumva, după ce am predicat altora, eu însumi să fiu descalificat27 Termenul adokimos înseamnă neaprobat, care nu trece la test, dovedit fals la probe..