Atos 28 – NVI-PT & MTDS

Nova Versão Internacional

Atos 28:1-31

Paulo na Ilha de Malta

1Uma vez em terra, descobrimos que a ilha se chamava Malta. 2Os habitantes da ilha mostraram extraordinária bondade para conosco. Fizeram uma fogueira e receberam bem a todos nós, pois estava chovendo e fazia frio. 3Paulo ajuntou um monte de gravetos; quando os colocava no fogo, uma víbora, fugindo do calor, prendeu-se à sua mão. 4Quando os habitantes da ilha viram a cobra agarrada na mão de Paulo, disseram uns aos outros: “Certamente este homem é assassino, pois, tendo escapado do mar, a Justiça não lhe permite viver”. 5Mas Paulo, sacudindo a cobra no fogo, não sofreu mal nenhum. 6Eles, porém, esperavam que ele começasse a inchar ou que caísse morto de repente, mas, tendo esperado muito tempo e vendo que nada de estranho lhe sucedia, mudaram de ideia e passaram a dizer que ele era um deus.

7Próximo dali havia uma propriedade pertencente a Públio, o homem principal da ilha. Ele nos convidou a ficar em sua casa e, por três dias, bondosamente nos recebeu e nos hospedou. 8Seu pai estava doente, acamado, sofrendo de febre e disenteria. Paulo entrou para vê-lo e, depois de orar, impôs-lhe as mãos e o curou. 9Tendo acontecido isso, os outros doentes da ilha vieram e foram curados. 10Eles nos prestaram muitas honras e, quando estávamos para embarcar, forneceram-nos os suprimentos de que necessitávamos.

A Chegada a Roma

11Passados três meses, embarcamos num navio que tinha passado o inverno na ilha; era um navio alexandrino, que tinha por emblema os deuses gêmeos Cástor e Pólux. 12Aportando em Siracusa, ficamos ali três dias. 13Dali partimos e chegamos a Régio. No dia seguinte, soprando o vento sul, prosseguimos, chegando a Potéoli no segundo dia. 14Ali encontramos alguns irmãos que nos convidaram a passar uma semana com eles. E depois fomos para Roma. 15Os irmãos dali tinham ouvido falar que estávamos chegando e vieram até a praça de Ápio e às Três Vendas para nos encontrar. Vendo-os, Paulo deu graças a Deus e sentiu-se encorajado. 16Quando chegamos a Roma, Paulo recebeu permissão para morar por conta própria, sob a custódia de um soldado.

A Pregação de Paulo em Roma

17Três dias depois, ele convocou os líderes dos judeus. Quando estes se reuniram, Paulo lhes disse: “Meus irmãos, embora eu não tenha feito nada contra o nosso povo nem contra os costumes dos nossos antepassados, fui preso em Jerusalém e entregue aos romanos. 18Eles me interrogaram e queriam me soltar, porque eu não era culpado de crime algum que merecesse pena de morte. 19Todavia, tendo os judeus feito objeção, fui obrigado a apelar para César, não, porém, por ter alguma acusação contra o meu próprio povo. 20Por essa razão pedi para vê-los e conversar com vocês. Por causa da esperança de Israel é que estou preso com estas algemas”.

21Eles responderam: “Não recebemos nenhuma carta da Judeia a seu respeito, e nenhum dos irmãos que vieram de lá relatou ou disse qualquer coisa de mal contra você. 22Todavia, queremos ouvir de sua parte o que você pensa, pois sabemos que por todo lugar há gente falando contra esta seita”.

23Assim combinaram encontrar-se com Paulo em dia determinado, indo em grupo ainda mais numeroso ao lugar onde ele estava. Desde a manhã até a tarde ele lhes deu explicações e lhes testemunhou do Reino de Deus, procurando convencê-los a respeito de Jesus, com base na Lei de Moisés e nos Profetas. 24Alguns foram convencidos pelo que ele dizia, mas outros não creram. 25Discordaram entre si mesmos e começaram a ir embora, depois de Paulo ter feito esta declaração final: “Bem que o Espírito Santo falou aos seus antepassados, por meio do profeta Isaías:

26“ ‘Vá a este povo e diga:

Ainda que estejam sempre ouvindo,

vocês nunca entenderão;

ainda que estejam sempre vendo,

jamais perceberão.

27Pois o coração deste povo se tornou insensível;

de má vontade ouviram com os ouvidos

e fecharam os olhos.

Se assim não fosse,

poderiam ver com os olhos,

ouvir com os ouvidos,

entender com o coração

e converter-se, e eu os curaria’28.26,27 Is 6.9,10.

28“Portanto, quero que saibam que esta salvação de Deus é enviada aos gentios; eles a ouvirão!” 29Depois que ele disse isto, os judeus se retiraram, discutindo intensamente entre si.28.29 Muitos manuscritos antigos não trazem o versículo 29.

30Por dois anos inteiros Paulo permaneceu na casa que havia alugado e recebia a todos os que iam vê-lo. 31Pregava o Reino de Deus e ensinava a respeito do Senhor Jesus Cristo, abertamente, sem impedimento algum.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 28:1-31

Malta llajtapimi Pablotaca maquipi culebra canishca

1Tucuicuna alli llujshishca huashami, yacu chaupillapitaj, Malta shuti llajtapi cashcata yacharcanchij. 2Chai llajtapi causajcunapish ñucanchijtaca, llaquishpa allimi chasquircacuna. Tamyahuanpish chirihuanpish caspiyacujpimi, ninata japichishpa cunuchun cayarcacuna. 3Pabloca chaquishca yantata tandashpami, chai ninapi shitarca. Chashna ruracujpica, huañuchij culebra ñapish ninamanta llujshishpa, paipaj maquipi canishpa huarcurircallami. 4Maquipi chashna huarcurishcata, chaipi causajcuna ricushpaca: «Caica huañuchij runami yuyachin. Yacumanta quishpirijpipish, diosca mana saquipajchu yuyachin» ninacurcami. 5Ashtahuanpish Pabloca maquita chaspishpa, chai culebrata ninapi shitashpaca, imapish mana tucurcachu. 6‘Ñallami pʼunguinga, mana cashpaca ñallami huañunga’ nishpami, tucuicuna chaparacurcacuna. Ashtahuanpish ña unaiyajpipish, mana ima tucujpimi, ‘Caica, diosmari yuyachin’ yuyarcacuna.

7Ñucanchijca, chai llajtata mandaj Publio shuti runapaj allpa cʼuchullapimi, cunucushca carcanchij. Paimi ñucanchijtaca llaquishpa alli chasquishpa, quimsa punllata paipaj huasipi charirca. 8Publiopaj yayaca fiebrehuanpish, huijsa cacharirishca yahuardijta quichacushcapishmi camapi siricurca. Pabloca chai ungushcatami ricunaman rirca. Paimi Diosta mañashpa, maquicunata paipaj jahuapi churashpa alliyachirca. 9Paita alliyachijpica, chai llajtapi causaj shujtaj ungushcacunapish shamushpa alliyarcacunami. 10Ñucanchijtaca achcata cʼuyashpami, ña rishun nijpica, ñucanchijpaj imalla illashcata cushpa cacharcacuna.

Pabloca Romamanmi chayashca

11Ña quimsa quillata chai llajtapi cashpami, Castorpaj, Poluxpaj nishca barcopi huichiyarcanchij. Chai barcoca, Alejandriamanta shamushpami, tamya punllacuna usyaringacama chaipi cashca carca. 12Chai barcopi rishpa, Siracusa puebloman chayashpaca, quimsa punllacunatami chaipi carcanchij. 13Chaimantaca, allpa cʼuchulla yacuta rishpa, Regio pueblomanmi chayarcanchij. Chai cayandij punllaca huichi huaira tʼangajpimi, ishqui punllallapi Puteoli puebloman chayarcanchij. 14Chaipi tauca crijcuna tupashpa, saquirichun nijpimi, canchis punllallata paicunahuan saquirircanchij. Chai qʼuipami, Romamanca rircanchij. 15Romapi causaj crijcunaca, ñucanchij shamucushcataca ñami yachashca carca. Chaimantami ñucanchijtaca, Apio pueblo plazahuan, Quimsa Poźada shuti pueblohuan chaupipi tupanaman shamushcacuna carca. Pabloca, paicunata ricushpaca, achcata cushicushpami, Diosta pagui nirca. 16Ña Romaman chayashpaca, patsaj soldadocunata mandajca, cuidaj soldadocunata mandajmanmi tucui preźucunata curca. Pablotaca, shuj cuidaj soldadohuanmi, shujtaj huasipi, chʼican causachun churarca.

Pabloca Romapimi Diospaj Shimita huillashca

17Romaman chayashca quimsa punllapimi, Pabloca chaipi causaj judiocunataca mandajcunata cayaj cacharca. Paicuna tandanacumujpica, cashnami nirca:

—Huauquicuna, ñucaca judiocunataca ima llaquita mana rurarcanichu. Ñucanchij ñaupa yayacuna imallata ruraj cashcatapish mana saquircanichu. Shina cajpipish, ñucataca Jerusalenpi preźu japishpami, romanocunapaj maquipi churarcacuna. 18Chai mandajcunapish huañuchipaj shina, ima mana alli rurashcata ñucapi mana japishpaca, cacharishunlla nircacunami. 19Chashna cajpipish judiocunaca ñucataca huañuchishuntaj nircacunami. Chaimantami paicunata ima juchachinata mana charishpapish, ‘Ñucataca Cesarllataj imatapish nichun, paipajman cachahuaichijlla’ nircani. 20Tucui israelcuna shuyacushcata ñucapish crishpa shuyacushcallamantami, caipi cashna cadenahuan huatashca cani. Chaita parlangapajllami, cancunataca cayarcani— nircami.

21Pablo chashna nijpica, paicunaca cashnami nircacuna:

—Judeamantaca canmanta ima quillcata mana ñucanchijmanca cachashcacunachu. Canmanta ima mana allita huillanamanca, ñucanchij huauquicunapuramanta pipish mana shamushcachu. 22Can caticushca yuyaimantaca, maipipish pʼiñashpa rimajllatami uyanchij. Cutin canca, ¿ima shina cajpitaj caticungui? Huillai, uyashun ninchijca— nircacunami.

23Chashna nishpami, shujtaj punllapi Pablota uyangapaj shamuna tucurcacuna. Ña chai punlla chayamujpica, achcacunami Pablo imallata nijta uyangapajca, pai causacun huasiman tandanacumurcacuna. Pabloca paicuna Dios Mandacunta chasquichun nishpami, Moisés Mandashcapipish, Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcapipish Jesusmanta imalla nicushcata ricuchishpa, tutamantamanta chishicama alli huillarca. 24Chashna huillajpica, maijancunaca Pablo huillashcata crircacunami, maijancunaca mana crircacunachu. 25Chashna, paicunapurallataj mana shuj yuyailla tucushpami, ña llujshigrircacuna. Chaimantami Pabloca cashna nirca: «Chashna cana cajpimari, jucha illaj Espirituca, Dios ima nishcata huillaj Isaiastaca, ñucanchij ñaupa yayacunaman cashna huillachishca:

26“Chai gentecunaman cashna nigri:

‘Cancunaca mashnata uyashpapish, mana entendinguichijchu.

Mashnata ricushpapish, mana yuyaita japinguichijchu.

27Caicunapaj shungucunaca, chʼahuanyashcami.

Uyanatapish mana alli uyancunachu,

ñahuicunapish huichcarishcami.

Mana chashna cashpaca, ñahuihuanca alli ricunmantajchari,

rinrinhuanpish alli uyanmantajchari,

shunguhuanpish yuyaita japinmantajchari.

Paicuna ñucapajman cutirijpica, ñucapish paicunata alliyachimanmi’ nigrichij” nishcami.

28Chaimanta cunanca caita uyaichij: Taita Diosca, mana israelcunamanmi cai quishpirinataca cushca. Paicunami uyangacuna» nircami.

29Pablo chashna nijta uyashpaca, judiocunaca paicunapurallataj achcata rimanacushpami rircacuna.

30Pabloca ishqui huatatami, pai alquilashca huasipi causarca. Paipajman shamujcunataca, tucuicunata chasquircallami. 31Tucui shamujcunamanmi, Taita Dios mandacunta huillarca, Apunchij Jesucristomantapish yachachirca. Pi mana imata nishpa jarcarcachu.