Atos 27 – NVI-PT & MTDS

Nova Versão Internacional

Atos 27:1-44

A Viagem de Paulo para Roma

1Quando ficou decidido que navegaríamos para a Itália, Paulo e alguns outros presos foram entregues a um centurião chamado Júlio, que pertencia ao Regimento Imperial. 2Embarcamos num navio de Adramítio, que estava de partida para alguns lugares da província da Ásia, e saímos ao mar, estando conosco Aristarco, um macedônio de Tessalônica.

3No dia seguinte, ancoramos em Sidom; e Júlio, num gesto de bondade para com Paulo, permitiu-lhe que fosse ao encontro dos seus amigos, para que estes suprissem as suas necessidades. 4Quando partimos de lá, passamos ao norte de Chipre, porque os ventos nos eram contrários. 5Tendo atravessado o mar aberto ao longo da Cilícia e da Panfília, ancoramos em Mirra, na Lícia. 6Ali, o centurião encontrou um navio alexandrino que estava de partida para a Itália e nele nos fez embarcar. 7Navegamos vagarosamente por muitos dias e tivemos dificuldade para chegar a Cnido. Não sendo possível prosseguir em nossa rota, devido aos ventos contrários, navegamos ao sul de Creta, defronte de Salmona. 8Costeamos a ilha com dificuldade e chegamos a um lugar chamado Bons Portos, perto da cidade de Laseia.

9Tínhamos perdido muito tempo, e agora a navegação se tornara perigosa, pois já havia passado o Jejum27.9 Isto é, o Dia da Expiação (Yom Kippur).. Por isso Paulo os advertiu: 10“Senhores, vejo que a nossa viagem será desastrosa e acarretará grande prejuízo para o navio, para a carga e também para a nossa vida”. 11Mas o centurião, em vez de ouvir o que Paulo falava, seguiu o conselho do piloto e do dono do navio. 12Visto que o porto não era próprio para passar o inverno, a maioria decidiu que deveríamos continuar navegando, com a esperança de alcançar Fenice e ali passar o inverno. Este era um porto de Creta, que dava para sudoeste e noroeste.

A Tempestade

13Começando a soprar suavemente o vento sul, eles pensaram que haviam obtido o que desejavam; por isso levantaram âncoras e foram navegando ao longo da costa de Creta. 14Pouco tempo depois, desencadeou-se da ilha um vento muito forte, chamado Nordeste. 15O navio foi arrastado pela tempestade, sem poder resistir ao vento; assim, cessamos as manobras e ficamos à deriva. 16Passando ao sul de uma pequena ilha chamada Clauda, foi com dificuldade que conseguimos recolher o barco salva-vidas. 17Levantando-o, lançaram mão de todos os meios para reforçar o navio com cordas; e, temendo que ele encalhasse nos bancos de areia de Sirte, baixaram as velas e deixaram o navio à deriva. 18No dia seguinte, sendo violentamente castigados pela tempestade, começaram a lançar fora a carga. 19No terceiro dia, lançaram fora, com as próprias mãos, a armação do navio. 20Não aparecendo nem sol nem estrelas por muitos dias e continuando a abater-se sobre nós grande tempestade, finalmente perdemos toda a esperança de salvamento.

21Visto que os homens tinham passado muito tempo sem comer, Paulo levantou-se diante deles e disse: “Os senhores deviam ter aceitado o meu conselho de não partir de Creta, pois assim teriam evitado este dano e prejuízo. 22Mas agora recomendo que tenham coragem, pois nenhum de vocês perderá a vida; apenas o navio será destruído. 23Pois ontem à noite apareceu-me um anjo do Deus a quem pertenço e a quem adoro, dizendo-me: 24‘Paulo, não tenha medo. É preciso que você compareça perante César; Deus, por sua graça, deu-lhe a vida de todos os que estão navegando com você’. 25Assim, tenham ânimo, senhores! Creio em Deus que acontecerá conforme me foi dito. 26Devemos ser arrastados para alguma ilha”.

O Naufrágio

27Na décima quarta noite, ainda estávamos sendo levados de um lado para outro no mar Adriático27.27 O nome Adriático referia-se a uma área que se estendia até o extremo sul da Itália., quando, por volta da meia-noite, os marinheiros imaginaram que estávamos próximos da terra. 28Lançando a sonda, verificaram que a profundidade era de trinta e sete metros27.28 Grego: 20 braças.; pouco tempo depois, lançaram novamente a sonda e encontraram vinte e sete metros27.28 Grego: 15 braças.. 29Temendo que fôssemos jogados contra as pedras, lançaram quatro âncoras da popa e faziam preces para que amanhecesse o dia. 30Tentando escapar do navio, os marinheiros baixaram o barco salva-vidas ao mar, a pretexto de lançar âncoras da proa. 31Então Paulo disse ao centurião e aos soldados: “Se estes homens não ficarem no navio, vocês não poderão salvar-se”. 32Com isso os soldados cortaram as cordas que prendiam o barco salva-vidas e o deixaram cair.

33Pouco antes do amanhecer, Paulo insistia que todos se alimentassem, dizendo: “Hoje faz catorze dias que vocês têm estado em vigília constante, sem nada comer. 34Agora eu os aconselho a comer algo, pois só assim poderão sobreviver. Nenhum de vocês perderá um fio de cabelo sequer”. 35Tendo dito isso, tomou pão e deu graças a Deus diante de todos. Então o partiu e começou a comer. 36Todos se reanimaram e também comeram algo. 37Estavam a bordo duzentas e setenta e seis pessoas. 38Depois de terem comido até ficarem satisfeitos, aliviaram o peso do navio, atirando todo o trigo ao mar.

39Quando amanheceu não reconheceram a terra, mas viram uma enseada com uma praia, para onde decidiram conduzir o navio, se fosse possível. 40Cortando as âncoras, deixaram-nas no mar, desatando ao mesmo tempo as cordas que prendiam os lemes. Então, alçando a vela da proa ao vento, dirigiram-se para a praia. 41Mas o navio encalhou num banco de areia, onde tocou o fundo. A proa encravou-se e ficou imóvel, e a popa foi quebrada pela violência das ondas.

42Os soldados resolveram matar os presos para impedir que algum deles fugisse, jogando-se ao mar. 43Mas o centurião queria poupar a vida de Paulo e os impediu de executar o plano. Então ordenou aos que sabiam nadar que se lançassem primeiro ao mar em direção à terra. 44Os outros teriam que salvar-se em tábuas ou em pedaços do navio. Dessa forma, todos chegaram a salvo em terra.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Hechos 27:1-44

Romamanmi Pablota cachashca

1Ña ñucanchijta Italiaman cachana tucushpaca, Pablotapish shujtaj preźucunatapishmi, Augusto nishca soldadocunamanta patsaj soldadocunata mandaj Juliopaj maquipi churarca. 2Paihuanmi, Adramitio pueblomanta caj shuj barcopi huichiyarcanchij. Chai barcomi, Asia llajta yacu uri pueblocunaman yaicuchij shayanacunapi shayarina carca. Macedonia llajtapi caj Tesalónica pueblomanta Aristarcomi, ñucanchijhuan chai barcopi ricurca.

3Chai cayandij punllaca, Sidonmanmi chayarcanchij. Chaipimi Julioca, Pablotaca paipaj alli rijsishcacuna imallatapish cuchun nishpa, rijsishcacunapajman richun saquirca. Pablota achcata llaquishpami chashna rurarca. 4Ña Sidonmanta rishpaca, huaira jarcacujpimi Chipre llajta alli ladota rircanchij. 5Cilicia, Panfilia llajtacuna chʼimbapura cuchata rishpaca, Licia llajtapi caj Mira pueblomanmi chayarcanchij. 6Chaipimi, patsaj soldadocunata mandajca, Alejandriamanta Italiaman ricuj barcota japishpa, ñucanchijtaca chaipi huichiyachirca. 7Huaira jarcajpi achcata shaicushpa, allimantalla rishpami, tauca punllacunapi Gnido pueblo chʼimbapurallaman chayarcanchij. Ñucanchij rina yacucunapica, sinchi huairami jarcacurca. Chaimantami Salmón chʼimbapurata rishpa, Creta llajta huashanijta muyurcanchij. 8Achcata shaicushpami allimantalla rircanchij. Chashnami Lasea pueblo uranijllapi caj “Alli Shayarina” shuti shayanaman chayarcanchij.

9Chashnami yallitaj uniyashpa, tauca punllacuna tucurca. Ayunana punllacunapish ñami tucurirca. Yacuta ashtahuan ringapajpish, yallitaj sinchimi tucurca. Chaimantami Pabloca, paicunata yuyachisha nishpa, 10cashna nirca: «Mandajcuna, cashnalla punllacunapi rishpaca, jatun llaquimari tucushun. Cai tucui imalla apacushcacunapish, yacupi chingaringamari. Ñucanchijllatajpish huañunchijman» nircami. 11Pablo chashna nijpipish patsaj soldadocunata mandajca mana uyasha nircachu. Paita uyanapaj randica, barcoyujhuan, barcota purichijhuan ima nishcatami caźurca. 12Tamya punllacuna usyaringacama chaipi canaca mana alli carcachu. Chaimantami usyaringacama tucuicuna Fenice puebloman rinata yuyarircanchij. Cretapica Chai pueblopimi barcocuna shayarij carca. Usyaringacamami chaipi cashun yuyarcanchij. Fenicemantaca inti llujshin ura ladomanpish, inti llujshin janaj ladomanpish barcocuna rinallami carca.

Mama cuchapi jatun huaira jatarishpami achcata llaquichishca

13Ashalla huichi huaira tiyajpimi, ‘Ña cunantajca rinallami’ yuyarcanchij. Chashna yuyashpami, barcota charij fierrota huichi tandashpaca, Creta llajta cʼuchuta rircacuna. 14Manaraj achcata rijpimi, ñapish janaj inti llujshin ladomanta jatun huaira shamushpaca, barcota apai callarirca. 15Barcota huaira apajpi ña mana imata rurai tucushpaca, huaira tʼangashcata richun saquircanchijllami. 16Ña mana achca huaira tiyajpimi yacu chaupipi caj Cauda shuti uchilla llajta huashanijta rircanchij. Barco aisashpa ricushca uchilla canoatapish achcata shaicushpami huichiyachircanchij. 17Chaicunata huichiyachishpaca, barco ama pʼaquirichunmi, huascacunahuan huatarcacuna. Chashna cajpipish yacu chaupipi tandanacushca, Sirte nishca tʼiyupi pambarinatami mancharcacuna. Chaimantami barcota purichij linsocunata huichi huatashpaca, huaira tʼangashcata richun saquircacuna. 18Cayandij punllapish manchanayaj huairallataj catijpimi, barcopi imallata apacushcacunataca yacupi shitai callarircacuna. 19Ña quimsa punllata chashnalla cajpimi, barcota purichingapaj imalla charishcacunatapish ñucanchij maquihuan yacupi shitarcanchij. 20Ña achca punllacunatami intipish, luźerocunapish mana ricurirca. Jatun tamya, huairallami catirca. Chaimantami, ‘Ña mana causashunchu’ yuyarcanchij.

21Ña tauca punllacunatami, mana micurcanchij. Chaimantami Pabloca, tucui chaipi cajcunapaj chaupipi shayarishpa, cashna nirca: «Uyaichij, ñuca nishcata caźushpa, Cretamantaca manamari llujshinachu carcanguichij. Chaimanta mana shamushca cashpaca, mana cashna llaquita tucunchijmanchu carca. Imatapish mana shitanchijmanchu carca. 22Cunanllapish ñuca nishcata uyaichigari. Cʼari cʼari caichijlla, shujllapish mana huañunguichijchu. Cai barcollami huashicunga. 23Ñucaca Diospajmi cani, Paitami servicuni. Chaimantami cunan tuta Taita Diospaj ángel ñucapajman shamurca. 24Paimi ñucataca: “Pablo, ama manchaichu. Canca, Cesarpajman chayanatajmi cangui. Canmantami Taita Diosca, tucui canhuan rijcunata, huañuimanta quishpichinga” nirca. 25Chaimanta, tucuicuna ama manchaichijchu. Taita Diosca, Paipaj angelta huillanaman cachashcata pajtachina cashcata crinimi. 26Shina cajpipish yacu chaupipi caj mai llajtamanpish chayanatajmi canchij» nircami.

Adria shuti cuchapimi tʼiyupi barco pambarishca

27Ña chunga chuscu tutatami, Adria shuti mama cuchapica, huaira apashcata huambucurcanchijlla. Ñapish chai chaupi tutataca barcota purichijcunaca, ña allpaman chayacushcata yuyarcacuna. 28Chaimantami barcomanta yacu ucu allpaman medishpaca, quimsa chunga sujta rigra jundalla illashcata ricurcacuna. Cutin ashtahuan chaininijman medijpica, ishqui chunga canchis rigra jundallami illashca carca. 29Chaimantaca, rumicunapi barco ama huajtarichunmi, barcota charij chuscu fierrocunahuan huashaman cacharishpa, ña utca achijyachun shuyarcacuna. 30Barcota purichijcunaca, chai barcota shitashpa rinatami yuyarcacuna. Chashna yuyaihuanmi, barcota charij ñaupaj fierrocunata uriyachicuj shinalla, uchilla canoataraj yacuman uriyachi callarircacuna. 31Chaimantami Pabloca patsaj soldadocunata mandajtapish, caishuj soldadocunatapish: «Cai barcota purichijcuna shitashpa rijpica, cancunaca huañunguichijmi» nirca. 32Chashna nijpi soldadocunaca, huatashca huascacunata pʼitishpami, chai uchilla canoataca, yacupi richun saquircacuna.

33Ña achijyamujpimi Pabloca, tucuicunata cashna nirca: «Imallatapish micupaichij. Ña ishqui semanatamari imata mana micushca, mana dormishcapish canguichij. 34Chaimanta cunanca, ama ima tucungapaj imallatapish micupaichigari. Cancunaca, shuj ajchallapish mana chingaringuichijchu» nircami. 35Chashna nishpa Pabloca, tandata japishpami, tucuicunapaj ñaupajpi Taita Diosta pagui nirca. Chai qʼuipaca chaupishpami micui callarirca. 36Pai micujta ricushpaca, paicunapish micunachishpami, tucuicuna micurcacuna. 37Chai barcopica, 276mi carcanchij. 38Ña mana nijta micushpaca, barco pʼanguillayachun nishpami, trigotaca yacuman shitarcacuna.

39Ña achijyajpica barcota purichijcunaca, mai llajtapi cashcatapish mana yacharcacunachu. Shina cashpapish, chaipi barco shayarinalla yuyachijpimi, chaiman cʼuchuyachishun yuyarcacuna. 40Yacuman cacharishca fierrocunata charicuj huascacunata pʼitishpa, chai fierrocunataca yacullapitajmi saquircacuna. Barcota pushaj caspitapish cacharishpa, barcota purichij ñaupaj lado linsotapish chutajpimi, huairaca barcota allpaman cʼuchuyachi callarirca. 41Allpaman ñalla cʼuchuyacushpaca, ishqui ladomanta yacu tupanacushpa tandachishca tʼiyupimi, ñaupaj ladoca pambarirca. Chaimanta mana llujshi tucujpimi, barco huasha ladotaca yacu jatarishpa, huajtashpa pʼaquirca.

42Chashna tucucujpimi, soldadocunaca preźu apacushcacunataca, ama huambushpa miticugrichun, huañuchishun nircacuna. 43Patsaj soldadocunata mandajca, Pablota paicuna ama huañuchichunmi, huambunata yachajcunaraj, huambushpa allpaman llujshichun nirca. 44Caishujcunatapish, tablacunapi, barco pʼaquirishca caspicunapi huambushpa llujshichunlla nircami.

Chashnami shujllapish mana huañushpa, tucuicuna allpaman llujshircacuna.