Rămășița lui Israel
1Atunci întreb: Și‑a respins Dumnezeu poporul? În niciun caz! Căci și eu sunt israelit, din sămânța lui Avraam, din seminția lui Beniamin. 2Dumnezeu nu Și‑a respins poporul, pe care l‑a cunoscut mai dinainte. Nu știți ce spune Scriptura despre Ilie, cum se roagă el lui Dumnezeu împotriva lui Israel?
3„Doamne, Ți‑au omorât profeții,
Ți‑au dărâmat altarele.
Numai eu singur am mai rămas,
iar ei încearcă să‑mi ia viața.“3 Vezi 1 Regi 19:10, 14.
4Dar ce i‑a răspuns Dumnezeu4 Lit.: oracolul divin.?
„Mi‑am păstrat șapte mii de bărbați
care nu și‑au aplecat genunchiul înaintea lui Baal4 Zeul canaanit al fertilității..“4 Vezi 1 Regi 19:18.
5Tot așa este și în vremea de acum: există o rămășiță potrivit alegerii harului, 6iar dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte, pentru că altfel harul n‑ar mai fi har. 7Ce putem spune atunci? Israel n‑a obținut ceea ce căuta, dar cei aleși au obținut. Iar ceilalți au fost împietriți, 8așa cum este scris:
„Dumnezeu le‑a dat un duh de adormire,
ochi să nu vadă
și urechi să nu audă,
până în ziua de azi.“8 Vezi Deut. 29:4; Is. 29:10.
9Iar David spune:
„Să li se prefacă masa într‑o cursă, într‑un laț,
într‑o capcană9 Gr.: skandalon, termen care se referă strict la bățul care declanșează o capcană, dar care cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire. și o răsplătire pe măsură!
10Să li se întunece ochii ca să nu mai vadă!
Fă să li se încovoaie mereu spinarea!“10 Vezi Ps. 69:22-23 în versiunea LXX.
Mântuirea neamurilor
11Prin urmare, întreb: s‑au împiedicat ei ca să cadă? În niciun caz, ci, datorită alunecării11 Gr.: paraptoma, al cărui sens de bază este a călca alături. lor, mântuirea a ajuns la neamuri, pentru a‑i face pe israeliți geloși. 12Deci, dacă alunecarea lor a fost bogăție pentru lume, iar înfrângerea lor a fost bogăție pentru neamuri, cu cât mai mult va fi întoarcerea lor deplină12 Lit.: cu cât mai mult plinătatea lor.!?
13Acum vă vorbesc vouă, neamurilor: întrucât sunt un apostol al neamurilor, eu îmi glorific slujirea, 14încercând cumva să stârnesc gelozia neamului meu și să‑i salvez astfel pe unii dintre ei. 15Căci dacă respingerea15 Sau: alungarea. lor a adus împăcarea lumii, ce va aduce atunci primirea lor, dacă nu viață din morți?! 16Iar dacă cel dintâi rod este sfânt, atunci și aluatul este sfânt16 Vezi Num. 15:17-21. Avraam și patriarhii sunt reprezentați prin partea de aluat oferită drept cel dintâi rod, iar întregul aluat îi reprezintă pe urmașii lor, israeliții.; și dacă rădăcina este sfântă, atunci și ramurile sunt sfinte.
17Dar dacă unele ramuri au fost rupte și tu, care ești o ramură de măslin sălbatic, ai fost altoită printre ele și ai devenit părtașă la rădăcina17 Cu referire la patriarhi. și rodnicia măslinului, 18nu te lăuda față de ramuri! Dacă te lauzi, amintește‑ți că nu tu susții rădăcina, ci rădăcina te susține pe tine! 19Vei spune: „Ramurile au fost rupte ca să fiu altoit eu!“ 20Așa este. Ele au fost rupte prin necredință, iar tu stai în picioare prin credință! Așadar, nu te îngâmfa, ci teme‑te! 21Căci, dacă n‑a cruțat Dumnezeu ramurile naturale, nu te va cruța nici pe tine! 22Uită‑te deci la bunătatea și la asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei care au căzut și bunătate față de tine, dacă rămâi în bunătatea Lui. Altfel, și tu vei fi tăiat. 23Chiar și ei, dacă nu persistă în necredință, vor fi altoiți, pentru că Dumnezeu este în stare să‑i altoiască din nou. 24Căci dacă tu ai fost tăiat din ceea ce, prin natura sa, este un măslin sălbatic și ai fost altoit, împotriva naturii tale, într‑un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți aceștia, care sunt ramuri naturale, în propriul lor măslin!?
Întregul Israel va fi mântuit
25Căci nu vreau să nu știți taina25 În NT, prin taină se înțelege ceva ce înainte nu fusese cunoscut, dar care acum este descoperit de Dumnezeu poporului Său. Taina este descoperită tuturor, însă numai cei ce au credință o înțeleg, contrar religiilor misterelor, foarte răspândite la acea vreme în lumea greco-romană, care susțineau că tainele erau cunoscute numai de către cei inițiați. aceasta, fraților, ca să nu credeți în voi înșivă că sunteți înțelepți: o parte din Israel a căzut în împietrire,25 Sau: o împietrire parțială i s‑a întâmplat lui Israel. până când va intra numărul deplin al neamurilor.25 Lit.: până când va intra plinătatea neamurilor. 26Și astfel26 Sau: atunci. tot Israelul va fi mântuit26 Propoziția aceasta a fost interpretată în două direcții majore: (1) numărul total al evreilor care au fost mântuiți în toate generațiile (tot Israelul fiind echivalent cu numărul complet al neamurilor din v. 25); (2) cea mai mare parte a evreilor din ultima generație. Un lucru este clar, anume că nimeni, atât dintre evrei, cât și dintre neamuri, nu va fi mântuit într‑un mod colectiv, ci numai pe baza credinței în Isus Cristos cel înviat; vezi v. 23., după cum este scris:
„Eliberatorul va veni din Sion;
El va îndepărta neevlavia26 Termenul grecesc este la plural și include atât faptele/acțiunile/lucrările lipsite de evlavie, cât și gândurile/atitudinile neevlavioase. de la Iacov.
27Acesta este legământul Meu cu ei,
când le voi înlătura păcatele.“27 Vezi Is. 59:20-21; 27:9; Ier. 31:33-34.
28În ce privește Evanghelia, ei sunt dușmani din cauza voastră, însă, în ce privește alegerea, ei sunt iubiți datorită patriarhilor. 29Fiindcă darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt fără regret. 30Căci așa cum voi ați fost cândva neascultători față de Dumnezeu, dar acum vi s‑a arătat milă prin neascultarea acestora, 31tot astfel și ei sunt acum neascultători, pentru ca, prin mila arătată vouă, să poată primi și ei acum31 Unele mss redau: în cele din urmă. milă. 32Căci Dumnezeu i‑a închis pe toți în neascultare, ca să aibă milă de toți.
Laudă lui Dumnezeu
33O, adâncul bogăției, înțelepciunii și cunoașterii lui Dumnezeu!
Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui
și cât de neînțelese sunt căile Lui!
34„Căci cine a cunoscut gândul Domnului?
Sau cine a fost sfătuitorul Lui?34 Vezi Is. 40:13 în versiunea LXX.
35Sau cine I‑a dat mai întâi ceva,
ca El să trebuiască să‑i dea înapoi?“35 Vezi Iov 41:11.
36Fiindcă din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile.
A Lui să fie slava în veci! Amin.
Israel Nkaeɛfoɔ
1Afei, mebisa sɛ Onyankopɔn ato ne ɔman atwene anaa? Dabi. Mʼankasa meyɛ Israelni na meyɛ Abraham aseni a mefiri Benyamin abusua mu. 2Onyankopɔn ampo ne nkurɔfoɔ a ɔyii wɔn ahyɛaseɛ no. Monim deɛ Atwerɛsɛm no ka fa Elia sɛdeɛ ɔkasa tiaa Israelfoɔ wɔ Onyankopɔn anim sɛ, 3“Awurade, wɔakum wʼadiyifoɔ na wɔadwiri wʼafɔrebukyia, na me nko na maka a wɔpɛ sɛ wɔkum me.” 4Mmuaeɛ bɛn na Onyankopɔn de maa no? Onyankopɔn kaa sɛ, “Mewɔ nnipa mpemnson a wɔnsom ɔbosom Baal.” 5Saa ara nso na ɛte ɛnnɛ. Nnipa kakra bi wɔ hɔ a Onyankopɔn nam ne dom so ayi wɔn. 6Yi a wayi wɔn no gyina nʼadom so na ɛnyɛ wɔn nnwuma so. Na sɛ Onyankopɔn yi a ɔyi nnipa no gyina wɔn nnwuma so a, ɛnneɛ na adom no nyɛ adom turodoo.
7Ɛnneɛ na ɛne ɛdeɛn? Deɛ Israelfoɔ tii akyire hwehwɛeɛ no, wɔn nsa anka, na mmom, kakraa a Onyankopɔn ayi wɔn no deɛ, wɔn nsa kaeɛ. Wɔn a wɔaka no pirim wɔn akoma 8sɛdeɛ Atwerɛsɛm no ka sɛ,
“Onyankopɔn maa wɔn honhom a ɛyɛ tebɔɔ,
ani a ɛmma wɔnhunu adeɛ
aso a ɛmma wɔnnte asɛm,
de bɛsi ɛnnɛ.”
9Na Dawid ka sɛ,
“Ma wɔn didipono a ɛsi wɔn anim nyi wɔn sɛ afidie
na wɔnhwehwe ase na wɔntwe wɔn aso!
10Ma wɔn ani so nyɛ wɔn kusuu na wɔanhunu adeɛ;
na wɔn akyi nkuntunu afebɔɔ.”
11Afei, mebisa sɛ, ɛberɛ a Yudafoɔ yɛɛ bɔne no, ɛde wɔn kɔɔ ɔsɛeɛ mu anaa? Dabi! Amanamanmufoɔ nam Yudafoɔ no bɔne a wɔyɛeɛ no so nyaa nkwagyeɛ. Yei maa Yudafoɔ no twee wɔn so ninkunu. 12Yudafoɔ no bɔne a wɔyɛeɛ no de nnepa brɛɛ ewiase na wɔn honhom mu hia a wɔdiiɛ no nso de ahonya brɛɛ amanamanmufoɔ. Na ɛba sɛ Yudafoɔ no mu bebree bɛka wɔn ho a, nhyira mmorosoɔ bɛn na ɛremma?
13Afei, merekasa akyerɛ mo amanamanmufoɔ: Esiane sɛ meyɛ amanamanmufoɔ somafoɔ enti, mehoahoa me ho wɔ adwuma a wɔde ahyɛ me nsa no ho. 14Sɛ ɛbɛtumi a, mɛma wɔn a wɔyɛ me nuanom Yudafoɔ no kɔn adɔ deɛ mo amanamanmufoɔ nsa aka yi bi, na wɔnam so agye wɔn mu bi nkwa. 15Na sɛ wɔn po a wɔpoo wɔn no ama Onyankopɔn ne ewiasefoɔ aka abom a, ɛnneɛ, gye a Onyankopɔn bɛgye wɔn no de ɛdeɛn na ɛbɛba? Ɛde nkwa bɛbrɛ awufoɔ. 16Sɛ wɔde burodo sin ma Onyankopɔn a, ɛnneɛ na ne mu nyinaa yɛ ne dea. Saa ara nso na sɛ dua no nhini yɛ kronkron a, ne mman no nyinaa nso yɛ kronkron.
17Wɔapempan ngo dua a wɔahyɛda adua no mman no bi agu, na wɔde ngo dua a wɔanhyɛda annua no mman abɛhyɛ nʼanan mu. Mo amanamanmufoɔ no te sɛ ngo dua a wɔanhyɛ da annua, nanso afei deɛ, mo ne Yudafoɔ no nyinaa anya Onyankopɔn adom a wɔde adom wɔn no bi. 18Nanso monhwɛ yie na moanhoahoa mo ho sɛ wɔde mo asi mman a wɔapempan no ananmu. Monkae sɛ moyɛ mman kɛkɛ, na monyɛ nhini. 19Na mobɛka sɛ, “Ɛyɛ, wɔbubuu mman no sɛ wɔmfa me nsi wɔn ananmu.” 20Aane, nanso monkae sɛ wɔpempan saa mman a ɛyɛ Yudafoɔ no, ɛfiri sɛ wɔannye Onyankopɔn anni, na mogye di enti na mowɔ hɔ. Mommma mo ho so, na mmom monsuro deɛ ɛbɛtumi asie. 21Na sɛ Onyankopɔn amfa Yudafoɔ a wɔte sɛ ngo dua pa mman no bɔne ankyɛre wɔn a, mosusu sɛ ɔde mo bɔne bɛkyɛ mo?
22Enti monhwɛ Onyankopɔn ayamyɛ ne ne denyɛ. Ɔyɛ den wɔ wɔn a wɔyɛɛ asoɔden no so, nanso ne yam yɛ ma mo wɔ ɛberɛ a mode mo ho ato nʼayamyɛ so. Na sɛ moamfa mo ho anto no so a, saa ara na wɔbɛpempan mo. 23Na sɛ Yudafoɔ no gye di bio a, Onyankopɔn bɛsane de wɔn ayɛ dua no mman bio. Ɔbɛtumi ayɛ saa. 24Na sɛ Onyankopɔn pɛɛ sɛ ɔde mo a moyɛ wiram ngo dua mman bɛfam dua papa a ɔno ankasa adua ho, deɛ anka ɛmfa kwan mu a, ɛnneɛ ɔbɛpɛ no mmorosoɔ sɛ ɔde Yudafoɔ no bɛfam dua a ɛyɛ wɔn ankasa dea no ho.
Onyankopɔn Ahummɔborɔ Wɔ Hɔ Ma Obiara
25Me nuanom, ahintasɛm bi wɔ hɔ a mepɛ sɛ mote aseɛ, sɛdeɛ monnyɛ ahantan na monhoahoa mo ho. Yudafoɔ no mu bi apirim wɔn akoma, nanso sɛ amanamanmufoɔ no nyinaa dane ba Kristo nkyɛn a, ɛtoɔ bɛtwa. 26Enti Israelfoɔ nyinaa bɛnya nkwagyeɛ. Mokae deɛ adiyifoɔ no kaa wɔ yei ho?
“Agyenkwa no bɛfiri Sion aba,
na ɔbɛyi amumuyɛsɛm nyinaa afiri Yakob asefoɔ mu.
27Na mɛdi apam a me ne wɔn ayɛ no so
na mapepa wɔn bɔne.”
28Yudafoɔ no bebree ayɛ Asɛmpa no atamfoɔ. Na mo, amanamanmufoɔ anya ho mfasoɔ, ɛfiri sɛ Onyankopɔn de nʼakyɛdeɛ no ama mo. Nanso, Yudafoɔ yɛ ne ɔman a wapa wɔn ara, ɛsiane ɛbɔ a wahyɛ wɔn nananom enti, 29ɛfiri sɛ Onyankopɔn akyɛdeɛ ne ne frɛ no, wɔnsesa. 30Na mo amanamanmufoɔ deɛ, ɛberɛ a atwam no mu, moyɛɛ asoɔden tiaa Onyankopɔn, nanso Yudafoɔ no poo nʼahummɔborɔ no enti Onyankopɔn hunuu mo mmɔbɔ mmom. 31Saa ara nso na ɛsiane adom a moanya no enti, seesei, Yudafoɔ no nso ayɛ asoɔden atia Onyankopɔn. Nanso nna bi akyire no wɔn nso bɛnya Onyankopɔn adom no. 32Onyankopɔn aka nnipa nyinaa ahyɛ wɔn asoɔden ase sɛdeɛ ɔbɛyɛ adom ama obiara.
Awieeɛ
33Ao Onyankopɔn ahonya ne nyansa ne nimdeɛ bunu a emu dɔ!
Hwan na ɔbɛtumi ahunu nʼatemmuo mu pɛɛpɛeɛ,
na wɔahunu deɛ nʼakwan nenam.
34“Hwan na ɔnim Awurade adwene
anaasɛ hwan na ɔyɛ ne fotufoɔ?”
35“Hwan na wama Onyankopɔn biribi kane
a ɛsɛ sɛ Onyankopɔn tua no so ka?”
36Ɛfiri sɛ, adeɛ nyinaa firi ne mu na ɛba, na ɛnam ne so na ɛba, na ɛbɛsane akɔ ne nkyɛn bio.
Ɔno na animuonyam wɔ no daa daa. Amen.
