1 Corinteni 1 – NTLR & ASCB

Nouă Traducere În Limba Română

1 Corinteni 1:1-31

1Pavel, chemat prin voia lui Dumnezeu să fie apostol al lui Cristos Isus, și fratele Sostenes, 2către biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei ce au fost sfințiți în Cristos Isus, chemați să fie sfinți împreună cu toți cei ce cheamă în orice loc Numele Domnului nostru Isus Cristos, Domnul lor și al nostru: 3har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Cristos!

Mulțumire

4Îi mulțumesc întotdeauna Dumnezeului meu pentru voi, datorită harului lui Dumnezeu care v‑a fost dat în Cristos Isus. 5Căci în El ați fost îmbogățiți în orice fel, – în toată vorbirea și în toată cunoașterea –, 6mărturia despre Cristos fiind astfel confirmată în mijlocul vostru. 7Astfel, nu sunteți lipsiți de niciun dar în timp ce așteptați descoperirea Domnului nostru Isus Cristos, 8Care vă va și întări până la sfârșit, astfel încât să fiți fără vină în ziua Domnului nostru Isus Cristos. 9Credincios este Dumnezeu, prin Care ați fost chemați la părtășia cu Fiul Său, Isus Cristos, Domnul nostru.

Dezbinări în biserică

10Vă îndemn, fraților, prin Numele Domnului nostru Isus Cristos, să aveți toți același fel de vorbire10 Lit.: să vorbiți toți același lucru. și să nu fie dezbinări între voi, ci să fiți pe deplin uniți în gândire și în pricepere.10 Sau: voi, ci să fiți pe deplin uniți de aceeași gândire și de același scop. 11Căci, frații mei, mi s‑a dat de știre, de către cei ai Cloei, că între voi sunt certuri. 12Ceea ce vreau să spun este că fiecare dintre voi zice: „Eu sunt al lui Pavel!“ sau „Eu sunt al lui Apollos!“ sau „Eu sunt al lui Chifa12 Atât Chifa/Chefa (aramaică), cât și Petros (greacă), înseamnă piatră; [peste tot în carte].!“ sau „Eu sunt al lui Cristos!“ 13A fost Cristos împărțit? A fost Pavel răstignit pentru voi? Sau în numele lui Pavel ați fost voi botezați? 14Îi mulțumesc lui Dumnezeu că n‑am botezat pe niciunul dintre voi, în afară de Crispos și Gaius, 15pentru ca nimeni să nu poată spune că ați fost botezați în numele meu. 16Da, i‑am botezat și pe cei din familia lui Stefanas, dar în afară de aceștia nu știu să mai fi botezat pe altcineva. 17Căci Cristos nu m‑a trimis să botez, ci să vestesc Evanghelia17 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]., nu cu înțelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Cristos să fie golită de puterea ei.

Cristos, înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu

18Căci mesajul crucii este o nebunie pentru cei care pier, însă pentru noi, cei care suntem mântuiți, este puterea lui Dumnezeu. 19Fiindcă este scris:

„Voi distruge înțelepciunea celor înțelepți

și voi înlătura priceperea celor pricepuți.“19 Vezi Is. 29:14.

20Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul20 Lit.: scribul, în sensul de erudit, expert în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei.? Unde este polemistul acestui veac? N‑a făcut Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii? 21Căci, de vreme ce, în înțelepciunea lui Dumnezeu, lumea nu L‑a cunoscut pe Dumnezeu prin înțelepciune, Dumnezeu a găsit potrivit ca, prin nebunia proclamării Evangheliei, să‑i mântuiască pe cei care cred. 22Iudeii cer într-adevăr semne, iar grecii caută înțelepciune, 23însă noi Îl predicăm pe Cristos cel răstignit, Care este o piatră de poticnire23 Termenul grecesc skandalon se referă strict la bățul care declanșează o capcană, însă el cuprinde în aria sa semantică mai multe sensuri: ceea ce împinge o persoană să păcătuiască; prilej de cădere; cauză de poticnire. pentru iudei și o nebunie pentru neamuri. 24Dar pentru cei chemați, atât iudei, cât și greci, Cristos este puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu. 25Căci nebunia lui Dumnezeu este mai înțeleaptă decât oamenii și slăbiciunea lui Dumnezeu este mai puternică decât oamenii.

26Fraților, uitați‑vă la chemarea voastră: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul oamenilor, nici mulți puternici, nici mulți de viță nobilă. 27Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebunești ale lumii, ca să‑i facă de rușine pe cei înțelepți. Și Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele tari. 28Dumnezeu a ales lucrurile de jos ale lumii și lucrurile disprețuite, ba chiar lucrurile care nu sunt, ca să desființeze lucrurile care sunt, 29pentru ca niciun om să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. 30Iar voi, datorită Lui, sunteți în Cristos Isus, Care a devenit pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu, dreptate, sfințire și răscumpărare, 31pentru ca, așa cum este scris, „Cel ce se laudă să se laude în Domnul.“31 Vezi Ier. 9:24.

Asante Twi Contemporary Bible

1 Korintofoɔ 1:1-31

Nkyea

1Krataa yi firi me, Paulo a ɛnam Onyankopɔn pɛ so enti, wɔafrɛ me sɛ menyɛ Kristo Yesu somafoɔ no ne onua Sostene nkyɛn,

2Yɛde rekɔma Onyankopɔn asafo a ɛwɔ Korinto no ne wɔn a wɔafrɛ wɔn sɛ wɔmmɛyɛ Onyankopɔn akyidifoɔ kronkron no, ne wɔn a wɔwɔ baabiara a wɔbɔ yɛn Awurade Yesu din sɛ ɔyɛ wɔn ne yɛn Awurade no:

3Adom ne asomdwoeɛ a ɛfiri yɛn Agya Onyankopɔn ne yɛn Awurade Yesu Kristo nka mo.

Aseda

4Esiane adom a Onyankopɔn nam Kristo Yesu so dom mo no enti, daa meda Onyankopɔn ase ma mo. 5Ɛnam ne so ama moayɛ ma biribiara mu, ɔkasa ne adwene mu. 6Kristo ho asɛm atim wɔ mo mu, 7ɛno enti, ɛsiane sɛ moretwɛn ama wɔada yɛn Awurade Yesu Kristo adi no enti, nhyira biara, monya bi. 8Ɔbɛhyɛ mo den akɔsi awieeɛ sɛdeɛ ɛbɛyɛ a, da a Awurade bɛba no, wɔrennya mo ho mfomsoɔ biara. 9Onyankopɔn a wafrɛ mo aba ne Ba Yesu Kristo ayɔnkofa mu no yɛ ɔnokwafoɔ.

Asafo No Mpaapaemu

10Anuanom, menam Awurade Yesu Kristo tumi so metu mo fo sɛ, asɛm biara a mobɛka no, monyɛ adwene na mo mu ampaapae. Monsɔ adwene ne botaeɛ baako mu na ama moayɛ baako. 11Anuanom, nnipa bi a wɔfiri Kloe efie apae mu aka akyerɛ me sɛ, akasakasa wɔ mo asafo yi mu. 12Asɛm a mepɛ sɛ meka ne sɛ, wɔn mu biara ka asɛm a ɔpɛ. Yei ka sɛ, “Mewɔ Paulo afa” a, ɔfoforɔ sɛ, “Mewɔ Apolo afa.” Obi sɔre na ɔse, “Mewɔ Petro afa” a, ɔbaako nso se, “Mewɔ Kristo afa.”

13Wɔakyekyɛ Kristo mu akuakuo? Paulo na ɔwuu wɔ asɛnnua no so maa mo anaa? Wɔbɔɔ mo asu sɛ Paulo asuafoɔ anaa? 14Meda Onyankopɔn ase sɛ mammɔ mo mu biara asu ka Krispo ne Gaio ho. 15Obiara rentumi nka sɛ wɔbɔɔ mo asu sɛ mʼasuafoɔ. 16Mekae sɛ mebɔɔ Stefana ne ne fiefoɔ asu. Na menkae sɛ mebɔɔ obi foforɔ asu bio. 17Kristo ansoma me sɛ memmɛbɔ asu, na mmom ɔsomaa me sɛ memmɛka asɛmpa a ɛmfiri nnipa nyansa mu, na obi annyina so amma Kristo wu a ɔwuu asɛnnua no so no mu tumi anyɛ kwa.

Kristo A Ɔyɛ Onyankopɔn Tumi

18Asɛnka a ɛkyerɛ Kristo asɛnnuambɔ no yɛ nsɛm a aba nni mu ma wɔn a wɔreyera. Nanso, yɛn a wɔregye yɛn nkwa no deɛ, ɛyɛ Onyankopɔn tumi. 19Atwerɛsɛm no ka sɛ,

“Mɛsɛe anyansafoɔ nyansa,

na mɛma nimdefoɔ adenim ayɛ ɔkwa.”

20Enti, onyansafoɔ wɔ he? Onimdefoɔ nso wɔ he? Ewiase yi mu akyinnyegyefoɔ wɔ he? Onyankopɔn akyerɛ sɛ ewiase yi mu nyansa yɛ ohunu. 21Enti, Onyankopɔn nam ɔno ara ne nyansa so yɛɛ sɛ, nnipa a wɔpɛ sɛ wɔfa wɔn ara wɔn nyansa so hunu no no renhunu no da. Na mmom, Onyankopɔn yɛɛ nʼadwene sɛ wɔn a wɔgye asɛm a “aba nni mu” a yɛka no di no, ɔbɛgye wɔn nkwa. 22Yudafoɔ hwehwɛ sɛ wɔhunu nsɛnkyerɛnneɛ, ɛnna Helafoɔ nso hwehwɛ nyansa. 23Nanso, yɛn deɛ, yɛka Kristo wu a ɔwuu wɔ asɛnnua no so no ho asɛm. Saa asɛm no yɛ Yudafoɔ abufuo ɛnna ɛyɛ asɛm a aba nni mu ma amanamanmufoɔ; 24nanso Yudafoɔ ne amanamanmufoɔ a Onyankopɔn afrɛ wɔn no, Kristo yɛ Onyankopɔn tumi ne Onyankopɔn nyansa. 25Onyankopɔn asɛm a ɛyɛ sɛ aba nni mu no, aba wɔ mu sene nnipa nyansa, na saa ara nso na deɛ ɛyɛ sɛ ɛyɛ mmerɛ wɔ Onyankopɔn fam no yɛ den sene nnipa ahoɔden.

26Afei, anuanom, monkae ɛberɛ a Onyankopɔn frɛɛ mo no tebea a na mowɔ mu. Nnipa fam deɛ na mo mu bebree nyɛ anyansafoɔ, na mo mu bebree nni tumi, na mo mu bebree nyɛ adehyeɛ nso. 27Nanso, Onyankopɔn faa ewiase yi mu nsɛm a aba nni mu no, nam so guu anyansafoɔ anim ase. Onyankopɔn faa nneɛma a ɛyɛ mmerɛ wɔ ewiase, nam so de guu ahoɔden anim ase. 28Ɔfaa deɛ ewiase mmu na wɔmfa nyɛ hwee no de sɛee deɛ ewiase susu sɛ ɛho hia no. 29Yei kyerɛ sɛ obi ntumi nhoahoa ne ho Onyankopɔn anim. 30Nanso, Onyankopɔn aka mo abata Kristo Yesu ho na Onyankopɔn nam Kristo so ama yɛn nyansa; ɛnam ne so ma yɛatene wɔ Onyankopɔn anim. Yɛyɛ Onyankopɔn ahotefoɔ a wama yɛade yɛn ho. 31Enti sɛdeɛ Atwerɛsɛm no ka no, “Obiara a ɔpɛ sɛ ɔhoahoa ne ho no, ɔnhoahoa ne ho wɔ deɛ Awurade ayɛ mu.”