Psalmii 139 – NTLR & NSP

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 139:1-24

Psalmul 139

Pentru dirijor. Un psalm al lui David.

1Doamne, Tu mă cercetezi și mă cunoști!

2Tu știi când stau jos și când mă ridic

și, de departe, îmi cunoști gândurile.

3Tu îmi cercetezi cărarea și culcușul,

și toate căile mi le știi îndeaproape.

4Căci nici nu‑mi ajunge cuvântul pe limbă

și iată că Tu, Doamne, îl și cunoști pe de‑a‑ntregul.

5Tu mă învălui pe dinapoi și pe dinainte

și‑Ți pui mâna peste mine.

6O asemenea cunoștință este prea minunată pentru mine:

este atât de înaltă, încât nu o pot pricepe.

7Unde să plec dinaintea Duhului Tău,

unde să fug dinaintea feței Tale?

8Dacă mă sui în cer, Tu ești acolo!

Dacă îmi întind patul în Locuința Morților, iată‑Te și acolo!

9Purtat de aripile zorilor,

mă așez la capătul mării,

10dar și acolo mâna Ta mă conduce,

și dreapta Ta mă apucă.

11Dacă aș spune: „Sigur întunericul mă va ascunde,

iar lumina dimprejurul meu se va preface în noapte“,

12nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine;

noaptea luminează ca ziua,

iar întunericul este ca lumina.

13Căci Tu mi‑ai întocmit rărunchii;

m‑ai țesut în pântecul mamei mele.

14Îți mulțumesc că sunt o făptură atât de minunată

– minunate sunt lucrările Tale! –

și sufletul meu știe foarte bine lucrul acesta.

15Oasele mele nu erau ascunse de Tine

când am fost făcut într‑un loc ascuns,

când am fost țesut în cele mai de jos locuri ale pământului.

16Când eram doar un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau,

iar în Cartea Ta erau scrise toate zilele care mi‑au fost hotărâte

mai înainte să existe vreuna din ele.

17Cât de greu de pătruns îmi sunt gândurile Tale, Dumnezeule!

Cât de mare este numărul lor!

18Când le număr, sunt mai multe decât boabele de nisip.

Când mă trezesc, sunt tot cu Tine.

19Dumnezeule, de l‑ai ucide pe cel rău!

Depărtați‑vă de la mine oameni ai sângelui!

20Ei, care vorbesc de Tine în chip nelegiuit,

dușmanii Tăi, care Îți folosesc Numele în mod nesăbuit!

21Să nu‑i urăsc pe cei ce Te urăsc, Doamne?

Să nu‑mi fie scârbă de cei ce se ridică împotriva Ta?

22Îi urăsc cu o ură desăvârșită:

pentru mine, ei sunt niște dușmani.

23Cercetează‑mă, Dumnezeule, și cunoaște‑mi inima,

încearcă‑mă și cunoaște‑mi frământările!

24Vezi dacă sunt pe o cale idolatră24 Sau: pe o cale a durerii, probabil cu sensul de mod de viață păcătos care provoacă durere.

și condu‑mă pe calea veșniciei24 Sau: pe calea din vechime, cu referire, probabil, la principiile morale stabilite de Dumnezeu la începutul istoriei lui Israel.!

New Serbian Translation

Псалми 139:1-24

Псалам 139

Хоровођи. Давидов Псалам.

1О, Господе, ти ме проничеш

и теби сам познат!

2Знаш ме и кад седим и кад стојим,

познајеш ми мисли издалека.

3Посматраш ме док ходам, док лежим,

и свестан си свих мојих путева.

4Елем, још ми речи на језику нема,

а ти, ето, о, Господе, познајеш баш сваку!

5Обухваташ ме и спреда и страга,

руку своју на мене полажеш.

6Чудесно ми је то сазнање, узвишено,

немоћан сам да га схватим!

7Од твог Духа где да одем?

Од твог лица куда да побегнем?

8Дигнем ли се до небеса – ти си тамо;

спустим ли се у Свет мртвих – и тамо си!

9Винем ли се зориним крилима

и преселим на крај мора;

10и тамо ме рука твоја води,

придржава ме десница твоја.

11Све и да кажем –

„Тама ће ме свакако прекрити,

светло око мене ко ноћ ће постати“ –

12од тебе ме ни тама не скрива

и ноћ попут дана сија,

јер и тама ти је као светло!

13Да, ти си ми нутрину створио,

саткао ме у утроби мајке моје!

14Хвалићу те што сам такав саздан,

запањујуће диван,

што су ти дела чудесна;

а душа је моја тога добро свесна.

15Моје кости теби нису сакривене биле,

док сам био стваран на тајноме месту;

док сам био обликован у дубини земље.

16Очи су ме твоје ко заметак гледале;

у твојој су књизи записани дани моји одређени,

а да још ни један од њих постојао није!

17И како су ми драгоцене твоје мисли, Боже!

Како их је много кад се зброје!

18Да их бројим,

више их је него песка;

а када се пробудим,

још увек сам са тобом.

19О, Боже, кад би хтео зликовца да смакнеш!

Одлазите од мене, крвници!

20Они против тебе сплеткаре,

лажи о теби шире твоји противници.

21О, Господе, зар да не мрзим те што тебе мрзе?

Богобораца се гнушам!

22Мржњом крајњом ја их мрзим!

Душмани су они моји!

23Проникни ме, о, Боже! Срце ми упознај,

окушај ме, забринуте мисли моје сазнај!

24Види да ли идем путем застрањења

и води ме путем из давнина.