Psalmul 119
11 Este un psalm acrostih (în textul ebraic toate versetele unei strofe încep cu aceeași literă, fiecare strofă având drept caracteristică o literă a alfabetului ebraic, în ordinea literelor).Ferice de cei fără pată pe cale,
care umblă potrivit Legii Domnului.
2Ferice de cei ce păzesc mărturiile Lui
și‑L caută din toată inima.
3Ei nu săvârșesc nicio nedreptate;
umblă pe căile Lui.
4Tu ai poruncit orânduirile Tale,
ca să fie păzite bine.
5O, de‑ar ținti căile mele
să păzească hotărârile Tale!
6Atunci nu mă voi rușina,
când mă voi uita la poruncile Tale.
7Îți voi mulțumi în curăție de inimă,
când voi învăța judecățile dreptății Tale.
8Voi păzi hotărârile Tale:
nu mă părăsi de tot!
9Cum își va păstra tânărul curată cărarea?
Veghind pe ea după Cuvântul Tău.
10Te caut din toată inima mea:
nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale!
11Strâng11 Sau: Tăinuiesc. Cuvântul Tău în inima mea,
ca să nu păcătuiesc împotriva Ta.
12Binecuvântat să fii Tu, Doamne!
Învață‑mă hotărârile Tale!
13Buzele mele vestesc
toate judecățile rostite de gura Ta.
14Mă bucur pe calea mărturiilor Tale
de parcă aș avea toate bogățiile.
15Cuget la orânduirile Tale
și dau atenție căilor Tale.
16Îmi găsesc plăcerea în hotărârile Tale;
nu voi uita Cuvântul Tău!
17Fă bine robului Tău, ca să trăiesc
și să păzesc Cuvântul Tău!
18Deschide‑mi ochii, ca să văd
minunile din Legea Ta!
19Eu sunt un străin pe pământ:
nu‑mi ascunde poruncile Tale!
20Întotdeauna mi se topește sufletul de dor
după judecățile Tale, tot timpul.
21Tu‑i mustri pe cei îngâmfați, pe cei blestemați,
pe cei ce se rătăcesc de la poruncile Tale.
22Îndepărtează de la mine insulta și disprețul,
căci păzesc mărturiile Tale!
23Prinții stau și vorbesc împotriva mea,
dar robul Tău cugetă la hotărârile Tale.
24Mărturiile Tale sunt desfătarea mea,
sunt sfetnicii mei.
25Sufletul meu este lipit de țărână:
înviorează‑mă potrivit Cuvântului Tău!
26Mi‑am istorisit căile, și Tu mi‑ai răspuns:
învață‑mă hotărârile Tale!
27Fă‑mă să înțeleg calea orânduirilor Tale
și voi cugeta la minunile Tale!
28Sufletul îmi plânge de întristare:
ridică‑mă, după Cuvântul Tău!
29Ține‑mă departe de calea minciunii;
binevoiește să mă înveți Legea Ta!
30Aleg calea credincioșiei;
accept judecățile tale.
31Mă alipesc de mărturiile Tale:
Doamne, nu mă lăsa să fiu dat de rușine!
32Alerg pe calea poruncilor Tale,
căci Tu îmi lărgești inima de bucurie.
33Învață‑mă, Doamne, calea hotărârilor Tale,
și o voi păzi până la sfârșit!
34Fă‑mă să înțeleg și voi respecta Legea Ta,
o voi păzi din toată inima mea!
35Condu‑mă pe cărarea poruncilor Tale,
căci în ea îmi găsesc plăcerea!
36Apleacă‑mi inima spre mărturiile Tale
și nu spre câștig nedrept!
37Abate‑mi ochii de la vederea deșertăciunii.
Înviorează‑mă pe căile Tale!
38Împlinește‑Ți Cuvântul față de robul Tău,
care este pentru cel ce se teme de Tine!
39Depărtează de la mine disprețul care mă înspăimântă,
căci judecățile Tale sunt bune!
40Iată! Tânjesc după orânduirile Tale.
În dreptatea Ta, înviorează‑mă!
41Să vină la mine îndurarea Ta, Doamne,
mântuirea Ta, potrivit promisiunii Tale!
42Atunci îi voi răspunde celui ce mă batjocorește,
căci mă încred în Cuvântul Tău.
43Nu mă lăsa fără Cuvântul cel adevărat în gura mea,
căci nădăjduiesc în judecățile Tale!
44Voi păzi Legea Ta
întotdeauna și pentru veci de veci!
45Voi umbla în loc larg,
căci caut hotărârile Tale.
46Voi vesti mărturiile Tale înaintea regilor
și nu mă voi rușina.
47Mă voi desfăta cu poruncile Tale,
pe care le iubesc.
48Îmi ridic mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc,
și cuget la hotărârile Tale.
49Amintește‑Ți de Cuvântul spus robului Tău,
în care m‑ai făcut să sper!
50Aceasta îmi este mângâierea în suferința mea,
căci promisiunea Ta mă înviorează.
51Mult mă mai batjocoresc cei mândri,
dar eu nu mă abat de la Legea Ta.
52Îmi amintesc de judecățile Tale din vechime, Doamne,
și sunt mângâiat.
53Sunt cuprins de furie la vederea celor răi,
a celor ce au părăsit Legea Ta.
54În casa pribegiei mele,
hotărârile Tale mi‑au fost cântări.
55Noaptea îmi amintesc Numele Tău, Doamne!
Voi păzi Legea Ta!
56Așa‑mi doresc să fie,
căci păzesc orânduirile Tale.
57Doamne, Tu ești moștenirea mea:
am promis că voi păzi cuvintele Tale!
58Caut fața Ta din toată inima.
Arată‑Ți bunăvoința față de mine, potrivit promisiunii Tale.
59Mă gândesc la căile mele
și îmi îndrept pașii spre mărturiile Tale.
60Mă grăbesc și nu întârzii
să păzesc poruncile Tale.
61Funiile celor răi m‑au înconjurat,
dar eu nu uit Legea Ta.
62La miezul nopții mă trezesc ca să‑Ți mulțumesc
datorită judecăților Tale cele drepte.
63Sunt prieten cu toți cei ce se tem de Tine
și păzesc orânduirile Tale.
64Doamne, îndurarea Ta umple pământul:
învață‑mă hotărârile Tale!
65Tu faci bine robului Tău,
Doamne, după Cuvântul Tău.
66Învață‑mă să am un discernământ clar și pricepere,
căci cred în poruncile Tale!
67Înainte de a fi smerit, eu rătăceam,
însă acum păzesc Cuvântul Tău.
68Tu ești bun și faci bine:
învață‑mă hotărârile Tale!
69Niște îngâmfați m‑au tencuit cu minciuni,
dar eu păzesc orânduirile Tale din toată inima.
70Inima lor este fără simțire, precum grăsimea,
dar eu îmi găsesc desfătarea în Legea Ta.
71Este bine pentru mine că am fost smerit,
pentru că astfel am putut învăța hotărârile Tale.
72Mai bună pentru mine este Legea gurii Tale,
decât mii de șecheli72 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice. Existau mai multe tipuri de șechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obișnuit (aproximativ 12 gr) și cel al Lăcașului (aproximativ 10 gr). Greutatea șechelului a variat în diferite vremuri și în diferite zone. de aur și de argint.
73Mâinile Tale m‑au făcut și m‑au întocmit.
De aceea, dă‑mi pricepere ca să pot învăța poruncile Tale!
74Cei ce se tem de Tine mă privesc și se bucură,
căci am nădăjduit în Cuvântul Tău.
75Doamne, știu că judecățile Tale sunt drepte
și că, din credincioșie, m‑ai smerit.
76Fă ca îndurarea Ta să‑mi fie mângâiere,
potrivit promisiunii Tale față de robul Tău.
77Să vină peste mine mila Ta și voi trăi,
căci îmi găsesc desfătarea în Legea Ta!
78Să fie făcuți de râs cei îngâmfați, căci m‑au defăimat prin minciuni!
Cât despre mine, eu voi cugeta la orânduirile Tale!
79Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine
și cei ce cunosc mărturiile Tale!
80Fie‑mi inima fără pată în hotărârile Tale,
și atunci nu voi fi dat de rușine!
81Sufletul îmi este mistuit de dor după mântuirea Ta;
eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău.
82Mi se topesc ochii după promisiunea Ta,
zicând: „Când mă vei mângâia?“
83Deși am ajuns ca un burduf de vin în fum,
eu tot nu uit hotărârile Tale.
84Câte zile să mai aștepte robul Tău
până îmi vei judeca prigonitorii?
85Cei îngâmfați mi‑au săpat gropi;
ei nu lucrează după Legea Ta.
86Toate poruncile Tale sunt credincioșie!
Ei mă urmăresc cu minciuni. Ajută‑mă!
87Aproape că m‑au prăpădit de pe pământ,
dar eu nu părăsesc orânduirile Tale!
88Înviorează‑mă după îndurarea Ta,
și voi păzi mărturia gurii Tale!
89Cuvântul Tău, Doamne,
rămâne pe vecie în ceruri.
90Credincioșia Ta dăinuie din generație în generație;
Tu ai întemeiat pământul, și el așa rămâne.
91Astăzi totul dăinuie prin judecățile Tale,
căci toate lucrurile sunt slujitorii Tăi.
92Dacă Legea Ta nu ar fi desfătarea mea,
aș pieri în suferința mea.
93Niciodată nu voi uita orânduirile Tale,
căci prin ele mă înviorezi.
94Sunt al Tău: izbăvește‑mă,
căci caut orânduirile Tale!
95Cei răi mă așteaptă ca să mă nimicească;
eu însă iau aminte la mărturiile Tale.
96Am văzut o limită în tot ce este perfect;
porunca Ta însă este de necuprins.
97Ce mult iubesc eu Legea Ta!
Toată ziua cuget la ea!
98Poruncile Tale mă fac mai înțelept decât dușmanii mei,
căci ele sunt întotdeauna cu mine.
99Sunt mai înțelept decât toți învățătorii mei,
căci cuget la mărturiile Tale.
100Sunt mai priceput decât bătrânii,
căci păzesc orânduirile Tale.
101Îmi feresc picioarele de orice cale rea,
ca să păzesc Cuvântul Tău.
102Nu mă îndepărtez de judecățile Tale,
căci Tu m‑ai învățat.
103Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele,
mai dulci decât mierea pentru gura mea.
104Sunt priceput datorită orânduirilor Tale.
De aceea urăsc toate cărările minciunii.
105Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele
și o lumină pe cărarea mea.
106Am jurat, și voi împlini întocmai,
că voi păzi judecățile Tale cele drepte.
107Sunt atât de nenorocit:
Doamne, înviorează‑mă după Cuvântul Tău!
108Doamne, primește, Te rog, ofranda gurii mele
și învață‑mă judecățile Tale!
109Mi‑am pus neîncetat viața în pericol,
dar nu uit Legea Ta!
110Cei răi mi‑au întins curse,
dar eu nu mă voi rătăci de la orânduirile Tale.
111Am moștenit mărturiile Tale pe vecie,
pentru că ele sunt bucuria inimii mele.
112Îmi plec inima ca să înfăptuiesc hotărârile Tale
pentru totdeauna, până la sfârșit.
113Îi urăsc pe cei nestatornici,
dar iubesc Legea Ta.
114Tu ești adăpostul și scutul meu;
eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău.
115Depărtați‑vă de mine, răufăcătorilor,
ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!
116Sprijină‑mă, potrivit Cuvântului Tău, și voi trăi.
Nu mă lăsa să fiu dat de rușine în speranța mea!
117Întărește‑mă ca să fiu izbăvit,
și să privesc neîncetat la hotărârile Tale!
118Tu‑i îndepărtezi pe cei ce se rătăcesc de la hotărârile Tale,
căci înșelătoria lor este zadarnică.
119Tu‑i îndepărtezi pe cei răi de pe pământ, ca pe zgură.
De aceea iubesc eu mărturiile Tale.
120Mi se înfioară carnea de groaza Ta
și mă tem din cauza judecăților Tale.
121Am făcut judecată și dreptate:
nu mă da pe mâna asupritorilor mei!
122Ia apărarea robului Tău,
ca să nu mă mai asuprească cei îngâmfați!
123Mi se topesc ochii după izbăvirea Ta
și după promisiunea dreptății Tale.
124Poartă‑te cu robul Tău după îndurarea Ta
și învață‑mă hotărârile Tale!
125Eu sunt robul Tău: învață‑mă,
și voi cunoaște mărturiile Tale!
126Doamne, este vremea să lucrezi,
căci au încălcat Legea Ta.
127De aceea iubesc poruncile Tale
mai mult decât aurul, mai mult decât aurul pur.
128De aceea consider pe deplin drepte toate orânduirile Tale.
Urăsc orice cărare a minciunii.
129Minunate sunt mărturiile Tale,
de aceea sufletul meu le păzește.
130Dezvăluirea cuvintelor Tale aduce lumină,
dă pricepere celor neștiutori130 Vezi nota de la 19:7..
131Îmi deschid gura și oftez,
căci tânjesc după poruncile Tale.
132Întoarce‑Te spre mine și arată‑Ți bunăvoința față de mine,
după obiceiul Tău față de cei ce iubesc Numele Tău.
133Întărește‑mi pașii prin Cuvântul Tău
și nu mă lăsa în stăpânirea vreunei nelegiuiri.
134Răscumpără‑mă de sub asuprirea omului
și‑Ți voi păzi orânduirile!
135Fă să strălucească fața Ta peste robul Tău
și învață‑mă hotărârile Tale.
136Ochii îmi varsă șiroaie de lacrimi,
fiindcă oamenii nu păzesc Legea Ta.
137Doamne, Tu ești drept,
iar judecățile Tale sunt drepte!
138Tu poruncești, iar mărturiile Tale sunt drepte
și pline de credincioșie!
139Sunt mistuit de râvnă,
pentru că vrăjmașii mei uită cuvintele Tale.
140Cuvântul Tău este testat bine140 Lit.: este foarte rafinat.,
și robul Tău îl iubește.
141Eu sunt mic și disprețuit,
dar nu uit orânduirile Tale.
142Dreptatea Ta rămâne dreptate pe vecie,
și Legea Ta rămâne adevărată.
143Necazul și strâmtorarea m‑au ajuns,
însă poruncile Tale sunt desfătarea mea.
144Mărturiile Tale rămân drepte pe vecie.
Dă‑mi pricepere, ca să trăiesc!
145Strig din toată inima: răspunde‑mi, Doamne!
Voi împlini hotărârile Tale.
146Te chem; izbăvește‑mă,
iar eu voi păzi mărturiile Tale.
147Mă trezesc înaintea zorilor ca să strig către Tine după ajutor;
eu nădăjduiesc în Cuvântul Tău.
148Ochii mei o iau înaintea străjilor nopții,
ca să cuget la Cuvântul Tău.
149Ascultă‑mi glasul, potrivit îndurării Tale!
Doamne, înviorează‑mă potrivit judecăților Tale!
150Se apropie cei ce urmăresc desfrânarea;
ei s‑au îndepărtat de Legea Ta.
151Doamne, Tu ești aproape,
iar toate poruncile Tale sunt adevărate.
152Cu mult timp în urmă am aflat din mărturiile Tale,
că Tu le‑ai statornicit pe vecie.
153Ia aminte la necazul meu și salvează‑mă,
căci nu am uitat Legea Ta!
154Apără‑mi cauza și răscumpără‑mă!
Înviorează‑mă potrivit promisiunii Tale!
155Mântuirea este departe de cei răi,
deoarece ei nu caută să împlinească hotărârile Tale.
156Doamne, mare este mila Ta!
Înviorează‑mă potrivit judecăților Tale!
157Mulți sunt prigonitorii și vrăjmașii mei,
dar eu nu mă abat de la mărturiile Tale!
158Mă uit cu scârbă la cei necredincioși,
la cei ce nu păzesc Cuvântul Tău.
159Ia aminte, căci iubesc orânduirile Tale!
Doamne, înviorează‑mă potrivit îndurării Tale!
160Temelia160 Lit.: capul. Cuvântului Tău este adevărul,
și fiecare judecată a Ta este dreaptă pe vecie!
161Niște demnitari mă prigonesc fără motiv,
dar inima mea se teme doar de cuvintele Tale!
162Mă bucur de Cuvântul Tău
precum cel care a găsit multă pradă.
163Urăsc minciuna, n‑o pot suferi,
dar iubesc Legea Ta!
164Te laud de șapte ori pe zi,
datorită judecăților Tale celor drepte.
165Cei ce iubesc Legea Ta au parte de multă pace
și nimic nu îi poate face să se împiedice.
166Doamne, nădăjduiesc în izbăvirea Ta,
împlinind poruncile Tale.
167Sufletul meu păzește mărturiile Tale
și le iubește mult.
168Păzesc orânduirile și mărturiile Tale,
căci toate căile mele sunt înaintea Ta.
169Doamne, fie ca strigătul meu să ajungă până la Tine.
Dă‑mi pricepere, potrivit Cuvântului Tău!
170Să ajungă cererea mea înaintea Ta.
Scapă‑mă potrivit promisiunii Tale!
171Buzele mele Te vor lăuda,
căci m‑ai învățat hotărârile Tale!
172Să cânte limba mea despre Cuvântul Tău,
căci toate poruncile Tale sunt drepte.
173Mâna Ta să‑mi vină în ajutor,
căci aleg orânduirile Tale.
174Doamne, tânjesc după mântuirea Ta,
și Legea Ta este desfătarea mea.
175Să‑mi trăiască sufletul și să Te laude,
iar judecățile Tale să mă sprijine.
176Rătăcesc ca o oaie pierdută! Caută‑l pe robul Tău,
căci eu nu am uitat poruncile Tale!
Guds bud
1Velsignede er de, som gør Guds vilje,119,1 Denne salme er akrostisk ved, at hvert vers inden for hvert af de 22 afsnit begynder med samme bogstav i alfabetet.
alle de, som adlyder Herrens love.
2Velsignede er de, som holder fast ved hans bud,
og søger ham af hele deres hjerte.
3Vi ved, at han ønsker, vi skal følge hans vej,
derfor vælger vi at gøre hans vilje.
4Vi kender dine befalinger, Herre,
som du forventer, vi følger til punkt og prikke.
5Hvor ville jeg dog inderligt ønske,
at jeg kunne følge dine bud uden at vakle.
6Ved at fokusere på alle dine befalinger
undgår jeg at blive gjort til skamme.
7Vore hjerter bryder ud i tak,
når vi forstår dine retfærdige love.
8Vær tålmodig med mig,
for jeg ønsker at adlyde dine bud.
Lydighed
9Jeg opfordrer de unge til at følge dit ord,
for det hjælper dem til at blive på din vej.
10Jeg søger dig af hele mit hjerte,
lad mig ikke fare vild fra dine bud.
11Jeg gemmer dit ord i mit hjerte
for ikke at synde imod dig.
12Jeg lover og priser dig, Herre,
lær mig alle dine lovbud.
13Jeg gentager igen og igen
alle de bud, du har givet mig.
14Jeg glæder mig over dine befalinger,
som var de alverdens rigdomme.
15Jeg grunder over dine formaninger
og holder fast ved dine forskrifter.
16Jeg glæder mig over din vejledning
og vil aldrig glemme dit ord.
At følge Guds lov giver glæde og styrke
17Lad mig få øjnene op for din godhed,
så jeg kan tjene dig hele mit liv.
18Luk mine øjne op, så jeg kan se
de vidunderlige ting i din lov.
19Livet her på jorden er kort,
og jeg har brug for dine love til at lede mig.
20Længslen efter at kende dig ligger i mit hjerte,
mind mig om dine love hver eneste dag.
21Lovløse mennesker, der gør oprør mod dig,
vil blive dømt for deres egenrådige stolthed.
22Lad dem ikke hovere over mig,
fordi jeg adlyder dine bud.
23Lederne i samfundet bagtaler mig,
men jeg vil tjene dig og handle på dit ord.
24Lovene, du har givet mig, gør mig glad,
og jeg ønsker at følge din vejledning.
Guds lov giver styrke i modgang
25Jeg er nedslået og fortvivlet.
Giv mig nyt mod ved dit ord.
26Jeg fortalte dig det hele, og du hjalp mig.
Lær du mig nu dine principper.
27Jeg vil gerne forstå hensigten med dine bud,
og jeg beundrer dine gode love.
28Jeg føler mig så udkørt og trist.
Styrk mig ved dit ord.
29Jeg vil altid være ærlig over for dig,
lad din lov forvandle min karakter.
30Jeg har valgt at være trofast,
sat mig for at følge dine lovbud.
31Jeg klynger mig til dit ord,
for jeg ved, du ikke skuffer mig, Herre.
32Jeg vil ivrigt adlyde alle dine bud,
for du har givet mig viljen til at gøre det.
Længslen efter at leve i lydighed mod Guds lov
33Lær mig at følge dine love, Herre,
så jeg altid er lydig imod dem.
34Lad mig vokse i forståelsen af din lov,
så jeg kan holde den af hele mit hjerte.
35Led mig fremad på lydighedens vej,
for at følge dine bud er min lyst.
36Lad mit hjertes ønske være at følge dit ord
i stedet for at stræbe efter penge og profit.
37Livet uden dig er ikke andet end tomhed,
men at følge dit ord giver mig indhold i livet.
38Lad mig hvile i troen på dine løfter,
som gælder alle, der adlyder dig.
39Lad dem, der håner mig, blive til skamme,
for jeg ved, at dine bud er gode.
40Længslen efter dine love ligger i mit hjerte,
hjælp mig til altid at efterleve dem.
Tillid til Guds hjælp og indgriben
41Du har lovet at redde mig, Herre.
Vis mig nu din trofasthed og grib ind.
42Det er dit ord, jeg har sat min lid til.
Giv mig et svar til dem, der håner mig.
43Det, at du redder mig og griber ind,
vil bevise, at det, jeg har sagt om dig, er sandt.
44Da vil jeg altid holde din lov,
både nu og til evig tid.
45Det giver mig en vældig frimodighed,
at jeg bygger mit liv på dine love.
46Derfor skammer jeg mig ikke over dit ord,
men forkynder det frimodigt selv for konger.
47Det er en stor glæde at kende dine bud.
Åh, hvor jeg elsker dem.
48Dagligt rækker jeg hænderne ud efter dem.
Det fryder mig at kunne meditere over dem.
Guds trøst under vanskelige forhold
49Herre, jeg tjener dig i tillid til dine løfter,
for det er dem, der giver mig håb.
50Hver gang jeg kommer ud for modstand,
giver dit ord mig nyt mod på livet.
51Hån og spot hagler ned over mig,
men jeg holder fast ved dit ord.
52Herre, jeg holder mig dine bud for øje,
de har stået deres prøve, og de giver mig trøst.
53Harmen vælder op i mig,
når de gudløse gør nar af dine bud.
54Hvor jeg end opholder mig,
hylder jeg dine befalinger med glæde.
55Herre, selv om natten tænker jeg på dig,
også da vil jeg adlyde dine bud.
56Hver dag vil jeg følge dine bud,
for det giver mig glæde i livet.
At handle på Guds bud
57Jeg bygger mit liv på dig, Herre,
og jeg har besluttet at følge dine bud.
58Jeg beder dig af hele mit hjerte:
vær nådig imod mig, som du har lovet.
59Jeg har gjort status over mit liv
og har valgt at rette mig efter dit ord.
60Jeg vil ikke vente eller tøve,
men straks gøre det, du siger, jeg skal.
61Jeg vil aldrig glemme din lov,
selv om de gudløse prøver at få mig i fælden.
62Jeg kan stå op midt om natten
for at takke dig for dine gode love.
63Jeg er ven med alle, der tjener dig
og overholder dine forordninger.
64Jorden er fuld af din trofasthed, Herre,
lær mig at forstå dine bud til bunds.
Guds bud og samvittigheden
65Du har holdt dit løfte, Herre.
Du har velsignet mig som din tjener.
66Dine befalinger og bud er gode,
lær mig at forstå dem og bruge dem ret.
67Der var engang, hvor jeg gik mine egne veje,
men du ydmygede mig, og nu følger jeg dit ord.
68Du er god og gør altid det gode.
Hjælp mig at adlyde dine befalinger.
69Det kan godt være, de gudløse bagtaler mig,
men jeg vil helhjertet holde din lov.
70De er både tykhovedede og stivnakkede,
men at adlyde dit ord giver mig glæde.
71Det var godt, at du ydmygede mig,
så jeg kunne lære at overholde dine bud.
72Dit ord er mere værd for mig
end guld og sølv i dynger.
En ren samvittighed
73Dine hænder formede min krop.
Giv mig nu forstand til at fatte dine bud.
74De gudfrygtige hilser mig med glæde,
for jeg har sat min lid til dit ord.
75Dine domme er retfærdige, det ved jeg,
du ydmygede mig for mit eget bedste.
76Din nåde og barmhjertighed rejste mig op igen,
akkurat som du havde lovet din tjener.
77Din nåde gav mig nyt livsmod,
for jeg elsker trods alt dine bud.
78De hovmodige spottere bliver gjort til skamme,
for de bagtaler mig uden grund.
Men jeg vil grunde over dine befalinger.
79De der kender dine bud og adlyder dig,
dem vil jeg gerne have fællesskab med.
80Din lov vil jeg følge af hele mit hjerte,
så behøver jeg aldrig at skamme mig.
Bøn om hjælp og genoprettelse
81Herre, jeg længes efter, at du redder mig.
Jeg har sat min lid til dine løfter.
82Hvornår griber du ind og hjælper mig?
Jeg er snart træt af at vente.
83Herre, jeg er som en indtørret, tilrøget lædersæk,
men dine bud glemmer jeg aldrig.
84Hvor mange dage skal der gå?
Hvornår vil du straffe mine forfølgere?
85Hovmodige mennesker, som hader din lov,
har gravet en faldgrube for mig.
86Hele din lov er troværdig og pålidelig,
åh, hjælp mig mod de gudløses angreb.
87Herre, de har næsten gjort det af med mig,
men jeg vil ikke svigte dine bud.
88Hold mig i live på grund af din trofasthed,
så jeg kan adlyde de befalinger, du har givet mig.
Herrens evige ord
89Dit ord, Herre, står ved magt til evig tid,
det er fast forankret i Himlen.
90Din trofasthed rækker fra slægt til slægt,
du har grundfæstet jorden, så den ikke kan rokkes.
91Dine love står fast til denne dag,
for du er universets Herre.
92Dit ord gav mig den trøst, jeg havde brug for,
ellers var jeg for længst gået til grunde.
93Dine love vil jeg aldrig glemme,
for det er dem, der holder mig i live.
94Dig tilhører jeg, for du er min Gud.
Hjælp mig, for jeg ønsker at følge dine bud.
95De gudløse lurer på at slå mig ihjel,
men jeg har altid dine love i tanke.
96De fleste ting har deres begrænsning,
men dine befalinger har uanede dybder.
Kærlighed til Guds ord
97Jeg elsker dine bud, Herre.
Dagen igennem er de i mine tanker.
98Jeg mediterer over dit ord hver dag,
det giver mig et fortrin frem for mine fjender.
99Jeg har altid dine bud i mine tanker,
de gør mig visere end mine vejledere.
100Ja, jeg er klogere end de gamle og erfarne,
for jeg adlyder dine befalinger.
101Jeg holder mig væk fra enhver form for ondskab,
for jeg ønsker at adlyde dit ord.
102Jeg går ikke vild, men følger dine bud,
for du er den, der underviser mig.
103Jeg elsker at smage på dit ord,
det er sødere på tungen end honning.
104Jo mere indsigt jeg får i dine bud,
des mere hader jeg løgnens vej.
Guds ords lys
105Dit ord er en lygte for min fod,
et lys på vejen foran mig.
106Dine love er gode og retfærdige,
jeg har lovet mig selv altid at overholde dem.
107Der er mange, som er imod mig, Herre,
men du giver mig nyt mod, som du har lovet.
108Du fortjener min lovsang og tak, Herre,
fortsæt med at lære mig din vilje.
109Dine bud vil jeg aldrig glemme,
også selv om det bringer mig i livsfare.
110De gudløse sætter fælder for mig,
men jeg viger ikke en tomme fra dit ord.
111Dine love er mit evige eje,
de fylder mit hjerte med glæde.
112Det er min faste beslutning at adlyde dit ord,
indtil jeg drager mit sidste suk.
Helhjertet lydighed
113Dem, der følger dig halvhjertet, hader jeg,
men jeg elsker din lov af hele mit hjerte.
114Du er min tilflugt og mit skjold,
dit ord er det, der giver mig håb.
115Der er ingen, der kan hindre mig i at adlyde Gud,
de, der vil prøve, tager jeg afstand fra.
116Du har lovet at give mig styrke til at leve efter dit ord.
Jeg er overbevist om, at du ikke skuffer mig.
117Den hjælp og støtte, jeg får fra dig,
betyder, at jeg fortsat kan adlyde dine bud.
118Du forkaster dem, der foragter dit ord,
de er falske og fulde af løgn.
119Du lader alle de gudløse ende som aske.
Er det da mærkeligt, at jeg elsker dit ord?
120Dine domme er retfærdige og kan ikke appelleres,
derfor bæver jeg for dig i ærefrygt.
Om at følge Guds bud under modstand
121Jeg forsøger altid at gøre det rigtige.
Lad ikke mine fjender få bugt med mig.
122Jag de stolte og overmodige mennesker væk,
så de ikke har mulighed for at skade mig.
123Jeg er træt af at vente på, at du redder mig,
selv om jeg ved, at du altid holder dine løfter.
124Jeg ved, at din kærlighed omslutter mig,
lær mig at kende din vilje.
125Jeg er din tjener, giv mig forstand
til at fatte dine formaninger.
126Jeg græmmes, når de gudløse overtræder dine bud.
Herre, hvornår griber du ind?
127Jeg foretrækker din lov
frem for guld og grønne skove.
128Jeg hader løgn og bedrag,
men elsker at adlyde dine bud.
Velsignelsen ved at adlyde Guds vilje
129Din vejledning er vidunderlig,
jeg ønsker at rette mig efter den.
130Dit ord bringer lys, når det bliver forstået,
selv begyndere kan fatte det.
131Dit ord skaber en længsel i mig,
jeg kan aldrig få nok af det.
132Din nåde og barmhjertighed gør mig godt,
du er god mod alle, som elsker dig.
133Dit ord viser mig den vej, jeg skal gå,
så jeg ikke bliver overrumplet af det onde.
134Der er mennesker, som vil føre mig på vildspor.
Hjælp mig til at holde fast ved dine bud.
135Du velsigner mig med dit nærvær.
Hjælp mig at tjene dig bedre.
136Der er mange, der ikke holder dine bud,
derfor strømmer tårerne ned over mine kinder.
Ordet står fast for evigt
137Du er en god Gud, Herre,
alle dine love er retfærdige.
138Dine principper er fuldkomne,
og din trofasthed er stor.
139Der er mange, som ignorerer din vejledning,
og det skærer mig i hjertet at se det.
140Dit ord er ædelt som renset sølv,
derfor elsker jeg det så højt.
141Der er ikke noget særligt ved mig,
men jeg forsømmer ikke at adlyde dine bud.
142Din retfærdighed varer evigt,
din lov vil altid være sand.
143Det sker, at jeg tynges af bekymring og uro,
men dine bud gør mig glad igen.
144Din lov står altid ved magt,
lad mig forstå den bedre dag for dag.
En bøn om redning fra fjenderne
145Jeg beder dig inderligt om hjælp, Herre.
Svar mig, og jeg vil adlyde dine bud.
146Jeg råber til dig: „Red mig,
så jeg kan adlyde dine bud.”
147Jeg er oppe før daggry for at råbe om hjælp,
for jeg sætter min lid til løfterne i dit ord.
148Jeg ligger vågen om natten
og mediterer over dit ord.
149Jeg beder dig, Herre, hør min bøn,
vær mig nådig og red mit liv.
150Jeg gruer for, hvad mine fjender vil gøre,
for de er ligeglade med din lov.
151Jeg ved dog, at du er mig nær, Herre,
alle dine bud er grundet på sandheden.
152Jeg har for længe siden lært,
at dit ord står urokkeligt fast.
Guds løfter giver nyt mod
153Vær nådig og fri mig fra mine lidelser,
for jeg har ikke taget let på din lov.
154Ved at høre dine løfter får jeg nyt mod.
Kæmp på min side og red mig.
155Ved at gøre oprør mod dig og dine bud,
har de gudløse mistet håbet om frelse.
156Hvor er din nåde dog stor, Herre,
du har magt til at redde mit liv.
157Vel er mine fjender og modstandere mange,
men jeg holder fast ved dine lovbud.
158Ved synet af de gudløse bliver jeg fyldt med foragt,
for de gør oprør mod dine bud og befalinger.
159Vis mig din kærlighed og red mit liv,
Tænk dog på, hvor højt jeg elsker dine love.
Giv mig liv, for du elsker mig med trofast kærlighed!
160Værdien af dit ord er ubeskrivelig,
det er troværdigt og står fast for evigt.
Lydighed og tryghed
161Der er magtfulde mænd, som angriber mig uden grund,
men jeg vil holde fast ved dit ord i mit hjerte.
162Din vejledning fylder mig med glæde,
som en, der har vundet en stor gevinst.
163Det er løgn og bedrag, jeg hader,
men jeg elsker dit ord.
164Dag efter dag vil jeg takke dig
for dine retfærdige lovbud.
165De, der elsker din lov, lever trygt,
intet kan rokke dem.
166Der er en forvisning i mit hjerte om, at du vil redde mig,
og jeg vil blive ved med at adlyde dine bud.
167Dine befalinger har jeg altid for øje,
jeg elsker dem af hele mit hjerte.
168Du ved, at jeg har adlydt dine bud,
for mit liv ligger udbredt for dig.
Råb om frelse
169Jeg beder om hjælp, Herre, lyt til mit råb.
Lad dit ord give mig råd og vejledning.
170Ja, jeg beder så inderligt om nåde,
grib ind og red mig, som du har lovet.
171Jeg vil lovprise dig, Herre,
for du har lært mig at forstå dine bud.
172Jeg vil synge en sang om dit ord,
for alle dine love er gode og retfærdige.
173Jeg venter på, at du griber ind,
for jeg har valgt at gøre din vilje.
174Jeg længes efter, at du redder mig, Herre,
og jeg glæder mig over dine lovbud.
175Jeg ønsker at leve i lovprisning til dig.
Lad dit ord være min støtte på livsvejen.
176Jeg er som et får, der er faret vild.
Kom og red mig, for jeg har holdt fast ved dine bud.
