Psalmul 118
1Mulțumiți Domnului, căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!
2Israel să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!“
3Casa lui Aaron să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!“
4Cei ce se tem de Domnul să zică:
„Căci în veac ține îndurarea Lui!“
5În mijlocul necazului L‑am chemat pe Domnul5 Ebr.: YAH, o formă prescurtată a tetragramei divine YHWH, formă care apare în componența mai multor sintagme ebraice. Vezi și v. 14, 17-19.,
și Domnul mi‑a răspuns și m‑a scos la loc larg.
6Domnul este de partea mea. Nu mă voi teme!
Ce‑mi va face omul?!
7Domnul este de partea mea. El este ajutorul meu.
De aceea voi privi triumfător la cei ce mă urăsc.
8Mai bine să te adăpostești în Domnul,
decât să te încrezi în om.
9Mai bine să te adăpostești în Domnul,
decât să te încrezi în cei nobili.
10Toate neamurile mă înconjurau,
dar le‑am îndepărtat în Numele Domnului.
11Mă încercuiau, da, mă împresurau,
dar le‑am îndepărtat în Numele Domnului.
12Mă împresurau ca niște albine,
dar au fost stinse ca un foc de paie:
le‑am îndepărtat în Numele Domnului.
13Eram împins cu putere, ca să cad,
dar Domnul m‑a ajutat.
14Domnul este tăria și cântarea mea;
El a devenit izbăvirea mea.
15Strigăt de bucurie și de izbăvire
se află în corturile celor drepți.
Dreapta Domnului aduce victoria.
16Dreapta Domnului este înălțată;
dreapta Domnului aduce victoria.
17Nu voi muri, ci voi trăi
și voi povesti lucrările Domnului.
18Domnul m‑a disciplinat aspru,
dar nu m‑a dat morții.
19Deschideți‑mi porțile dreptății,
ca să intru să‑I mulțumesc Domnului!
20Aceasta este poarta Domnului;
cei drepți intră pe ea.
21Îți voi mulțumi, căci mi‑ai răspuns
și mi‑ai dat izbăvire.
22Piatra pe care au respins‑o zidarii,
a devenit Piatra din capul unghiului.
23Domnul a făcut acest lucru;
el este minunat în ochii noștri.
24Aceasta este ziua pe care a făcut‑o Domnul.
Să ne bucurăm și să ne veselim în ea!
25Oh, Doamne, Te rugăm, izbăvește!
Oh, Doamne, Te rugăm, dă victorie!
26Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!
Vă binecuvântăm din Casa Domnului.
27Domnul este Dumnezeu
și El ne luminează.
Legați cu funii jertfa de sărbătoare
și aduceți‑o până la coarnele altarului!27 Sau: Alăturați‑vă sărbătorii cu ramuri / și veniți până la coarnele altarului!
28Tu ești Dumnezeul meu și Îți voi mulțumi!
Tu ești Dumnezeul meu și Te voi înălța!
29Mulțumiți Domnului, căci este bun,
căci în veac ține îndurarea Lui!
Lovsang som tak for sejr118,0 Denne sang blev normalt brugt ved Løvhyttefesten.
1Tak Herren, for han er god.
Hans trofasthed varer til evig tid.
2Syng med, Israels menighed:
„Hans trofasthed varer til evig tid!”
3Syng med, Arons præsteslægt:
„Hans trofasthed varer til evig tid!”
4Syng med, alle I, der kender Herren:
„Hans trofasthed varer til evig tid!”
5I min nød bad jeg til Herren,118,5 I vers 5-21 er det sandsynligvis kongen (David?), der taler og takker Herren for sejr over fjendens hære.
han svarede og satte mig fri.
6Herren er med mig, så jeg vil intet frygte.
Hvad kan mennesker gøre mig?
7Herren hjælper mig,
han besejrer alle mine fjender.
8Det er bedre at stole på Herren
end at sætte sin lid til mennesker.
9Det er bedre at søge hjælp hos ham
end at stole på stormænd og fyrster.
10Jeg var omringet af fjendtlige hære,
men i Herrens kraft slog jeg dem tilbage.
11De kom imod mig fra alle sider,
men i Herrens kraft sejrede jeg over dem.
12De sværmede om mig som bier,
de blussede op som ild i en bunke kvas,
men i Herrens kraft slog jeg dem tilbage.
13Jeg blev angrebet hårdt og var ved at bukke under,
men Herren kom mig til undsætning.
14Herren hjalp mig og gav mig styrke,
han gav mig sejr over mine fjender.
15Der høres jubel og sejrsråb i de gudfrygtiges telte:
„Herren gav os sejr!
16Herren er stor og mægtig!
Det var ham, der gav os sejren!”
17Jeg er ikke død, jeg lever stadig.
Jeg vil fortælle, hvad Herren har gjort.
18Selv om Herren satte mig på en hård prøve,
skånede han dog mit liv.
19Luk helligdommens porte op,
så jeg kan gå ind og lovsynge Herren.
20De porte fører ind til Guds nærhed,
kun de gudfrygtige kan gå derind.
21Jeg takker dig, Herre,
for du hørte min bøn og gav mig sejr.
22Den sten, bygmestrene kasserede,
er blevet selve hjørnestenen.118,22 I vers 22-25 er det sandsynligvis folket, der synger. Meningen er uklar, men kongen sammenlignes åbenbart med en byggesten, der er blevet smidt væk, men så løftes op af Herren og får hæderspladsen. Måske var det et ordsprog. Det er også en profetisk henvisning til Messias.
23Det er Herren, der har gjort det,
og det er forunderligt at se.
24Det er Herrens dag i dag,
kom, lad os juble og fryde os.
25Herre, hjælp os, når vi er i nød,
red os og giv os fremgang!
26Velsignet være den, som kommer i Herrens navn.
Vi velsigner jer fra Herrens hus.
27Herren er vor Gud, og han har givet os glæde.
Lad folk komme i festligt optog
til alterets horn med flettede grene.118,27 Eller: „Kom og bind offerdyret til alterets horn.” Teksten er uklar.
28Du er min Gud, og jeg vil takke dig.
Jeg vil fortælle om din storhed og magt.
29Tak Herren, for han er god.
Hans trofasthed varer til evig tid!
