1Cel ce s‑a separat își caută propria plăcere;
el se dezlănțuie împotriva oricărei înțelepciuni.
2Cel nesăbuit nu‑și găsește plăcerea în pricepere,
ci doar în a face cunoscut ce este în inima lui.
3Când vine cel rău, vine și disprețul,
iar odată cu rușinea, vine și reproșul.
4Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape adânci;
izvorul înțelepciunii este ca un pârâu curgător.
5Nu este bine să fii părtinitor cu cel rău,
sau să nedreptățești pe cel drept la judecată.
6Buzele nesăbuitului aduc ceartă
și gura lui invită la lovituri.
7Gura celui nesăbuit îi aduce ruina
și buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui.
8Cuvintele bârfitorului sunt ca niște prăjituri;
ele alunecă până în odăile pântecului.
9Cel ce este leneș în lucrul lui
este frate cu cel ce distruge.
10Numele Domnului este un turn tare;
cel drept fuge în el și este protejat la înălțime.
11Averea este o cetate întărită pentru cel bogat;
el și‑o închipuie ca pe un zid înalt.
12Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă,
dar smerenia merge înaintea gloriei.
13Cine răspunde fără să fi ascultat
face o prostie și își atrage rușinea.
14Duhul omului îl sprijină în boală,
dar cine poate ridica un duh zdrobit?
15O inimă cu discernământ dobândește cunoștință,
și urechea celor înțelepți caută cunoștință.
16Un dar deschide uși celui ce îl oferă
și‑l duce înaintea celor mari.
17Primul care‑și apără cauza pare drept,
însă doar până intră semenul său și‑l cercetează.
18Sorțul pune capăt neînțelegerilor
și decide între cei puternici.
19Un frate nedreptățit este mai greu de câștigat decât o cetate întărită,
și neînțelegerile sunt ca porțile închise ale unei cetăți.
20Din rodul gurii lui, omul își satură pântecul;
din venitul buzelor lui, se satură.
21Moartea și viața sunt în puterea limbii,
iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.
22Cel ce‑și găsește o soție găsește ce este bine22 Probabil o aluzie la Gen. 2:18.
și primește astfel o favoare de la Domnul.
23Săracul vorbește cu rugăminți,
dar bogatul răspunde cu asprime.
24Cine are mulți prieteni poate ajunge la ruină,
dar există un amic care ține la tine mai mult decât un frate.
1Ɔhonamkani yɛ pɛsɛmenkominya;
na nea ɛmfa atɛntrenee mma no turuw ɔham.
2Ɔkwasea nni nhumu ho anigye,
na mmom nea ɔpɛ ara ne sɛ ɔde nʼadwene bɛto gua.
3Sɛ amumɔyɛsɛm ba a animtiaabu di so,
na aniwu nso di animguase akyi.
4Onipa anom nsɛm yɛ nsu a emu dɔ,
na nyansa asuti yɛ asuwa a ɛrefi ahuru.
5Enye sɛ wodi ma omumɔyɛfo
anaasɛ wobu nea odi bem ntɛnkyew.
6Nkwaseafo ano de akasakasa ba,
na wɔn ano frɛfrɛ ɔhwe.
7Nkwaseafo ano yɛ wɔn ara wɔn sɛe,
na wɔn anofafa yɛ wɔn ara wɔn kra afiri.
8Osekuni ano asɛm te sɛ aduan a ɛyɛ dɛ;
ɛhyɛnhyɛn onipa akwaa mu nyinaa.
9Nea ɔtoto nʼadwuma ase no
yɛ ɔsɛefo nuabarima.
10Awurade din yɛ abantenten a ɛyɛ den;
ahotefo guan kɔtoa na wonya bammɔ.
11Adefo ahonyade ne wɔn kuropɔn a wɔabɔ ho ban
wɔfa no sɛ ɔfasu tenten a wontumi mforo.
12Ansa na onipa bɛhwe ase no onya ahomaso koma,
na ahobrɛase di anuonyam anim.
13Nea ontie asɛm ansa na wama mmuae no,
ɛno ne ne gyimi ne nʼanimguase.
14Onipa honhom na ɛhyɛ no den wɔ ɔyare mu
na honhom a abotow de, hena na ɔpɛ?
15Nhumu koma nya nimdeɛ;
na anyansafo aso nso hwehwɛ.
16Akyɛde bue kwan ma nea ɔde ma
na ɛde no ba atitiriw anim.
17Ɛyɛ nea ɔbɔ ne nkuro kan no sɛ nʼasɛm yɛ dɛ,
kosi sɛ ɔfoforo bɛba abebisa no nsɛm no mu.
18Ntontobɔ twa akyinnyegye so,
na ɛpata atamfo.
19Onua a wɔafom no no asɛm yɛ den sen kuropɔn a ɛwɔ bammɔ,
akyinnyegye te sɛ abankɛse apon a wɔabram akyi.
20Onipa anom asɛm so aba ma ɔyafunu mee,
nnɔbae a nʼanofafa twa no mee no.
21Tɛkrɛma kura nkwa ne owu tumi,
na wɔn a wɔdɔ no no bedi nʼaba.
22Nea wanya yere no anya ade pa
na onya adom fi Awurade hɔ.
23Ohiani srɛ ahummɔbɔ,
nanso ɔdefo de kasaden bua no.
24Ɔbarima a ne nnamfonom dɔɔso betumi ahwe ase,
nanso adamfo bi wɔ hɔ a ɔbɛfam ne ho asen onua.
