Schimbarea la față
(Mc. 9:2-13; Lc. 9:28-36)
1După șase zile, Isus i-a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, fratele acestuia, și i-a dus deoparte, pe un munte înalt. 2Acolo I s-a schimbat înfățișarea înaintea lor. Fața Lui a strălucit ca soarele, iar hainele Lui au devenit strălucitoare ca lumina. 3Și iată că li s-au arătat Moise și Ilie, stând de vorbă cu El.
4Petru I-a zis4 Lit.: Petru, răspunzând, I-a zis. lui Isus:
– Doamne, este bine să fim aici! Dacă vrei, voi face aici trei corturi: unul pentru Tine, unul pentru Moise și unul pentru Ilie.
5În timp ce vorbea el, iată că un nor strălucitor i-a acoperit. Și iată că un glas din nor a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în Care-Mi găsesc plăcerea! De El să ascultați!5 Vezi Deut. 18:15.“
6Când au auzit glasul, ucenicii s-au aruncat cu fața la pământ și s-au înspăimântat foarte tare.
7Dar Isus S-a apropiat și i-a atins, zicând:
– Ridicați-vă și nu vă temeți!
8Când și-au ridicat privirea, n-au mai văzut pe nimeni în afară de Isus singur.
9În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicând:
– Să nu spuneți nimănui despre această viziune, până când nu va fi înviat Fiul Omului dintre cei morți.
10Ucenicii L-au întrebat, zicând:
– Atunci de ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilie?
11Isus, răspunzând, a zis:
– Într-adevăr, Ilie vine și va reașeza toate lucrurile. 12Dar Eu vă spun că Ilie a venit deja, însă ei nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el tot ce-au vrut. Tot așa urmează să sufere și Fiul Omului din cauza lor.
13Atunci ucenicii au înțeles că le vorbise despre Ioan Botezătorul.
Vindecarea unui băiat demonizat
(Mc. 9:14-29; Lc. 9:37-43)
14Când au ajuns la mulțime, un om s-a apropiat de El, a îngenuncheat înaintea Lui 15și I-a zis:
– Doamne, ai milă de fiul meu, căci este epileptic15 Vezi nota de la 4:24. și suferă cumplit! Cade adesea în foc și adesea în apă! 16L-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece.
17Isus, răspunzând, a zis:
– O, generație necredincioasă și pervertită! Până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai îngădui? Aduceți-l aici la Mine!
18Isus a mustrat demonul, iar acesta a ieșit din el. Și băiatul a fost vindecat chiar în ceasul acela.
19Atunci ucenicii s-au dus deoparte la Isus și au zis:
– Noi de ce n-am putut să-l alungăm?
20El le-a răspuns:
– Din cauza puținei voastre credințe. Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință ca un bob de muștar20 Sămânța de muștar este folosită ca metaforă a micimii și a lucrului neînsemnat atât în evanghelii (Matei, Marcu și Luca), cât și în scrierile rabinice. În cazul de față, accentul nu cade pe mărimea credinței, ci pe prezența ei și pe capacitatea ei de a lucra., ați zice acestui munte: „Mută-te de aici, acolo!“, iar el s-ar muta. Nimic nu v-ar fi imposibil! 21Dar acest fel de demoni nu ies afară decât prin rugăciune și post.
Isus vorbește din nou despre moartea și învierea Sa
(Mc. 9:30-32; Lc. 9:43-45)
22În timp ce erau adunați în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul Omului urmează să fie predat22 Verbul poate însemna și a trăda. Totuși, sensul literal este a preda. în mâinile oamenilor. 23Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va fi înviat.“ Ei s-au întristat foarte tare.
Taxa pentru Templu
24Când au ajuns în Capernaum, au venit la Petru cei ce încasau cele două drahme24 Gr.: didrachma, echivalentul a jumătate de șechel sau a 2 denari, echivalentul plății pentru 2 zile de muncă; taxa anuală, cerută fiecărui bărbat de peste 20 ani (vezi Ex. 30:13; 2 Cron. 24:9; Neem. 10:32). În regiune, în perioada NT, circulau trei tipuri de monede: cele imperiale (după standard roman), cele provinciale (după standard grecesc) și cele locale (șechelul). pentru Templu și l-au întrebat:
– Învățătorul vostru nu plătește cele două drahme pentru Templu?
25El le-a răspuns:
– Ba da.
Când Petru a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând:
– Ce crezi, Simone? De la cine strâng regii pământului tributuri sau taxe? De la fiii lor sau de la străini?
26Petru I-a răspuns:
– De la străini.
Isus i-a zis:
– Așadar, fiii sunt liberi. 27Totuși, ca să nu-i facem să se poticnească, du-te la mare, aruncă undița și trage afară primul pește care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi un stater27 Monedă din argint valorând o tetradrahmă (2 didrahme).. Ia-l și dă-li-l lor pentru Mine și pentru tine.
Yesu Animuonyam Da Adi
1Nnansia akyi, Yesu faa Petro, Yakobo ne ne nua Yohane de wɔn kɔɔ bepɔ tenten bi a ɛso yɛ dinn atifi. 2Wɔwɔ hɔ no, wɔhunuu sɛ ne onipadua asesa ama nʼanim ahyerɛn sɛ owia, ma nʼatadeɛ ayɛ fitafita sɛ nwera. 3Prɛko pɛ, Mose ne Elia bɛfirii hɔ a wɔne Yesu rekasa.
4Petro kaa sɛ, “Awurade, ɛyɛ nwanwa sɛ yɛn nso yɛwɔ ha bi. Sɛ wobɛpene so a, anka mɛbɔ asese mmiɛnsa na mede baako ama wo, na mede baako ama Mose, na mede baako ama Elia.”
5Petro gu so rekasa no, omununkum hann bi bɛkataa wɔn so ɛnna nne bi firi omununkum no mu kaa sɛ, “Yei ne me Dɔ Ba a ɔsɔ mʼani. Montie no!”
6Asuafoɔ no tee nne no, wɔbɔɔ hu, maa wɔde wɔn anim butubutuu fam. 7Yesu baa wɔn nkyɛn, bɛsosɔɔ wɔn mu kaa sɛ, “Monsɔre! Monnsuro!” 8Wɔpagyaa wɔn ani nso, wɔanhunu obiara sɛ Yesu nko ara.
9Ɛbaa sɛ wɔresiane afiri bepɔ no so no, Yesu bɔɔ wɔn ano sɛ, “Monnka deɛ moahunu no nkyerɛ obiara kɔsi sɛ mɛnyane afiri awufoɔ mu.”
Elia Mmaeɛ A Ɛtɔ So Mmienu Ho Asɛm
10Yesu asuafoɔ no bisaa no sɛ, “Adɛn enti na da biara Yudafoɔ mpanin ka ti mu sɛ, ɛsɛ sɛ Elia sane ba ansa na Agyenkwa no aba?”
11Yesu buaa wɔn sɛ, “Deɛ wɔreka no wom. Ɛsɛ sɛ Elia di ɛkan ba bɛtoto nneɛma yie. 12Na nokorɛ ni, Elia aba dada na wɔanhunu no, na dodoɔ no ara ne no anni no yie. Na me, Agyenkwa no nso, mɛhunu amane wɔ wɔn nsam saa ara.” 13Afei, asuafoɔ no hunuu sɛ, Yohane Osubɔni ho asɛm na ɔreka no.
Otwafoɔ Bi Ayaresa
14Ɛberɛ a ɔsiane duruu bepɔ no ase no, ɔhunuu sɛ nnipadɔm retwɛn no. Ɔbarima bi bɛbuu nkotodwe wɔ Yesu anim kaa sɛ, 15“Owura, hunu me ba bi a ɔtwa mmɔbɔ, ɛfiri sɛ, ɔwɔ ɔhaw kɛseɛ mu. Sɛ otwa no ba a, ɛtumi twa no hwe ogya anaa nsuo mu. 16Enti, mede no brɛɛ wʼasuafoɔ no sɛ wɔnsa no yadeɛ; nanso wɔantumi.”
17Yesu kaa sɛ, “Mo asoɔdenfoɔ a monni gyidie! Me ne mo ntena nkɔsi da bɛn? Momfa no mmrɛ me ha.” 18Yesu teateaa honhommɔne a ɛwɔ abarimaa no mu no ma ɛtu firii ne mu ma amonom hɔ ara ne ho tɔɔ no.
Gyidie Mu Tumi
19Ɛkaa Yesu ne nʼasuafoɔ no, wɔbisaa no sɛ, “Adɛn enti na yɛantumi antu honhommɔne no?”
20Yesu buaa wɔn sɛ, “Ɛfiri sɛ, mo gyidie sua. Sɛ mowɔ gyidie sɛ onyina aba17.20 ɛgyina hɔ ma sinapi aba. a ɛsua koraa no a, anka mobɛtumi aka akyerɛ bepɔ yi sɛ, ‘Tutu kɔ nohoa!’ na ɛbɛtutu akɔ akyirikyiri. 21Na saa honhommɔne a ɛte sɛɛ yi deɛ, ɛrentumi ntu da, gye sɛ monam mpaeɛbɔ ne mmuada die so.”
Yesu Ka Ne Owuo Ho Asɛm
22Ɛda bi a Yesu ne nʼasuafoɔ no wɔ Galilea no, ɔka kyerɛɛ nʼasuafoɔ no sɛ, “Wɔrebɛyi Onipa Ba no de no ahyɛ wɔn a 23wɔwɔ tumi no nsa, na wɔakum no na ne nnansa so no, wanyane aba nkwa mu bio.” Asuafoɔ no tee saa asɛm yi no, wɔn werɛ hoeɛ, na wɔn akoma nso tuiɛ.
Yesu Tua Asɔredan Mu Ɛtoɔ
24Ɛberɛ a wɔbɛduruu Kapernaum no nso, ɛhɔ asɔre no mu ɔtogyefoɔ baa Petro nkyɛn bɛbisaa no sɛ, “Enti, wo wura tua ɛtoɔ?”
25Petro buaa no sɛ, “Aane ɔtua.”
Petro firi hɔ no, ɔkɔɔ efie kɔbɔɔ Yesu amaneɛ a ɛfa ɛtoɔtua no ho. Yesu amma nʼano ansi koraa na ɔbisaa no sɛ, “Na wo Petro, wo nso wodwene ho sɛn? Ahemfo twa ɛtoɔ ma wɔn ara wɔn ɔmanfoɔ tua anaasɛ wɔtwa ma ahɔhoɔ a wɔdi wɔn so no?”
26Petro buaa sɛ, “Wɔtwa ɛtoɔ no ma ahɔhoɔ no.”
Yesu nso buaa sɛ, “Petro mo! Ɛnneɛ na ɛnsɛ sɛ ɔman mma no tua ɛtoɔ biara. 27Na mmom, ɛsiane sɛ mempɛ sɛ wɔfa yɛn ho abufuo no enti, kɔ asuo no mu kɔto darewa. Apataa a wobɛyi no adi ɛkan no, bue nʼanom. Wobɛhunu sika a ɛbɛso me ne wo ɛtoɔ no tua sɛ ɛhyɛ nʼanom; yi na fa kɔtua ma wɔn.”
