Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 1:1-45

Lucrarea lui Ioan Botezătorul

(Mt. 3:1-12; Lc. 3:2-16; In. 1:19-28)

1Începutul1 Termenul face aluzie la Gen. 1:1, în ideea că, odată cu venirea lui Isus Cristos, are loc un nou început. Primul verset pare a funcționa ca un titlu, fie al pasajului respectiv, fie al întregii evanghelii. Evangheliei1 Termenul Evanghelie înseamnă: Vestea Bună [peste tot în carte]. lui1 Sau: despre; sau: pe care a adus‑o / proclamat‑o. Isus1 Gr.: Iesous – transcrierea în greacă a termenului ebraic și aramaic Ieșua (care înseamnă Domnul mântuie), o formă prescurtată a lui Ioșua sau Iehoșua (transliterat în limba română ca Iosua). În LXX și în pasajele din F.A. 7:45 și Evr. 4:8 în NT grecesc, numele lui Iosua apare transcris ca Isus. Cristos1 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns; [peste tot în carte]., Fiul lui Dumnezeu. 2Așa cum este scris în Isaia, profetul2 Unele mss conțin: Așa cum este scris în Profeți, probabil din cauză că citatul care urmează este, în prima parte, o combinație între Ex. 23:20 și Mal. 3:1, iar în a doua parte este din Is. 40:3. Evanghelistul îl menționează doar pe Isaia (vezi și Mt. 27:9 și nota).:

„Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu,

care‑Ți va pregăti calea,

3un glas al celui ce strigă în pustie:

«Pregătiți calea Domnului,

neteziți‑I cărările!»“

4S‑a arătat Ioan, cel ce boteza în pustie și proclama botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5Tot ținutul Iudeei și toți ierusalimiții au început să iasă la el și, mărturisindu‑și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. 6Ioan era îmbrăcat într‑o haină din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele.6 Vezi 2 Regi 1:8; Zah. 13:4. El se hrănea cu lăcuste6 Unii comentatori care vin de pe filiera textului latinesc sugerează faptul că Ioan, vegetarian fiind, postitor, s‑ar fi hrănit cu locusta, un soi de salată sălbatică. și cu miere sălbatică. 7Ioan predica și zicea: „După mine vine Unul mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să mă aplec să‑I dezleg cureaua sandalelor! 8Eu v‑am botezat cu8 Sau: în. apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.“

Botezul lui Isus

(Mt. 3:13-17; Lc. 3:21-22; In. 1:32-34)

9În acele zile, Isus a venit din Nazaretul Galileei și a fost botezat de către Ioan în Iordan. 10Și imediat după ce a ieșit din apă, El a văzut cerurile deschise și Duhul coborând spre El asemenea unui porumbel. 11Și din ceruri s‑a auzit un glas: „Tu ești Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc plăcerea!“11 O aluzie la Ps. 2:7 și la Is. 42:1.

Ispitirea lui Isus în pustie

(Mt. 4:1-11; Lc. 4:1-13)

12Imediat12 Adverb folosit frecvent în evanghelie, ținând de particularitatea ei. Duhul L‑a dus în pustie. 13El a stat în pustie patruzeci de zile13 Vezi Ex. 24:18; 34:28; Deut. 8:2-3. Vezi, de asemenea, nota de la Mt. 2:15., fiind ispitit13 Același verb apare în versiunea grecească a Vechiului Testament, fiind folosit atât în cazul lui Dumnezeu, Care pune la încercare omul/poporul (Gen. 22:1; Ex. 15:25; 16:4), cât și în cazul omului/poporului, care Îl pune la încercare (Îl ispitește) pe Dumnezeu (Ex. 17:2, 7. Vezi și Mt. 4:1; Lc. 4:2; Evr. 3:9). de Satan13 Cuvânt împrumutat din ebraică, însemnând vrăjmaș sau acuzator. Ulterior acesta a devenit un nume propriu folosit cu referire la cel care este acuzatorul, în mod special în perioada NT. Termenul diabolos este traducerea grecească a lui Satan.. Acolo stătea împreună cu animalele sălbatice, iar îngerii Îi slujeau13 Vezi Ex. 23:20, 23; 32:34..

Primii ucenici

(Mt. 4:12-22; Lc. 4:14-15; 5:2-11)

14După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, proclamând Evanghelia lui14 Sau: despre; sau: pe care a adus‑o. Dumnezeu. 15El zicea: „S‑a împlinit vremea! S‑a apropiat Împărăția lui Dumnezeu15 Împărăția lui Dumnezeu reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în același timp o realitate prezentă și o speranță în viitor [peste tot în carte].! Pocăiți‑vă și credeți în Evanghelie!“

16În timp ce trecea pe lângă Marea Galileei16 Cunoscută și sub numele de: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei; [peste tot în carte]., Isus i‑a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. 17Isus le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face să fiți pescari de oameni!“ 18Ei și‑au lăsat imediat năvoadele și L‑au urmat.

19Mergând puțin mai încolo, i‑a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui. Ei erau într‑o barcă și își reparau năvoadele. 20Imediat i‑a chemat, iar ei l‑au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajați, și L‑au urmat.

Isus vindecă în Capernaum un om demonizat

(Lc. 4:31-37)

21S‑au dus în Capernaum și, imediat, în ziua de Sabat, Isus a intrat în sinagogă21 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după anul 586 î.Cr.) [peste tot în carte]. și a început să dea învățătură. 22Ei erau uimiți de învățătura Lui, căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii22 Lit.: scribii, în sensul de erudiți, experți în Lege; cei care studiau, interpretau și învățau atât Legea lui Moise, cât și legile și reglementările tradiționale. Majoritatea erau farisei [peste tot în carte].. 23Chiar atunci, în sinagoga lor era un om care avea în el un duh necurat.

El a strigat, 24zicând:

– Ce avem noi de‑a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!

25Isus l‑a mustrat, zicând:

– Taci și ieși afară din el!

26Atunci duhul necurat a ieșit din el, scuturându‑l și strigând cu glas tare. 27Toți au rămas uimiți, așa că se întrebau între ei, zicând: „Ce este aceasta? Este o învățătură nouă, care are autoritate! El poruncește chiar și duhurilor necurate, iar ele Îl ascultă!“ 28Și I s‑a dus vestea imediat pretutindeni, în întreaga vecinătate a Galileei.

Isus vindecă bolnavii

(Mt. 8:14-17; Lc. 4:38-41)

29Imediat după ce au ieșit din sinagogă, au intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. 30Soacra lui Simon era întinsă în pat, având febră, și ei I‑au vorbit imediat despre ea. 31El S‑a apropiat, a apucat‑o de mână și a ridicat‑o. Și febra a lăsat‑o, iar ea a început să le slujească. 32Când s‑a lăsat seara, după ce a apus soarele, au adus la El pe toți cei bolnavi și pe cei demonizați. 33Întreaga cetate era adunată la ușă. 34El i‑a vindecat pe mulți care sufereau de diferite boli și a alungat mulți demoni. Pe demoni nu‑i lăsa să vorbească, pentru că Îl cunoșteau.

Isus predică în Galileea

(Lc. 4:42-44)

35Dis‑de‑dimineață, când încă era foarte întuneric, Isus S‑a sculat, a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu. Și Se ruga acolo.

36Dar Simon și cei ce erau cu El au început să‑L caute 37și, când L‑au găsit, I‑au zis:

– Toți Te caută!

38Isus le‑a răspuns:

– Să mergem în altă parte, în satele învecinate, ca să predic și acolo, căci pentru aceasta am ieșit!

39Și S‑a dus în toată Galileea, predicând în sinagogi și alungând demoni.

Curățirea unui bolnav de lepră

(Mt. 8:2-4; Lc. 5:12-16)

40A venit la El un lepros40 Termenul grecesc poate desemna diverse boli ale pielii, nu neapărat lepra [peste tot în capitol]. care a îngenuncheat și L‑a rugat, zicând:

– Dacă vrei, poți să mă curățești40 Bolnavul era considerat necurat din punct de vedere ceremonial și la fel erau considerați și cei care intrau în contact cu el (vezi Lev. 13:1-46).!

41Cuprins de milă41 Unele mss conțin: de mânie. Vezi și 3:5; 10:14., Isus a întins mâna, l‑a atins și i‑a zis:

– Da, vreau. Fii curățit!

42Și imediat lepra s‑a îndepărtat de la el și a fost curățit.

43Isus i‑a spus să plece imediat, avertizându‑l 44și zicându‑i:

– Vezi să nu spui nimănui nimic, ci du‑te, arată‑te preotului și adu pentru curățirea ta ceea ce a poruncit Moise44 Vezi Lev. 14:1-32., ca mărturie pentru ei.

45Dar el, ieșind, a început să proclame și să răspândească vestea atât de mult, încât Isus nu mai putea să intre pe față în cetate, ci stătea afară, în locuri pustii. Și oamenii veneau la El de pretutindeni.

Asante Twi Contemporary Bible

Marko 1:1-45

Yohane Osubɔni Asɛnka

1Asɛmpa a ɛfa Yesu Kristo, Onyankopɔn Ba no ho no, ahyɛaseɛ nie. 2Wɔatwerɛ wɔ Odiyifoɔ Yesaia nwoma no mu sɛ,

“Mɛsoma me ɔbɔfoɔ adi wʼanim ɛkan.

Ɔno na ɔbɛsiesie ɛkwan ama wo.”

3“Nne bi reteam firi ɛserɛ so sɛ,

‘Monsiesie ɛkwan mma Awurade,

mommɔ akwan a ɛtene mma no.’ ”

4Enti Yohane ba bɛbɔɔ asu wɔ ɛserɛ so, ɔkaa adwensakyera asubɔ a ɛma bɔnefakyɛ ho asɛm. 5Nnipa fifiri Yerusalem ne Yudea nkuro so kɔhunuu Yohane, tiee no. Na wɔkaa wɔn bɔne kyerɛɛ no no, ɔbɔɔ wɔn asu wɔ Asubɔnten Yordan mu. 6Na Yohane hyɛ atadeɛ a wɔde yoma nhoma na apam a aboa nhoma abɔsoɔ nso bɔ mu. Na nʼaduane yɛ ntutummɛ ne ɛwoɔ. 7Ne nkyerɛkyerɛ no mu, ɔkaa sɛ, “Ɛrenkyɛre koraa, obi bɛba a ɔwɔ tumi sene me a, ne mpaboa ahoma mpo, mensɛ sɛ mekoto mesane. 8Me deɛ, mede nsuo na ɛbɔ mo asu, na ɔno deɛ, ɔde Honhom Kronkron na ɛbɛbɔ mo asu!”

Yesu Asubɔ Ne Ne Sɔhwɛ

9Ɛda bi, Yesu firii Nasaret a ɛwɔ Galileaman mu ba maa Yohane bɔɔ no asu wɔ Asubɔnten Yordan mu. 10Yesu firi nsuo no mu sii konkɔn so ara pɛ, ɔhunuu sɛ ɔsoro abue, na Honhom Kronkron resiane sɛ aborɔnoma aba ne so. Saa ɛberɛ no ara mu, 11ɛnne bi firi ɔsoro kaa sɛ, “Wone me Dɔ Ba a wosɔ mʼani.”

12Ɛhɔ ara, Honhom Kronkron de Yesu kɔɔ ɛserɛ so. 13Ɔtenaa hɔ adaduanan a na obiara nka ne ho ka wiram mmoa nko ara. Ɛhɔ na ɔbonsam sɔɔ no hwɛeɛ. Akyire yi, abɔfoɔ ba bɛsom no.

14Ɔhene Herode kyeree Yohane akyi no, Yesu kɔɔ Galilea kɔkaa asɛmpa no wɔ hɔ. 15Ɔkaa sɛ, “Ɛberɛ no awie du! Onyankopɔn Ahennie no abɛn. Monnu mo ho na monnye asɛmpa no nni!”

Asuafoɔ A Wɔdi Ɛkan No Frɛ

16Ɛda bi a Yesu nam Galilea mpoano no, ɔhunuu Simon ne ne nua Andrea sɛ wɔregu asau. 17Yesu frɛɛ wɔn sɛ, “Mommɛdi mʼakyi! Na mɛma mo ayɛ nnipayifoɔ.” 18Ɛhɔ ara, wɔgyaa wɔn asau no guu hɔ bɛdii nʼakyi.

19Ɔkɔɔ nʼanim kakra no, ɔhunuu Sebedeo mma baanu a wɔfrɛ ɔbaako Yohane, ɛnna ɔbaako nso Yakobo, sɛ wɔte kodoɔ mu reyɛ wɔn asau ho adwuma. 20Ɔfrɛɛ wɔn nso sɛ wɔmmɛdi nʼakyi. Ntɛm ara, wɔgyaa wɔn agya Sebedeo ne nʼapaafoɔ hɔ wɔ kodoɔ no mu bɛdii nʼakyi.

Yesu Tu Honhommɔne

21Yesu ne nʼakyidifoɔ yi bɛduruu Kapernaum. Na Homeda duruiɛ no, ɔkɔɔ asɔredan mu kɔkaa asɛmpa no. 22Nnipa no tee asɛm no no, wɔn ho dwirii wɔn, ɛfiri sɛ, ɔkasaa te sɛ obi a ɔwɔ tumi, na mmom wankasa sɛ Atwerɛsɛm no akyerɛkyerɛfoɔ no. 23Amonom hɔ ara, ɔbarima bi a ɔwɔ wɔn hyiadan no mu hɔ a ɔwɔ honhommɔne teaam mu sɛ, 24“Ɛdeɛn na wo Nasareni Yesu ne yɛn wɔ yɛ? Woaba sɛ worebɛsɛe yɛn anaa? Menim wo sɛ wone Onyankopɔn Ba Kronkronni no!”

25Yesu teateaa honhommɔne no sɛ, “Mua wʼano! Firi ne mu kɔ!” 26Honhommɔne no wosoo saa ɔbarima no, ma ɔteateaam den na ɛtu kɔeɛ.

27Nnipa no nyinaa ho dwirii wɔn, ma wɔbisabisaa wɔn ho wɔn ho sɛ. “Nkyerɛkyerɛ foforɔ bɛn ni? Ahonhommɔne mpo tie ne nne!” 28Saa anwanwadeɛ a ɔyɛeɛ yi ho nsɛm trɛ faa Galileaman mu nyinaa.

Yesu Sa Nyarewa

29Wɔfirii hyiadan no mu no, wɔne Yakobo ne Yohane kɔɔ Simon ne Andrea efie. 30Na Simon ase baa ɛda mpa so a huraeɛ akyere no, na wɔkaa ne ho asɛm kyerɛɛ Yesu. 31Yesu kɔɔ baabi a ɔda hɔ, kɔsɔɔ ne nsa, ma ɔsɔre tenaa ase. Ɛhɔ ara, huraeɛ no tu firii ne so. Ɔsɔre noaa aduane maa wɔn.

32Ɛduruu anwummerɛ no, nnipa no de ayarefoɔ ne wɔn a wɔwɔ ahonhommɔne brɛɛ Yesu sɛ ɔnsa wɔn yadeɛ. 33Kuro mu no nyinaa bɛboaa wɔn ho ano wɔ efie no aboboano, 34na Yesu saa ayarefoɔ bebree yadeɛ. Ɔtuu ahonhommɔne bebree nso. Nanso, wamma ahonhommɔne no ankasa, ɛfiri sɛ, na wɔnim no.

Yesu Twee Ne Ho Kɔbɔɔ Mpaeɛ

35Ahemadakye a na ɛnim nteteeɛ no, Yesu sɔre firii efie hɔ kɔɔ baabi a ɛhɔ yɛ dinn, kɔbɔɔ mpaeɛ wɔ hɔ. 36Simon ne wɔn a wɔka ne ho firii adi kɔhwehwɛɛ no, 37na wɔhunuu no no, wɔka kyerɛɛ no sɛ, “Nnipa bebree rehwehwɛ wo.”

38Ɔka kyerɛɛ wɔn sɛ, “Ɛsɛ sɛ yɛkɔ nkuro a aka no so, na mekɔka mʼasɛm kyerɛ wɔn, ɛfiri sɛ, ɛno enti na mebaeɛ.” 39Enti, ɔkɔɔ Galileaman mu baabiara kɔkaa asɛmpa no wɔ asɔredan mu, tuu ahonhommɔne bebree nso.

Yesu Sa Ɔkwatani Bi Yadeɛ

40Ɔkwatani bi bɛkotoo no srɛɛ no sɛ, “Sɛ ɛyɛ wo pɛ a, wobɛtumi ama me ho ate.”

41Yesu hunuu ɔkwatani no mmɔbɔ, enti ɔde ne nsa kaa no kaa sɛ, “Mepɛ! Wo ho mfi!” 42Amonom hɔ ara, ne ho teeɛ, maa ne ho tɔɔ no!

43Yesu bɔɔ nʼano dendeenden sɛ, 44“Nka saa asɛm yi nkyerɛ obiara, na mmom, fa wo ho kɔkyerɛ ɔsɔfoɔ. Sɛ worekɔ a, fa wʼafɔrebɔdeɛ a Mose ahyɛ sɛ akwatafoɔ a wɔasa wɔn yadeɛ mfa nka wɔn ho nkɔ no ka wo ho kɔ, sɛdeɛ ɛbɛma obiara ahunu sɛ wo ho atɔ wo bio.” 45Nanso, ɔrekorɔ no nyinaa, na ɔde nteateamu rebɔ nʼayaresa no ho dawuro. Esiane yei enti, sɛ Yesu kɔ baabiara a, nnipadɔm bɛtwa ne ho hyia. Ɛno enti, afei baabiara a ɔbɛkɔ no, ɔnnyi ne ho adi. Enti, ɔtenaa ɛserɛ so hɔ maa nnipa bebree baa ne nkyɛn wɔ hɔ.