Marcu 11 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 11:1-33

Intrarea triumfală în Ierusalim

(Mt. 21:1-9; Lc. 19:28-38; In. 12:12-15)

1Când s‑au apropiat de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe și Betania, înspre Muntele Măslinilor, Isus i‑a trimis pe doi dintre ucenicii Săi, 2zicându‑le: „Duceți‑vă în satul dinaintea voastră. De îndată ce intrați în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n‑a încălecat încă niciun om. Dezlegați‑l și aduceți‑l! 3Dacă vă va spune cineva: «De ce faceți aceasta?», să‑i ziceți: «Domnul are nevoie de el.» Și imediat îl va trimite înapoi aici.“ 4Ei s‑au dus, au găsit măgărușul legat lângă ușă, afară în stradă, și l‑au dezlegat. 5Unii dintre cei care stăteau acolo i‑au întrebat: „Ce faceți? De ce dezlegați măgărușul?“ 6Ei le‑au zis așa cum le spusese Isus și aceștia i‑au lăsat să plece. 7Au adus măgărușul la Isus, și‑au pus hainele peste el, iar Isus a șezut pe el. 8Mulți își așterneau hainele pe drum,8 Omagiu adus unui rege (vezi 2 Regi 9:13). iar alții împrăștiau ramuri pe care le tăiaseră de pe câmpuri. 9Cei care mergeau înainte și cei care‑L urmau strigau:

„Osana!9 Gr.: hosanna, o transliterare în greacă a sintagmei ebraice hoșia na. În limba română s‑a înrădăcinat sub forma Osana. Sintagma provine din Ps. 118:25: Oh, DOAMNE, Te rugăm, mântuiește! (anna YHWH hoșia na). Cuvântul hoșia este un verb la imperativ, care tradus înseamnă: mântuiește. Particula na amplifică valoarea emfatică a imperativului și înseamnă te rog/te rugăm. De observat că litera ebraică ș (sh) n‑a putut fi redată în LXX (traducerea în greacă a VT ebraic) din cauză că nu există în alfabetul grecesc. Acolo cuvântul începe cu accentul răspicat pe litera o, care îl transformă într‑un h: hosanna. Vulgata păstrează forma Osanna.

Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!9 Vezi Ps. 118:26.

10Binecuvântată este Împărăția care vine, Împărăția strămoșului10 Lit.: tatălui. nostru David!10 Vezi 2 Sam. 7:11-14.

Osana în locurile preaînalte!“

Blestemarea smochinului neroditor

(Mt. 21:18-19)

11A intrat în Ierusalim, în Templu, S‑a uitat de jur‑împrejur la toate lucrurile și, pentru că era deja seara târziu, S‑a dus la Betania împreună cu cei doisprezece.

12În ziua următoare, după ce au ieșit din Betania, lui Isus I s‑a făcut foame. 13A văzut de departe un smochin care avea frunze și S‑a dus să vadă dacă va găsi ceva în el. Dar, când a ajuns la el, n‑a găsit nimic în el, în afară de frunze, pentru că nu era vremea smochinelor. 14Atunci i‑a zis: „În veci să nu mai mănânce nimeni rod din tine!“ Ucenicii Lui au auzit aceste cuvinte.

Isus alungă comercianții din Templu

(Mt. 21:12-22; Lc. 19:45-47; In. 2:13-16)

15Au ajuns în Ierusalim. El a intrat în Templu și a început să‑i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei 16și nu lăsa pe nimeni să ducă vreun vas16 Sau: vreun lucru, vreun obiect. prin Templu. 17El îi învăța și le zicea: „Oare nu este scris:

«Casa Mea va fi numită

o casă de rugăciune pentru toate neamurile.»17 Vezi Is. 56:7.?

Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!“17 Vezi Ier. 7:11.

18Conducătorii preoților și cărturarii au auzit lucrul acesta și căutau cum să‑L omoare, pentru că se temeau de El, deoarece întreaga mulțime era uimită de învățătura Lui. 19Și ori de câte ori se făcea târziu, Isus și ucenicii Lui19 Lit.: ei. Unele mss conțin: El. ieșeau afară din cetate.

Puterea credinței

(Mt. 21:20-22; 6:14)

20Dimineața, când au trecut pe lângă smochin, au văzut că era uscat din rădăcini.

21Petru și‑a amintit ce se întâmplase și i‑a zis:

– Rabbi21 Vezi nota de la 9:5., iată că smochinul pe care l‑ai blestemat s‑a uscat!

22Isus, răspunzând, le‑a zis:

– Aveți credință în Dumnezeu! 23Adevărat vă spun că22-23 Unele mss redau: 22 Isus, răspunzând, le‑a zis: Dacă aveți credință în Dumnezeu 23 adevărat vă spun că., dacă cineva ar zice acestui munte: „Ridică‑te și aruncă‑te în mare!“ și nu s‑ar îndoi în inima lui, ci ar crede că se va întâmpla ceea ce spune, i se va da întocmai. 24De aceea vă spun ca toate lucrurile pe care le cereți atunci când vă rugați, să credeți că le‑ați și primit, și ele vi se vor da. 25Și când stați în picioare rugându‑vă, să iertați dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru Care este în ceruri să vă ierte vouă nelegiuirile25 Gr.: paraptoma, termen care înseamnă a călca alături.. 26Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru Care este în ceruri nu vă va ierta nelegiuirile.

Autoritatea lui Isus

(Mt. 21:23-27; Lc. 20:1-8)

27Au intrat apoi din nou în Ierusalim.

În timp ce se plimba prin Templu, au venit la El conducătorii preoților, cărturarii și bătrânii 28și L‑au întrebat:

– Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Și cine Ți‑a dat această autoritate ca să le faci?

29Isus le‑a zis:

– Vă voi întreba un singur lucru. Răspundeți‑Mi și vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri. 30Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? Răspundeți‑Mi!

31Ei însă vorbeau între ei, zicând: „Dacă vom răspunde: «Din cer!», va întreba: «Atunci de ce nu l‑ați crezut?» 32Sau să răspundem: «De la oameni!»?“ Ei se temeau de mulțime, fiindcă toți considerau că Ioan a fost într-adevăr un profet.

33Așa că, răspunzându‑I lui Isus, au zis:

– Nu știm!

Atunci Isus le‑a zis:

– Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 11:1-33

Jesusca jatun Mandaj shinatajmi Jerusalenman yaicushca

(Mat 21:1-11; Luc 19:28-40; Juan 12:12-19)

1Ñami Jerusalén cʼuchullapi caj Betfagé, shuti, Betania shuti llajtacunaman chayarcacuna. Chaica, Olivos urcu chʼimbapurapimi. Chaipi cashpami Jesusca, Paipaj ishqui yachacujcunata cacharca. 2Paicunataca cashnami nirca: «Cancunapaj chʼimbanijpi caj, chai ashalla huasicuna tiyanman richij. Chaiman chayashpaca, pi manaraj tiyarishca burritotami huatashca shayacujta japinguichij. Chaitaca cacharishpa pushamuichijlla. 3Cacharicujpi pipish: “¿Imapajtaj chashna ruracunguichij?” nijpica: ‘Apunchij Jesusmi pushaj cacharca, ñallami saquij cachapanga’ ninguichij» nircami.

4Chashna nishpa cachajpica, quingu ñan uri, canlla pungupi malta cʼari burro huatashca shayacujta japishpami cacharicurcacuna. 5Chashna ruracujpimi, chaipi cajcunamanta shujca: «¿Imapajtaj burritotaca cacharicunguichij?» nishpa tapurca. 6Jesús nishca shinallataj huillajpica, apachun saquircallami. 7Burrota Jesuspajman apamushpaca, churanacunata burropaj jahuapi churajpimi, Jesusca tiyarirca. 8Shinallataj achcacunami, paicunapaj churanacunata ñanpi mantarcacuna. Shujtajcunaca, yura maquicunata pʼitishpami, tucui ñanta churarcacuna. 9Chaimantaca ñaupacujcunapish, caticujcunapish cashnami caparircacuna:

—¡Taita Diosca, alli nishca cachun!

¡Mandaj Dios cachajpi Shamucujta alli nishunchij!

10¡Ñucanchij yaya David mandanapi Tiyarigrijmari shamucun!

¡Paica, alli nishca cachun!

¡Jahua pacha Diosca, alli nishca cachun!— nircacunami.

11Jesusca Jerusalenman chayashpaca, Diospaj huasiman yaicushpami, tucuita ricurca. Chai qʼuipaca, ña tutayacujpimi chunga ishquita pushashpa Betaniaman rirca.

Higo yuratami Jesusca ama ashtahuan pʼucuchun nishca

(Mat 21:18-19)

12Cayandij punllaca Betaniamanta ricushpami, Jesusca yaricachirca. 13Carumanta shuj pʼangasapa higo yurata ricushpami, ‘Shuj granollapish tiyanpishchari’ nishpa ricunaman rirca. Chaiman cʼuchuyashpaca, manaraj higo tiyana punllacuna cashcamantami pʼangacunalla junda cashcata ricurca. 14Chaimantami Jesusca, higo yurataca:

—¡Cunanmantapacha pipish amataj canmantaca micuchun!— nirca. Chashna nijtaca, Paipaj yachacujcunapish uyarcacunami.

15Jerusalenman ña shayashpaca, Diospaj huasimanmi Jesusca yaicurca. Chai ucumantaca cʼatujcunatapish, randijcunatapishmi llujshichi callarirca. Shinallataj cullquita cambiajcunapaj meźacunatapish, palomacunata cʼatujcuna tiyarinatapishmi singuchishpa shitarca. 16Diospaj huasi ucuta imata apashca, caiman chaiman pasachunpish pita mana saquircachu. 17Chai qʼuipami, cashna nishpa yachachirca: «¿Manachu Dios Quillcachishcapica: “Ñuca huasica, tucui llajtacuna Ñucata mañana huasimi canga” nicujta ricunguichij? Ashtahuanpish cancunaca “shuhuacunapaj jutcutamari” rurashcanguichij» nircami.

18Chashna nijtaca Mandashcata yachachijcunapish, pushaj curacunapish uyarcacunami. Chaimantami, ima shina huañuchinata mashcarcacuna. Tucuicunallataj Pai yachachishcata ‘Allimi’ nishpa mancharinacucujpimi, mana imata rurai tucurcacuna.

19Tutayamujpica, Jesusca chai pueblomanta llujshishpa rircallami.

Jesús rimashca higo yuraca chaquirishcami

(Mat 21:20-22)

20Cayandij tutamantaca, higo yura cʼuchuta pasacushpami, sapimantataj chaquirishcata ricurcacuna. 21Chaita ricushpa yuyarishpami, Pedroca:

—¡Yachachij, riquiari Quiquin ama pʼucuchun nishca higo yuraca chaquirishcamari!— nircami.

22Jesusca, cashnami nirca:

—Taita Diosta crichij. 23Chashnataj tucunata shunguhuantaj crishpa, maijanpish cai urcuta: “Caimanta anchushpa, cuchapi siririgri” nijpica, pai nishca shinataj tucungallami. Imapish pai nishca shinami ruraringa. Chaica chashnatajmi. 24Chaimanta cancuna imata mañashpaca, japinatataj crishpa mañaichijlla, mañashca shina chasquinguichijtajmi. 25Cancuna mañangapajca, pihuan pʼiñanacushca cashpaca, chaitaraj allichinguichij. Cancunapura allichijpimi, jahua pachapi tiyacuj Yayapish cancuna mana alli rurashcataca pʼichanga. 26Cancuna mana perdonajpica, jahua pachapi caj cancunapaj Yayapish, cancunapaj juchacunataca mana perdonangachu— nircami.

‘¿Pitaj Cantaca chashna rurachun cacharca?’ nishcacunami

(Mat 21:23-27; Luc 20:1-8)

27Jerusalenman cutin tigrashpa Diospaj huasipi puricujpica, pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish, cunaj yuyajcunapishmi Jesuspajman shamurcacuna.

28Paicunami:

—¿Pitaj caicunataca rurachicun? ¿Pitaj Cantaca cashna rurachun cacharca?— nishpa tapurcacuna.

29Jesusca cashnami cutichirca:

—Ñucapish cancunata shuj shimillata tapusha. Chaita cutichijpica, Ñucapish pi mandajpi caita ruracushcataca huillashallami. 30¿Bautiźaj Juan bautiźachunca, jahua pacha Dioschu, runacunachu cachashca canga?— nircami.

31Chashna tapujpimi, paicunapura cashna parlanacurcacuna: «“Juantaca, jahua pacha Diosmi cacharca” nijpica: “Shinashpaca, ¿ima nishpataj Juan huillashcata mana crircanguichij?” ningami. 32“Runacunallami Juantaca cacharca” nijpipish, ¿gentecunaca imatashi ninga? Tucuicunamari Juantaca, Dios ima nishcata huillaj cashcata crincuna» ninacurcami.

33Chashna yuyarinacushpami, Jesusmanca:

—Mana yachanchijchu— nircacuna.

Chaimantami Jesuspish:

—Shinashpaca, Ñucapish pi mandajpi caicunata ruracushcataca mana huillashachu— nircami.