Marcu 12 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Marcu 12:1-44

Pilda viticultorilor

(Mt. 21:33-46; Lc. 20:9-19)

1Apoi a început să le vorbească în pilde:

– Un om a plantat o vie. A împrejmuit‑o cu un gard, a săpat un teasc și a construit un turn de pază.1 Vezi Is. 5:1-2, 7. Apoi a arendat‑o unor viticultori și a plecat într‑o călătorie. 2La vremea potrivită a trimis un sclav la viticultori ca să ia de la ei din roadele viei. 3Viticultorii însă l‑au apucat, l‑au bătut și l‑au trimis înapoi cu mâinile goale. 4Stăpânul a trimis apoi la ei un alt sclav, dar și pe acela l‑au lovit peste cap și l‑au umilit. 5A trimis apoi un altul, dar pe acela l‑au omorât, și apoi încă mulți alții, dintre care pe unii i‑au bătut, iar pe alții i‑au omorât.

6Singurul pe care‑l mai avea era un fiu preaiubit. În cele din urmă, l‑a trimis la ei, zicând: „Pe fiul meu îl vor respecta!“ 7Dar viticultorii aceia și‑au zis între ei: „Acesta este moștenitorul! Haideți să‑l omorâm și moștenirea va fi a noastră!“ 8Și l‑au apucat, l‑au omorât și l‑au scos afară din vie.

9Așadar, ce va face stăpânul viei? El va veni și‑i va nimici pe viticultori, iar via o va da altora. 10N‑ați citit cuvântul acesta în Scriptură:

„Piatra pe care au respins‑o zidarii

a devenit Piatra din capul unghiului.

11Domnul a făcut acest lucru

și este minunat în ochii noștri!“?10-11 Vezi Ps. 118:22, 23.

12Ei căutau să pună mâna pe El, dar le‑a fost frică de mulțime; căci știau că împotriva lor spusese Isus pilda. Așa că L‑au lăsat și au plecat.

Tributul datorat Cezarului

(Mt. 22:15-22; Lc. 20:20-26)

13I‑au trimis la El pe câțiva dintre farisei și dintre irodieni13 Susținători ai dinastiei irodiene (37 î.Cr.–93 d.Cr.) și partizani ai romanilor, cu sprijinul cărora domnea dinastia irodiană. Irodienii erau favorabili tributului, pe când fariseii erau niște naționaliști moderați, care nu agreau tributul. ca să‑L prindă în cursă cu vorba.

14Ei au venit și I‑au zis:

– Învățătorule, știm că ești adevărat14 Sau: știm că ești sincer. și că nu‑Ți pasă de nimeni, căci nu Te uiți la fața oamenilor,14 Cu sensul de: nu ești părtinitor. ci‑i înveți calea lui Dumnezeu potrivit cu adevărul. Se cuvine să plătim tribut Cezarului14, 16-17 Titlu purtat de împărații romani, preluat de la Gaius (sau Caius) Julius Caesar (100–44 î.Cr.), cel care a jucat un rol cheie în evenimentele care au dus la desființarea Republicii Romane și începutul Imperiului Roman. Octavian/Augustus (27 î.Cr.–14 d.Cr.), primul împărat roman, își ia titlul de Imperator Caesar Augustus, titlu pe care îl vor purta și împărații de mai târziu. sau nu? Să plătim sau să nu plătim?

15El însă, înțelegând ipocrizia lor, le‑a zis:

– De ce Mă puneți la încercare? Aduceți‑Mi un denar15 Moneda romană obișnuită în acele vremuri. Pe o parte avea chipul împăratului roman, cu inscripția Ti(berius) Caesar Divi(ni) Augus(ti) F(ilius) Augustus (adică Tiberius, Caesar, fiul Divinului August, Augustus), iar pe cealaltă imaginea Liviei (mama lui Tiberius) cu inscripția Pontifex Maximus (Mare Preot). De vreme ce Augustus a fost declarat divin de către Senatul Roman, Tiberius avea pretenția că este fiu de dumnezeu. Pentru valoarea denarului, vezi nota de la 6:37., să‑l văd!

16Ei I‑au adus.

Isus le‑a zis:

– Chipul acesta și inscripția, ale cui sunt?

Ei I‑au zis:

– Ale Cezarului.

17Isus le‑a zis:

– Dați înapoi Cezarului ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!17 Probabil o aluzie la pretenția afirmației de pe monedă. Vezi nota de la v. 15.

Ei erau foarte uimiți de El.

Despre înviere

(Mt. 22:23-33; Lc. 20:27-40)

18Apoi au venit la El saducheii18 Saducheii formau gruparea cea mai influentă pe plan politic, membrii ei făcând parte din familiile preoțești. Ei respingeau învățăturile despre înviere, îngeri și duhuri (vezi F.A. 23:8 și Flavius Josephus, Istoria II.8.14; Antichități XVIII.1.4)., care zic că nu există înviere, și L‑au întrebat:

19– Învățătorule, Moise ne‑a scris: „Dacă fratele cuiva moare și lasă în urmă o soție, dar fără să lase vreun copil, fratele lui s‑o ia de soție pe văduvă și să‑i ridice un urmaș19-22 Lit.: o sămânță. fratelui său.“19 Vezi Deut. 25:5-6. În conformitate cu legea leviratului (lat.: levir, care înseamnă cumnat), fiul care avea să se nască era moștenitorul celui decedat, pentru a‑i duce numele mai departe, pentru a nu înstrăina posesiunea familiei și pentru a‑i asigura văduvei un trai liniștit. 20Erau deci șapte frați. Primul și‑a luat o soție, dar, când a murit, n‑a lăsat niciun urmaș. 21Al doilea a luat‑o de soție pe văduvă, dar și el a murit fără să lase vreun urmaș. Așa s‑a întâmplat și cu al treilea. 22Și niciunul dintre cei șapte n‑a lăsat un urmaș. La urmă, după ei toți, a murit și femeia. 23La înviere, când vor învia, soția căruia dintre ei va fi ea? Căci toți șapte au avut‑o de soție!

24Isus le‑a zis:

– Oare nu vă rătăciți voi tocmai pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? 25Căci atunci când învie dintre cei morți, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii din ceruri. 26Iar cu privire la faptul că cei morți sunt înviați, n‑ați citit în Cartea lui Moise, acolo unde scrie despre rug, cum i‑a vorbit Dumnezeu, zicând: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov.“26 Vezi Ex. 3:6.? 27El nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii! Sunteți foarte rătăciți!

Cea mai mare poruncă

(Mt. 22:34-40; Lc. 10:25-28)

28Unul dintre cărturari venise și‑i auzise discutând.

Când a văzut că Isus le‑a răspuns bine, L‑a întrebat:

– Care este cea dintâi poruncă dintre toate?

29Isus a răspuns:

– Cea dintâi poruncă este: „Ascultă, Israel! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn.29 Sau: Domnul este Dumnezeul nostru, Domnul este unul. 30Să‑L iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta și cu toată puterea ta.“30 Vezi Deut. 6:4-5. Aceasta este cea dintâi poruncă. 31A doua este: „Să‑l iubești pe semenul tău ca pe tine însuți.“31 Vezi Lev. 19:18. Nu există altă poruncă mai mare decât acestea.

32Cărturarul I‑a zis:

– Bine, Învățătorule! Este adevărat ceea ce ai spus, și anume că El este Unul singur, că nu este altul în afară de El 33și că a‑L iubi pe El cu toată inima, cu toată priceperea și cu toată puterea și a‑l iubi pe semenul tău ca pe tine însuți înseamnă mult mai mult decât toate arderile‑de‑tot și decât toate jertfele.

34Când a văzut Isus că răspunsese cu înțelepciune, i‑a zis:

– Tu nu ești departe de Împărăția lui Dumnezeu.

Și nimeni nu mai îndrăznea să‑L întrebe nimic.

Al cui fiu este Cristos?

(Mt. 22:41-46; Lc. 20:41-44)

35În timp ce dădea învățătură în Templu, Isus a întrebat: „Cum de zic cărturarii despre Cristos că este fiul lui David? 36David însuși, prin36 Sau: în. Duhul Sfânt, a spus:

«Domnul I‑a zis Domnului meu:36 În TM (Ps. 110:1), termenii pentru Domnul sunt diferiți: Domnul (YHWH) I‑a zis Domnului meu (Adoni). În textul grecesc sunt folosiți aceiași termeni: Domnul (Kurios) I‑a zis Domnului (Kurios) meu.

‘Șezi la dreapta Mea,

până‑i voi pune pe dușmanii Tăi sub picioarele Tale!’»36 Vezi Ps. 110:1.

37David însuși Îl numește «Domn». Deci cum este El fiul lui?“

Mulțimea cea mare Îl asculta cu plăcere.

Modul de viață ipocrit al cărturarilor

(Mt. 23:1-7; Lc. 11:43-46; 20:45-47)

38În învățătura Lui spunea: „Feriți‑vă de cărturari, cărora le place să umble în robe lungi, le plac saluturile în piețe, 39scaunele de onoare în sinagogi și locurile de onoare la mese. 40Ei devorează casele văduvelor și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. Aceștia vor primi o condamnare mult mai mare.“

Văduva săracă și dărnicia ei

(Lc. 21:1-4)

41S‑a așezat în fața vistieriei41, 43 Cu referire la locul unde se aflau cutiile pentru daruri, daruri ce luau drumul vistieriei. Mișna (culegere de texte legislative, reflectând cinci secole de tradiție: 300 î.Cr.–200 d.Cr.) atestă existența a 13 astfel de cutii, în formă de cornuri de suflat, în Templu (tratatul Shekalim 6). Templului și Se uita cum punea mulțimea bani în vistierie. Mulți dintre cei bogați puneau mult. 42A venit și o văduvă săracă și a pus doi leptoni42 Un lepton (monedă grecească din cupru) era jumătate de codrant (pentru valoarea codrantului, vezi nota următoare) și a 128-a parte dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 6:37)., care fac împreună un codrant42 Cea mai mică monedă romană din bronz; a 4-a parte dintr‑un as (vezi nota de la Mt. 10:29) și a 64-a dintr‑un denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 6:37)..

43Isus i‑a chemat pe ucenicii Lui și le‑a zis: „Adevărat vă spun că această văduvă săracă a pus mai mult decât toți cei care au pus în vistierie, 44pentru că toți au pus din belșugul lor, dar ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, întreaga ei sursă de trai.“

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 12:1-44

Chagrata mingai tucuj runacunahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 21:33-46; Luc 20:9-19)

1Jesusca, yuyachij parlota parlashpami, cashna yachachi callarirca: «Shuj runami paipaj allpapi uvasta tarpushpaca, muyundijta pircarca. Shinallataj uvasta capina tanquetapish, tucui chagrata chapangapaj torretapishmi rurarca. Chai qʼuipaca, shuj chacarerocunaman mingashpa, caru llajtaman rircallami. 2Uvasta pallana punllacuna pajtajpimi, pai japina cashcata chaupimuchun chagrajcunapajman shuj servijta cacharca. 3Ashtahuanpish chai servij runataca, japishcahuan macashpami, chushaj maquillata tigrachishpa cacharcacuna. 4Cutinllataj shujtaj servijta cachajpica, paitapish rumicunahuan umata pʼaquishpami, pinganayajta cʼamishpa cacharcacuna. 5Cutin shujtajta cachajpicarin, japishpa huañuchircacunami. Chai qʼuipaca, shujtaj achcacunata cachajpipish, shujcunataca macarcacunami, shujcunataca huañuchircacunami. 6Tucuicunapaj qʼuipaca, paipaj shujlla cʼuyashca churitami, cachana tucurca: “Ñuca churitatajca manchangacunami” nishpami, paita cacharca. 7Ashtahuanpish chagrajcunaca, paicunapuralla tandanacushpami: “Cai tucuitaca paimari japinga, pai japina cashcataca ñucanchij tucuita japingapaj, cʼamachij huañuchishunchij” ninacurcacunami. 8Chashna nishpaca, japishcahuan huañuchishpami, chagramanta llujshichishpa canllaman shitarcacuna.

9Chashna ruraj runacunataca: ¿Chagrayujca imatashi ruranga? Chaicunataca tucuicunata huañuchishpami, paipaj chagrataca shujtajcunaman cunga.

10¿Cashna quillcashcataca manachu reźashcanguichij?

“Huasichijcuna shitashca Rumillatajmi,

huasichinapaj callari esquinapi churana Rumi tucushca.

11Chaitaca, Mandaj Diosllatajmi chashna rurashca.

Chaica ñucanchijpajca, tucuimanta yalli sumajmari ricurin”» nircami.

12Chai yuyachij parlohuanca, paicunallatataj nicushcata yuyaita japishpami, huañuchingapaj japinata yuyarcacuna. Ashtahuanpish tandanacushca gentecunata manchashcamantami, saquishpa rircallacuna.

Cesarpajtaca Cesarman, Diospajtaca Diosman cuichij

(Mat 22:15-22; Luc 20:20-26)

13Chai qʼuipaca fariseocunamantapish, Herodesta catijcunamantapish huaquincunatami, Jesusta tapuchun cacharcacuna. Mana allita nijpica, chaillahuantaj juchachingapajmi, tapuj tucuchun cacharcacuna. 14Paicuna shamushpami:

—Yachachij, quiquinca mana manchashpa imatapish cashcata, alli yachachij cashcataca yachanchijmi. Chaimantami, mana pipaj ñahuita ricushpalla, ashtahuanpish Diospaj Ñantaca, cashcatataj yachachingui. ¿Quiquinca imatataj ningui, Cesarman impuestota cunaca allichu, manachu alli? ¿Cunachu canchij, manachu cuna canchij?— nishpa tapurcacuna.

15Ashtahuanpish Jesusca, jayaj shunguhuan chashna tapucujta yachashpami:

—¿Ima nishpataj pandachisha ninguichij? Ricungapaj shuj cullquita apamuichij— nirca.

16Shuj cullquita apamujpi:

—¿Caipica pipaj ñahuitaj, pipaj quillcataj tiyacun?— nishpa Jesús tapujpica, paicunaca:

—Cesarpajmi— nircacunami.

17—Shinashpaca, Cesarpajtaca Cesarman cuichij, Taita Diospajtaca Taita Diosman cuichij— nishpa Jesús cutichijpica, achcatami mancharircacuna.

‘¿Huañushcacunaca causaringachu?’ nishpami tapushcacuna

(Mat 22:23-33; Luc 20:27-40)

18Chai qʼuipami, ‘Huañushcacunaca mana causaringachu’ nij saduceocuna Jesuspajman shamushpaca, cashna tapurcacuna:

19—Moisesca, cashna nishpamari quillcashpa saquishca: “Huauquicunayuj maijan runa, manaraj huahuata charishpa huañungachari. Saquirij huarmihuanca, paipaj huauquillataj caźarashpa, huahuacunata charichun. Chai huahuacunaca, huañuj huauquipaj huahuacunami canga” nishcami. 20Ñucanchijpurapica, canchis huauquindijmi tiyarca. Punta huauqui caźarashpami, manaraj huahuacunata charishpa huañurca. 21Saquirij huarmihuan qʼuipa huauqui caźarashpapish, manaraj huahuacunata charishpallatajmi huañurca. Cati huauquicunapish chai huarmihuan caźarashpaca, chashnallatajmi tucurca. 22Tucui canchis huauquindij huashan chai huarmihuan caźarashpaca, maijanpish huahuacunata mana charircachu. Chai qʼuipaca, chai huarmipish huañurcami. 23Huañushcacuna causari punllapi chai huauquindijcuna causarishpaca, ¿maijanshi chai huarmitaca japinga? Tucui canchistajmari, chai huarmihuan caźararcacuna— nircacunami.

24Chashna nijpica, Jesusca cashnami nirca:

—Cancunaca, Dios Quillcachishcapi ima nishcatapish, Taita Dios tucuita rurai tucushcatapish mana yachashpami pandaricunguichij. 25Huañushcacunapaj chaupimanta causarimui punllapica, mana caźarangacunachu, mana caźarachingacunachu. Paicunaca, jahua pacha angelcuna shinami canga. 26Huañushcacuna causarinamantaca, Taita Diosllatajmi zarza yura rupacunmanta rimashpa cashna nishca: “Ñucaca Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Taita Diosmi cani” nishcami. ¿Manachu chaitaca, Moisespaj Librollapitaj reźashcanguichij? 27Chaita ricujpica, Taita Diosca mana huañushcacunapaj Dioschu, ashtahuanpish causajcunapaj Diosmi. Chaitami cancunaca, achcata pandaricunguichij— nircami.

Ashtahuan jatun mandashcaca Diosta cʼuyanami

(Mat 22:34-40)

28Mandashcata yachachijcunapuramanta shujmi, paicuna parlanacucujtapish, Jesús alli cutichijtapish uyarca. Chaimantami Paipajman cʼuchuyashpaca:

—¿Mandashcacunamantaca maijantaj tucuita yallica?— nishpa tapurca.

29Jesusca, cashna nishpami cutichirca:

—Tucui mandashcacunamanta yallica caimari: “Uyaichij israelcuna, ñucanchijta Mandaj Diosca, Paillami Mandaj can. 30Canta Mandaj Diostaca tucui shunguhuan, tucui almahuan, tucui yuyaihuan, tucui fuerzahuanpish cʼuyangui” ninmi. Caimi, tucui mandashcacunamanta yalli. 31Cai mandashcapaj cati cajpish, caiman rijchajllatajmi. Chaipish: “Can quiquinta cʼuyarij shinallataj shujtajcunatapish cʼuyangui” ninmi. Cai ishqui mandashcacunamanta yallica, mana tiyanchu— nircami.

32Chashna nijpimi, Mandashcata yachachijca cashna nirca:

—Allimi Yachachij, can nishcaca chashnatajmi: “Diosca Shujllami, Pai shina shujtajca mana tiyanchu.” 33Chashnallataj Pai Diosta tucui shunguhuan, tucui yuyaihuan, tucui almahuan, tucui fuerzahuan cʼuyanapish, shujtajcunata quiquinta cʼuyarij shinallataj cʼuyanapish animalcunata Diosman cushpa huañuchishpa rupachinata yalli allimari— nircami.

34Yachashcata alli yuyarishpa cutichijpimi, Jesusca:

—Canca, Taita Dios mandacunman yaicunapajca, mana carupichu cangui— nirca.

Chashna nijpica, pipish mana ashtahuan tapui tucurcachu.

Cristotaca Davidpish “Ñuca Apu” nishcami

(Mat 22:41-46; Luc 20:41-44)

35Diospaj huasipi Jesús yachachicushpaca, cashnami nirca:

—¿Ima nishpataj Mandashcata yachachijcunaca, Cristotaca “Davidpaj Churimi” nincuna? 36Riquichij, jucha illaj Espíritu yuyaita cujpimi, Davidca:

“Mandaj Diosca, Ñucata Mandajtaca:

‘Canta pʼiñajcunata, Cambaj chaqui sarunapi Ñuca churangacama,

Ñuca alli ladopi tiyarilla’ ninmi” nishca.

37Davidllatajmi, Paitaca:

“Ñuca Apu” nirca.

¿Shinashpaca, ima shinataj paipaj churi cangari?— nircami.

Chaipi caj tucui caishujcunaca, ‘Allimari yachachin’ nishpami, sumajta uyarcacuna.

Mandashcata yachachijcunata, fariseocunatami Jesusca sinchita juchachishca

(Mat 23:1-36; Luc 11:37-54; 20:45-47)

38Jesús yachachicushpaca, cashnami nirca:

—Mandashcata yachachijcunataca, pajta catinguichijman. Paicunaca, pambata pʼichacujta churashpa purinatami munancuna. Plaza pambacunapipish, ‘¿Allillachu cangui?’ nichunpishmi munancuna. 39Tandanacuna huasicunapipish, micungapaj tandanacuicunapipish puntapi tiyarinallatami munancuna. 40Ashtahuancarin viuda huarmicunapaj huasicunatapish, quichushpa millpujcunami. Chashna cashpapish alli ricuringapajca, unaitami Diosta mañaj tucuncuna. Tucui chaimantaca, paicunami ashtahuan jatun llaquita japingacuna— nircami.

Shuj viudami Diospajca tucuicunata yalli churashca

(Luc 21:1-4)

41Jesusca, Diosman cullquita cushpa churana chʼimbapurapimi, gentecuna cullquita churajta ricushpa tiyacurca. Charijcunaca achcacunami, achcata churarcacuna. 42Ñapish shuj huajcha viuda shamushpaca, pai tucui charishca ishqui quillu cullquillatami churarca. 43Chaita ricushpami, Paipaj yachacujcunata cayashpaca, cashna nirca: «Mana nij tucunillachu, cai huajcha viudami, cullquita churanapica, tucui shujtajcunata yallita churan. 44Tucui caicunaca, puchushcallatami churarcacuna. Ashtahuanpish paica, huajcha cashpapish, pai causanapaj tucui charishcatamari churan» nircami.