Pilda administratorului nedrept
1Apoi le‑a zis ucenicilor:
– Un om bogat avea un administrator care a fost acuzat că‑i risipește averea. 2El l‑a chemat și i‑a zis: „Ce înseamnă lucrul acesta pe care‑l aud despre tine? Dă socoteală de administrația ta, pentru că nu mai poți fi administrator!“ 3Administratorul și‑a zis: „Ce să fac, pentru că stăpânul meu va lua administrația de la mine? Să sap – nu sunt în stare, iar să cerșesc – mi‑e rușine. 4Știu ce‑o să fac, pentru ca, atunci când voi fi îndepărtat din administrație, ei să mă primească în casele lor!“
5I‑a chemat unul câte unul pe datornicii stăpânului său și i‑a zis primului: „Cât îi datorezi stăpânului meu?“ 6Acela i‑a răspuns: „O sută de bați6 Un bat avea aproximativ 30 l; aproximativ 3 kilolitri. O datorie foarte mare, reprezentând recolta de la aproape 450 de măslini, o valoare de aproximativ 1000 de denari (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41). de ulei de măsline.“ El i‑a zis: „Ia‑ți zapisul, așază‑te repede și scrie cincizeci!“ 7A zis apoi altuia: „Dar tu, cât îi datorezi?“ Acela i‑a răspuns: „O sută de cori7 Un cor avea între 350-400 l; aproximativ 35-40 kilolitri. O datorie foarte mare, reprezentând recolta de pe aproape 100 de acri, o valoare între 2500-3000 de denari (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41). de grâu.“ El i‑a zis: „Ia‑ți zapisul și scrie optzeci!“
8Stăpânul l‑a lăudat pe administratorul nedrept, deoarece lucrase cu perspicacitate.8 Istețimea administratorului a constat în faptul că acesta a știut să se folosească de mijloacele de care dispunea, asigurându‑și astfel viitorul. Căci fiii veacului acestuia sunt mai isteți față de propria lor generație, decât fiii luminii.
9Și Eu vă spun: faceți‑vă prieteni cu ajutorul bogăției9, 11, 13 Gr.: mamonas, termen de origine aramaică. Acesta are sensul de avere, bogăție. nedreptății, pentru ca, atunci când ea va înceta să mai fie, aceștia să vă primească în corturile veșnice! 10Cine este credincios în lucrul cel mai mic, este credincios și în cel mare, și cine este nedrept în lucrul cel mai mic, este nedrept și în cel mare. 11Așadar, dacă n‑ați fost credincioși în ce privește bogăția nedreptății, cine v‑o va încredința pe cea adevărată?! 12Și dacă n‑ați fost credincioși în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?! 13Niciun servitor nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și‑l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și‑l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și bogăției.
14Fariseii, care erau iubitori de bani, au auzit toate acestea și își băteau joc de El.
15Dar El le‑a zis:
– Voi sunteți cei ce vă îndreptățiți pe voi înșivă înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile! Căci ce este înălțat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Alte învățături
(Mt. 11:12-13; 5:18, 31-32)
16Legea și Profeții au ținut până la Ioan. De atunci încoace se vestește Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și fiecare dă năvală în ea. 17Este mai ușor să treacă cerul și pământul, decât să cadă o parte a vreunei litere17 Cu referire la micile diferențe dintre literele alfabetului ebraic, multe dintre acestea fiind foarte asemănătoare. a Legii!
18Oricine divorțează de soția lui și se căsătorește cu alta, comite adulter, iar cel care se căsătorește cu o femeie divorțată de soțul ei comite adulter.
Bogatul și Lazăr
19Era un om bogat, care se îmbrăca în purpură și in subțire și se bucura de lux în fiecare zi. 20La poarta lui zăcea cineva sărac, pe nume Lazăr, care era plin de bube 21și care tânjea să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului. Până și câinii veneau și‑i lingeau bubele.
22Săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam22-23 Lit.: a fost purtat de îngeri spre pieptul lui Avraam. Imaginea poate sugera un banchet, masa din Împărăția lui Dumnezeu (vezi 13:28-29), deoarece, în vremea aceea, oamenii petreceau împreună mult timp la mesele festive, sprijinându‑se uneori unul de altul (vezi In. 13:23). Probabil în contrast cu masa bogatului (v. 21).. A murit apoi și bogatul și a fost înmormântat. 23În Locuința Morților23 Gr.: Hades, unde se afla în chinuri, și‑a ridicat ochii și l‑a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul acestuia. 24Atunci el, strigând, a zis: „Tată Avraam, ai milă de mine și trimite‑l pe Lazăr să‑și umezească vârful degetului în apă și să‑mi răcorească limba, căci sunt atât de chinuit în flacăra aceasta!“
25Însă Avraam a zis: „Copile, amintește‑ți că, în viața ta, tu ai primit lucrurile bune, iar Lazăr le‑a primit pe cele rele, așa că acum, aici, el este mângâiat, iar tu ești chinuit. 26Pe lângă toate acestea, între noi și voi a fost așezată o prăpastie mare, astfel încât cei ce vor să treacă de aici la voi, să nu poată, și nici cei de acolo să nu poată trece la noi.“
27El a zis: „Atunci, te rog, tată Avraam, să‑l trimiți în casa tatălui meu, – 28căci am cinci frați –, ca să‑i avertizeze, așa încât să nu vină și ei în locul acesta de chin!“
29Însă Avraam a zis: „Îi au pe Moise și pe Profeți29 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea (Moise), Profeții și Scrierile.. Să asculte de ei!“
30Dar el a zis: „Nu, tată Avraam, ci dacă se duce la ei cineva dintre cei morți, atunci se vor pocăi!“
31Însă Avraam i‑a zis: „Dacă nu ascultă de Moise și de Profeți, nu vor fi convinși nici dacă învie cineva dintre cei morți!“
Millai mayordomohuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
1Jesusca, Paipaj yachacujcunamanca caitapishmi parlarca:
«Shuj charij amomi, shuj mayordomota charirca. Chai mayordomotaca, ‘Amo imalla charishcacunata yanga tucuchicun’ nijtami amoca yachaj chayarca. 2Chaimantami amoca, chai mayordomota cayashpa: “Cantaca, ‘Imatatajshi ruracun’ nijtami uyani. Cunantaj can imalla rurashcata ricuchi. Ña mana ñuca mayordomo cai tucunguichu” nircami. 3Chashna nijpi mayordomoca, paipaj quiquin yuyaillapimi cashna nirirca: ‘Cunanca, ¿imatataj rurashachu, imamí? Ñuca amoca, ña llujshichisha ninca. Allpapipish ña mana imata rurai tucunichu. Mañashpalla micushpa causanatapish pinganayanmari. 4Amo llujshichijpi ñucata llaquishpa huasiman cayachuncuna, shuyai, imallatapish rurasha’ nirircami. 5Chashna nirishpa amoman mañashcata manaraj tigrachij runacunata shuj shujlla cayashpa, punta shamujtaca: “Canca, ¿mashnatataj ñuca amomanca tigrachinaraj cangui?” nirca. 6Shina nijpi: “Patsaj barril aceitemantami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, caipi tiyari. Can cutichina cashcapica, pichca chungallata churai” nirca. 7Cutin chai qʼuipaca, shujtajtami: “Canca ñuca amomanca, ¿mashnatataj cutichinaraj cangui?” nirca. Chashna nijpi: “Ñucaca, patsaj medida trigotami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, jaica, can cutichina cashcapica, pusaj chungallata churai” nircami. 8Chai millai mayordomo alli yuyarishpa, chashna rurashcata amo yachashpaca, ‘Allitamari rurashca’ nircami. Riquichij, cai pachallata yuyarishpa causajcunarajmi, caishuj chaishujhuan imatapish allita rurangapajca, Diospaj huahuacunata yalli alli yuyaiyujcuna. 9Cai pachapi chingarijlla charishcacunata shujtajcunaman cushpa, achcacunahuan apanacuichij ninimi. Chaimanta chai charinacuna cai pachapi tucurijpica, huiñaita causana jahua pachapimi cancunataca chasquingacuna. 10Ashallahuanpish allita rurajca, achcahuanpish allita rurangami. Cutin ashallahuanpish mana allita rurajca, achcahuanpish mana allitaca rurangallatajmi. 11Chingarijlla charinacunahuan Dios munashca shina mana rurajpica, ¿Diospaj ruranatacarin imapajtaj cancunamanca cungari? 12Mingashcallata charicushpapish, chaihuan cancuna mana allita rurajpica, ¿cancunapajtaj canatacarin imapajtaj cungari? 13Pi servijpish, ishqui amotaca mana servi tucunchu. Shuj amo mandashcataca ruranmanmi, caishuj mandashcataca mana ruranmanchu. Mana cashpaca shuj amotaca cʼuyanmanmi, caishuj amotaca pʼiñanmanmi. Cancunapish chashnallataj charinacunata mirachishpandij, Diosta servishpandijca, mana causai tucunguichijchu» nircami.
14Chashna nijta uyashpaca, cullquinayachij fariseocunaca Jesustaca asircacunami. 15Chaimantami Jesusca, cashna nirca:
«Cancunami gentecunapaj ñaupajpica, ‘Allimi canchij’ nishpa, alli ricurij tucunguichij. Chashna cajpipish, Taita Diosca cancunapaj shungu imallata yuyacujtaca yachanmari. Cai pachapi “Caimari alli” nishcataca, Taita Diosca millanachinmi.
Dios mandacunta Jesús yachachishcami
16Mandashcapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcapish Bautiźaj Juan causai punllacamallami carca. Chai qʼuipamantaca, Dios mandacuntami huillai callarishca. Tucuicunami Taita Dios mandacunmanca, ima shinapish yaicushun nicuncuna.
17Jahua pachapish, cai pachapish tucuringallamari. Ashtahuanpish Mandashcamantaca, shuj puntollapish mana yanga saquirishpa, pajtacungallami.
‘Ama shitanacuchun’ yachachishcami
(Mat 19:1-12; Mar 10:1-12)
18Maijanpish paipaj huarmita shitashpa shujtaj huarmihuan caźarashpaca, huainayanllami. Shinallataj pai shitashca huarmihuan caźarajpish huainayanllatajmi.
Charij runamantapish Lazaromantapish parlashcami
19Shuj charij runami tiyarca. Chai charij runaca punllantami sumaj, morado churanallata, ashtahuan alli lino churanallata churarij carca. Micunatapish alli micunallatami micuj carca. 20Shinallataj carachahuan apiyacuj ungushca Lázaro shuti runapishmi tiyarca. Chai huajcha runaca, chai charij runapaj huasi pungupimi shitashca sirij carca. 21Chai huajcha runaca, ‘Charij runa micucushpa pambapi urmachishcallatapish micushapishchari’ nishpami, chaipi tiyaj carca. Chashna tiyacujpica allcucuna shamushpami, carachata lambij carca. 22Chai mañaj runaca, chashna causacushpaca huañurcami. Huañujpica angelcuna shamushpa, ñaupa yaya Abrahampaj cʼuchumanmi pusharca. Shinallataj charij runapish huañujpica pambarcacunami. 23Chai charij runaca Hadesman rishpa, jatun nanaihuan llaquipi cashpa, huichilla ricushpami Abrahamtapish, Lázaro paipaj cʼuchupi tiyacujtapish ricurca. 24Chaimantaca, cashnami caparirca: “Yaya Abraham, ñucata llaquihuaiari. Yacupi dedota shutuchishpa ñuca cʼallullatapish chiriyachichun, Lazarota cachapai. Ñucaca caitaj ninapica, jatun llaqui nanaitamari apacuni” nircami. 25Chashna caparijpipish, Abrahamca cashnami nirca: “Huahua, yuyariari. Canca causaipica, achca charinacunayujmi carcangui. Cunanca, jatun llaquipimari cangui. Lazaroca, causaipica llaquillatami charirca. Cunan caipica cushicushpamari causacun. 26Chashna cajpipish ñucanchijpajmanta cancunapajman, cancunapajmanta ñucanchijpajman chʼimbangapajca, shuj jatun huaicumari tiyan. Chashna cajpimi, chaimanta caiman shamusha nishpapish, maita mana shamui tucuncuna. Caimanta chaiman risha nishpapish, maita mana chʼimbaipajchu” nircami. 27Chashna nijpimi, charij runaca: “Yayito, shinashpaca Lazarota ñuca yayapaj huasiman cachapai. 28Chaipica, pichca huauquicunatamari charini. Paicunapish caitaj llaquiman ama shamuchun, huillaj cachapaiari” nircami. 29Chashna nijpi Abrahamca: “Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcatapish charincunamari. Paicunata uyangacunatajchari” nircami. 30Chashna nijpica, charij runaca: “Ari, yaya Abraham, chaicunata uyashpapish mana yuyaringacunachu. Huañushcacunamanta maijan causarishpa, paicunaman huillagrijpitajcarinpish cutiringacunamari” nircami. 31Shina nijpipish Abrahamca: “Moisés Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcatapish mana uyashpaca, huañushcamanta pi causarishpa huillagrijpipish mana uyangacunachu” nircami» nishpami parlarca.
