Pilda cu oaia pierdută
(Mt. 18:12-14)
1Toți vameșii1 Vezi nota de la 3:12. și păcătoșii1 Vezi nota de la 5:30. se apropiau de El ca să‑L asculte.
2Dar fariseii și cărturarii murmurau și ziceau:
– Acest Om îi primește pe păcătoși și mănâncă împreună cu ei!
3El însă le‑a spus următoarea pildă:
4– Care om dintre voi, dacă are o sută de oi și pierde una din ele, nu le lasă pe câmp pe celelalte nouăzeci și nouă și nu se duce după cea pierdută, până când o găsește?! 5Iar când o găsește, o pune bucuros pe umeri, 6vine acasă și‑și cheamă prietenii și vecinii, zicându‑le: „Bucurați‑vă împreună cu mine, fiindcă mi‑am găsit oaia pierdută!“ 7Tot așa, vă spun că va fi mai mare bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de oameni drepți care n‑au nevoie de pocăință!
Pilda cu moneda pierdută
8Sau care femeie, dacă are zece drahme8-9 O drahmă era aproximativ echivalentul unui denar (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 7:41). și pierde una din ele, nu aprinde o candelă, nu mătură casa și nu caută cu atenție până când o găsește?! 9Iar când o găsește, își cheamă prietenele și vecinele și le spune: „Bucurați‑vă împreună cu mine, căci am găsit drahma pe care o pierdusem!“ 10Tot așa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăiește!
Pilda fiului risipitor
11El a mai zis:
– Un om avea doi fii. 12Cel mai tânăr dintre ei i‑a zis tatălui: „Tată, dă‑mi partea de avere care mi se cuvine!“ Și tatăl a împărțit între ei avuția.12 Cf. Deut. 21:17, fiul mai tânăr primea de două ori mai puțin decât întâiul născut. 13Nu după multe zile, fiul cel tânăr a strâns totul și a plecat într‑o țară îndepărtată, iar acolo și‑a risipit averea, trăind într‑un mod destrăbălat. 14După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, iar el a început să ducă lipsă. 15S‑a dus și s‑a alipit de unul dintre cetățenii acelei țări, iar acesta l‑a trimis pe câmpurile lui ca să‑i pască porcii.15 Un lucru înjositor pentru un iudeu, dat fiind că porcii erau considerați animale necurate (cf. Lev. 11:7). 16El tânjea să se sature din roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni. 17Atunci și‑a venit în fire și a zis: „Câți angajați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici! 18Mă voi ridica, mă voi duce la tatăl meu și‑i voi spune: «Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta 19și nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău. Fă‑mă ca pe unul dintre angajații tăi!»“ 20Și s‑a ridicat și s‑a dus la tatăl lui. În timp ce el era încă departe, tatăl său l‑a văzut și i s‑a făcut milă de el. A alergat la el, l‑a îmbrățișat și l‑a sărutat mult. 21Fiul i‑a zis: „Tată, am păcătuit împotriva Cerului și înaintea ta și nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău!“ 22Dar tatăl le‑a zis sclavilor săi: „Aduceți repede cea mai bună robă și îmbrăcați‑l cu ea! Puneți‑i un inel în deget și sandale în picioare! 23Aduceți apoi vițelul cel îngrășat și tăiați‑l!23 Cea mai bună haină, inelul în deget, sandalele în picioare (fiii purtau sandale, sclavii erau desculți) – semn al poziției și al acceptării (vezi Gen. 41:42; Zah. 3:4). Vițelul cel îngrășat era pregătit și păstrat pentru ocazii deosebite. Să mâncăm și să ne înveselim, 24pentru că acest fiu al meu era mort, și trăiește iarăși, era pierdut, și a fost găsit!“ Și au început să se înveselească.
25Fiul lui cel mai în vârstă era la câmp. Când a venit și s‑a apropiat de casă, a auzit muzică și dansuri 26și l‑a chemat pe unul dintre slujitori ca să‑l întrebe ce se întâmplă. 27Acesta i‑a răspuns: „A venit fratele tău, iar tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentru că l‑a primit înapoi sănătos.“ 28Atunci el s‑a mâniat și n‑a vrut să intre. Tatăl lui a ieșit afară și l‑a rugat să intre, 29însă el, răspunzând, i‑a zis tatălui său: „Iată, eu îți slujesc de atâția ani și niciodată nu ți‑am încălcat porunca! Și mie nu mi‑ai dat niciodată nici măcar un ied ca să mă înveselesc cu prietenii mei! 30Dar când a venit acest fiu al tău, care ți‑a mâncat averea cu prostituatele, lui i‑ai tăiat vițelul cel îngrășat!“
31Tatăl i‑a zis: „Copile, tu întotdeauna ești cu mine și tot ce este al meu este și al tău. 32Dar trebuia să ne înveselim și să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, și acum trăiește, era pierdut, și a fost găsit!“
Chingarishca ovejahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
(Mat 18:10-14)
1Impuestota japijcunapish, juchayujcunapish achcacunami Jesús huillashcata uyangapaj Paipajman cʼuchuyarcacuna. 2Chaita ricushpami fariseocunapish, Mandashcata yachachijcunapish:
—Cai runaca, juchayujcunahuan micunllamari— nishpa huashalla parlanacurcacuna.
3Chashna ninacujpimi Jesusca, yuyachij cai parlota cashna nishpa parlarca:
4«Maijan cancuna patsaj ovejata charijpi, shuj oveja chingarinmanchari. Chashna tucujpica, ¿manachu iscun chunga iscuntaca, michicushcapi saquishpa, japingacama caishujta mashcagringuichijman? 5Japishpaca achcata cushicushpami, rigra jahuashpa shamunman. 6Ña huasiman chayamushpaca cʼuchullapi causajcunata, paipaj alli rijsishcacunatapish tandachishpami: “Ñamari chingarishca ñuca ovejataca japimuni, shamuichij cushicushunchij” ninman. 7Cancunaman huillanimi: Jahua pachapipish, caipi Diospajman shuj juchayuj cutirijpica, cashcata ruraj cashcamanta Diosman cutirinata mana minishtij iscun chunga iscuncunamantapish yalli cushicuimi tiyanga.
Chingarishca cullquihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
8Maijan huarmipish chunga dracma cullquita charicujpi shuj chingarijpica, ¿manachu lamparata japichishpa, huasi ucuta pʼichashpa, japingacama sumajta, callarishpa, allimanta, mashcanman? 9Ña japishpaca, paipaj alli rijsishca huarmicunatapish, cʼuchullapi causaj huarmicunatapish tandachishpa: “Ñamari chai chingarishca cullquitaca japini. Shamuichij, cushicushunchij” nishpa cushicunmanmi. 10Cancunaman huillanimi: Chashnallatajmari Diospajman shuj juchayuj cutirijpica, Taita Diospaj angelcunapish achcata cushicun» nircami.
Chingarishca churihuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi
11Jesusca, cashnapishmi parlarca: «Shuj runaca, ishqui churitami charirca. 12Chai ishqui churimanta qʼuipa churica yayataca: “Yayito, ñuca japina cashcataca cunan cuhuailla” nijpi, yayaca paicunaman chaupishpa curca. 13Chashna cujpi asha punllacuna qʼuipa, cati churica tucui pai japishcacunata cʼatushpa, cullquita tandachishpami caru llajtaman rirca. Chai caru llajtapimi, millaita causashpa tucui pai charishcacunataca tucuchirca. 14Chashna tucui tucuchishca qʼuipaca, chai llajtapica jatun yaricai callarijpimi, paipish yaricaihuan puricurca. 15Chashna puricushpami, chai llajta shuj runata catishpa causagrirca. Chai runaca, paipaj allpapi cuchicunata michinamanmi cacharca. 16Cuchi michinapica yaricaihuan huañucushpami, “Cuchicunaman granota carajpi micushari” yuyarca. Chashna yuyacujpipish, pi mana imata cararcachu. 17Chashna yaricaihuan huañucushpami, yuyarishpa cashna nirca: “¡Ñuca yayapaj huasipica, paipaj runacunaca micunata atichicungamari! Ñucaca caipi yaricaihuan huañucunica. 18Ñuca yayapajman tigrashpa rishalla. Chaiman chayashpaca: ‘Yayito, mana allita rurashpamari Diostapish, quiquintapish pʼiñachishcani. 19Ña mana quiquinpaj churi caipajchu cani. Chaimanta, quiquinpaj runa shinallata chasquihuai’ nigrisha” nishpami yuyarirca. 20Chashna yuyarishcahuan ñanta japishpa, paipaj yayapajman ña tigramucujpica, pai caruta shamucujpirajmi yayaca ricurca. Paita ricushpa achcata llaquirishpami, callpashpa cungapi ugllarishpa mucharca. 21Chashna tupajpi churica: “Mana allita rurashpamari, Diostapish, quiquintapish pʼiñachishcani, yayito. Ña mana quiquinpaj churi nishca caipajchu cani” nircami. 22Chashna nijpipish, yayaca, paipaj runacunataca cashnami nirca: “Tucuita yalli alli churanacunata utca apamushpa churachichij. Maquipipish surtijasta, chaquipica pargateta churachichij. 23Shuj alli jatun micuita rurashpa cushicungapaj, huira huagrata apamushpa huañuchichij. 24Cai ñuca churica huañushca shina chingarishcami carca, cunanca causarishca shinami tigramushca” nircami. Chashna nishpami, cushicui callarircacuna. 25Chashna rurangacamaca, caishuj punta churica chagrapimi carca. Chagramanta huasiman ña chayamucushpaca, tocajcuna tocacujta, cʼulun ninacushpa bailacujtapishmi uyarca. 26Chaita uyashpaca, paipaj yayapaj shuj runata cayashpami: “¿Imatataj ruracunri?” nishpa tapurca. 27Chashna tapujpica: “Quiquinpaj huauquimari shamushca. Mana ungushca, allilla chayamushcamantamari, quiquinpaj yayaca huira huagrata huañuchichishpa cushicucun” nircami. 28Shina nijpi chai huauquica pʼiñarishpami, mana yaicusha nirca. Chaimantami yaya llujshishpaca: “Yaicupairi” nirca. 29Chashna nijpipish, cashnami nirca: “Yaya, ñucaca cai tucui huatacunatamari quiquin ima nishcata rurashpa causacuni. Ñucamanca ñuca alli rijsishcacunahuan cushicungapaj, shuj chivollatapish mana curcanguichu. 30Cunan quiquinpaj cai churi huainacunahuan tucui quiquinpaj cullquita tucuchishpa shamujpirajmari, huira huagrata huañuchichishcangui” nircami. 31Chashna nijpi yayaca: “Huahua, canca tucui punllacuna ñucahuan cashcamantaca, tucui ñuca imalla charishcacunaca cambajmari. 32Cai cambaj huauquica, huañushca shina chingarishcami carca. Cunanca, causarij shinamari tigramushca. Pai tigramushcamantaca, jatun micuita rurashpa cushicunatajmari canchij” nircami» nircami.
