Oprimarea midianită
1Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului și de aceea Domnul i‑a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani. 2Mâna lui Midian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza lui Midian, fiii lui Israel și‑au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe. 3Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și fiii Răsăritului porneau împotriva lui. 4Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari, 5căci ei se suiau cu vitele și corturile lor, sosind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s‑o distrugă. 6Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci fiii lui Israel au strigat către Domnul.
7Când au strigat fiii lui Israel către Domnul din cauza lui Midian, 8Domnul le‑a trimis un profet care le‑a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v‑am scos din Egipt, v‑am smuls din casa robilor 9și v‑am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau. I‑am alungat dinaintea voastră și v‑am dat vouă țara lor. 10V‑am spus atunci: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă temeți de dumnezeii amoriților în a căror țară locuiți.’ Dar voi n‑ați ascultat de glasul Meu.»“
Chemarea lui Ghedeon
11După aceea a venit Îngerul Domnului și S‑a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului11, 24 Din familia lui Abiezer (vezi Ios. 17:2). Ioaș. Ghedeon, fiul său, treiera grâul în teasc, ca să‑l ascundă de midianiți.
12Îngerul Domnului i S‑a arătat și i‑a zis:
– Domnul este cu tine, viteazule!
13Ghedeon I‑a răspuns:
– Ah, Stăpâne, dacă Domnul este cu noi atunci de ce ni s‑au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le‑au istorisit părinții noștri când ziceau: „Nu ne‑a scos Domnul din Egipt?“ Dar acum Domnul ne‑a părăsit și ne‑a dat în mâna midianiților.
14Domnul S‑a întors spre el și i‑a zis:
– Du‑te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește Israelul din mâna midianiților. Oare nu te trimit Eu?
15El I‑a răspuns:
– Ah, Stăpâne, dar cum să‑l izbăvesc eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu.
16Atunci Domnul i‑a zis:
– Vei învinge pe Midian ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine.
17El I‑a răspuns:
– Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta17 Lit.: în ochii Tăi., atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine. 18Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să‑Ți aduc darul meu de mâncare și să Ți‑l ofer.
El i‑a zis:
– Voi rămâne până te vei întoarce.
19Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr‑o efă19 O efă măsura aproximativ 22 l. de făină a făcut azime. Carnea a pus‑o într‑un coș, iar zeama într‑un vas. Apoi s‑a dus înspre El, sub terebint, și I le‑a oferit.
20Îngerul lui Dumnezeu i‑a zis:
– Ia carnea și azimele și pune‑le pe stânca aceasta, iar zeama vars‑o.
El a făcut așa. 21Îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna Lui și a atins carnea și azimele. Atunci s‑a ridicat foc din stâncă și a mistuit carnea și azimele. Și Îngerul Domnului a plecat dinaintea ochilor lui.
22Atunci Ghedeon și‑a dat seama că fusese Îngerul Domnului și a zis:
– Ah, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față în față!
23Dar Domnul i‑a răspuns:
– Pace ție! Nu te teme! Nu vei muri!
24Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și l‑a numit „Domnul este pace“24 Ebr.: YHWH Șalom. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților.
Ghedeon distruge altarul lui Baal
25În aceeași noapte Domnul i‑a zis:
– Ia cel de‑al doilea taur tânăr al tatălui tău și taurul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal și taie stâlpul Așerei25 Simbol din lemn al zeiței canaanite Așera sau ale zeiței Aștoret (numită în greacă Astarte), împlântat pe o înălțime, sub un copac umbros, alături de un altar; stâlp sacru; crâng sacru [peste tot în carte]. care este lângă el. 26Să zidești apoi un altar potrivit26 Sau: din rânduri de pietre. pentru Domnul, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, să iei taurul al doilea și să aduci o ardere‑de‑tot, folosind stâlpul Așerei pe care‑l vei tăia.
27Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise Domnul, dar fiindcă se temea de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua.
28Când oamenii din cetate s‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Așerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar al doilea taur fusese adus ca ardere‑de‑tot pe altarul care fusese zidit.
29Atunci fiecare i‑a zis semenului său:
– Cine a făcut o asemenea faptă?
După ce au întrebat și au cercetat li s‑a răspuns:
– Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta.
30Oamenii din cetate i‑au zis lui Ioaș:
– Scoate‑l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul Așerei de lângă el.
31Ioaș le‑a răspuns tuturor acelora care i‑au stat împotrivă:
– Oare voi trebuie să‑i țineți partea? Voi trebuie să‑l apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie omorât până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i‑a fost dărâmat altarul.
32În ziua aceea i‑au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal32 Ierub-Baal înseamnă Apere‑se Baal., zicând:
– Să se certe Baal cu el din cauză că i‑a dărâmat altarul.
Semnul cu lâna
33Toți midianiții, amalekiții și fiii Răsăritului s‑au aliat, au traversat Iordanul și apoi și‑au așezat tabăra în valea Izreel. 34Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului și a sunat din trâmbiță34 Vezi nota de la 3:27.. Abiezer a fost chemat să meargă după el. 35A trimis mesageri prin tot Manase, chemându‑l și pe acesta după el. A trimis mesageri în Așer, în Zabulon și în Neftali, și aceștia s‑au suit să‑l întâlnească.
36Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să‑l izbăvești pe Israel, folosindu‑Te de mine precum ai spus, 37iată, voi pune o învelitoare de lână în arie. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să izbăvești Israelul prin mine, precum ai spus.“ 38Și așa s‑a și întâmplat. Când s‑a sculat a doua zi dis‑de‑dimineață, a stors învelitoarea, și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg.
39Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea, dar voi mai vorbi încă o dată. Te rog, îngăduie‑mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea. Fă astfel ca numai învelitoarea să rămână uscată, iar tot pământul să se acopere cu rouă.“ 40Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul s‑a acoperit cu rouă.
Гедеон
1Израиљци су опет чинили што је зло у очима Господњим. Зато их је Господ предао у руке Мадијанаца на седам година. 2Пошто је мадијанска рука тешко притисла Израиљ, Израиљци су пред најездом Мадијанаца правили склоништа, пећине и утврђења у горама. 3Кад год су Израиљци сејали, тамо би се пењали Мадијанци, Амаличани и источни народи, и нападали их. 4Подигли би себи табор наспрам њих и уништавали урод земље све до Газе. Ништа нису остављали Израиљу да преживи, ни овце, ни вола, ни магарца. 5Јер, кад би се појавили са својим стадима и подизали своје шаторе, стуштили би се као велики рој скакаваца; њима и њиховим камилама није било броја. Улазили су у земљу да је пустоше. 6Тако је Мадијан довео Израиљ до крајње беде. Тада су Израиљци завапили Господу.
7Кад су Израиљци завапили Господу због Мадијана, 8Господ је послао Израиљцима једног пророка. Он им рече: „Говори Господ, Бог Израиљев: ’Ја сам вас извео из Египта и одвео вас из куће ропства. 9Ја сам вас избавио из руку Египћана и из руку свих ваших тлачитеља. Истерао сам их пред вама и дао вам њихову земљу. 10Рекао сам вам: ја сам Господ, Бог ваш. Не служите боговима Аморејаца у чијој земљи живите. Али ви нисте били послушни моме гласу.’“
11Анђео Господњи дође и седе под храстом код Офре, који припада Јоасу, потомку Авиезерову. Његов син Гедеон је вршио пшеницу у винској муљари да би је сачувао од Мадијанаца. 12Анђео Господњи му се указао и рекао: „Господ с тобом, силни ратниче!“
13Гедеон му одговори: „Опрости, господару, али ако је Господ с нама, зашто нас је снашло све ово? И где су сва она његова чуда о којима су нам причали наши преци? Говорили су: ’Зар нас није Господ извео горе из Египта?’ Зашто нас је онда Господ напустио и предао нас у руке Мадијанаца?“
14Господ се окренуо према њему и рекао му: „Иди с том силом у себи и избавићеш Израиља из мадијанских руку. Зар те не шаљем ја?“
15Гедеон му одговори: „Опрости, Господе, али како ћу ја да избавим Израиља? Мој род је најнезнатнији у Манасијином племену, а ја сам најмлађи у дому мога оца.“
16Господ му рече: „Ја ћу бити с тобом, па ћеш потући Мадијанце као једног човека.“
17Гедеон му рече: „Ако сам нашао наклоност у твојим очима, дај ми неки знак да ти говориш са мном. 18Молим те, немој да одеш одавде док се не вратим к теби. Ја ћу донети дар и положити га пред тобом.“
Господ одговори: „Остаћу овде док се не вратиш.“
19Гедеон је отишао, зготовио јаре, и испекао бесквасне хлебове од једне ефе6,19 Око 16 kg. брашна. Месо је ставио у кошару, а супу налио у лонац, па је све то донео под храст и поставио.
20Анђео Божији му рече: „Узми месо и бесквасне хлебове, стави их на ову стену, а супу пролиј.“ Гедеон учини тако. 21Анђео Господњи испружи штап који му је био у руци и врхом дотаче месо и бесквасне хлебове. Тада из стене плану огањ и спали месо и бесквасне хлебове. Анђео Господњи нестаде пред његовим очима. 22Када је Гедеон видео да је то био Анђео Господњи, он рече: „Јао мени, Господе Боже, јер сам видео Анђела Господњег лицем у лице!“
23Господ му рече: „Мир с тобом! Не бој се, нећеш умрети.“
24Ту је Гедеон подигао жртвеник Господу и назвао га „Господ-Мир“. Жртвеник и дан данас стоји у Офри Авиезеровој.
25Исте ноћи Господ рече Гедеону: „Узми вола свога оца, оног вола од седам година и поруши Валов жртвеник који је у власништву твога оца, и посеци Аштартин стуб до њега. 26На врху те узвишице подигни жртвеник Господу, Богу своме, слажући камење ред по ред. Затим узми оног вола и принеси га на жртву свеспалницу на дрвима од Аштартиног стуба који ћеш посећи.“
27Гедеон је повео десет људи од својих слугу и урадио како му је рекао Господ. Али како се плашио своје породице и људи из града да то уради дању, урадио је то ноћу.
28Кад су људи устали ујутру, имали су шта да виде: Валов жртвеник срушен, Аштартин стуб посечен, а во принесен на жртву свеспалницу на новосаграђеном жртвенику.
29Људи су питали једни друге: „Ко је ово учинио?“
Кад су истражили и испитали, рекли су: „То је учинио Гедеон, Јоасов син.“
30Грађани рекоше Јоасу: „Изведи свог сина да буде погубљен зато што је срушио Валов жртвеник и посекао Аштартин стуб.“
31Али Јоас рече свима који су устали против њега: „Зар ћете ви бранити Валов случај? Зар ћете га ви избавити? Ко брани Вала биће мртав до следећег јутра. Ако је Вал Бог, нека се сам брани, будући да је његов жртвеник срушен.“ 32Тог дана су Гедеона прозвали Јеровал, што значи: „Нека Вал поведе спор против њега што му је срушио жртвеник.“
33Сви Мадијанци, Амаличани и источни народи били су удружили снаге, па су прешли преко Јордана и утаборили се у језраелској долини. 34Тада се Дух Господњи спусти на Гедеона, те он затруби у рог и позва Авиезеров род да крене за њим. 35Послао је гласнике и свима из Манасијиног племена, и позвао их да крену за њим. Затим је послао гласнике Асировом, Завулоновом и Нефталимовом племену, па су им они пошли горе у сусрет.
36Гедеон рече Богу: „Ако хоћеш да мојом руком избавиш Израиљ, као што си обећао, 37ево, ставићу на гумно овчје руно. Буде ли росе само на руну, а сва земља буде сува, онда ћу знати да ћеш избавити Израиљ мојом руком, као што си обећао.“ 38Тако је и било. Гедеон устане ујутро и исцеди из руна росу – пуну посуду воде. 39Гедеон рече Богу: „Немој се гневити на мене што ти се обраћам још једном. Дозволи ми још само једном да покушам с руном: нека само руно буде суво, а по свој земљи нека буде роса.“ 40Бог учини тако исте ноћи: само је руно било суво, док је по свој земљи била роса.
