Răspunsul lui Iov
1Iov a răspuns și a zis:
2„Da, știu că așa este,
dar poate un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?
3Dacă s‑ar certa cineva cu El,
din o mie de întrebări, nu I‑ar putea răspunde nici măcar la una.
4El are o inimă înțeleaptă și o putere mare.
Cine I s‑a împotrivit și a rămas teafăr?
5El mută munții fără ca aceștia să știe,
când îi răstoarnă în mânia Sa.
6El face să se cutremure pământul din locul lui,
și stâlpii lui tremură.
7El vorbește soarelui, iar acesta nu mai răsare;
El pecetluiește lumina stelelor.
8El singur întinde cerurile
și calcă pe valurile mării.
9El a făcut Ursul și Orionul,
Pleiadele și constelațiile sudului.
10El face lucruri mari și nepătrunse,
minuni fără număr.
11Iată, El trece pe lângă mine și nu‑L pot vedea,
trece și nu‑mi dau seama.
12Iată, când El apucă ceva, cine‑L poate opri?
Cine‑I poate spune: «Ce faci?»
13Dumnezeu nu‑Și întoarce mânia;
chiar și ajutoarele lui Rahab13 Monstru al mării, folosit adesea ca nume poetic pentru Egipt (vezi Is. 30:7; și în 27:12). Îi sunt supuse.
14Deci cum pot eu să‑I răspund,
cum pot să‑mi caut cuvintele înaintea Lui?
15Chiar dacă aș fi drept, nu I‑aș putea răspunde,
nu pot decât să caut bunăvoință la Judecătorul meu.
16Dacă L‑aș chema la judecată și mi‑ar răspunde,
n‑aș crede că mi‑a ascultat glasul.
17El mă zdrobește printr‑o furtună
și‑mi înmulțește rănile fără motiv.
18Nu mă lasă să‑mi trag suflarea,
ci mă satură cu lucruri amare.
19Dacă este vorba de putere, iată, El este puternic.
Dacă este vorba de judecată, cine mă va convoca?
20Chiar dacă aș fi drept, gura mea mă va condamna;
oricât de integru aș fi, El mă va dovedi vinovat.
21Sunt integru. Nu‑mi pasă de mine.
Îmi disprețuiesc viața.
22Mi‑e totuna. De aceea zic:
«El îl nimicește și pe cel integru și pe cel rău.»
23Și măcar de‑ar aduce biciul imediat moartea…;
dar El Își bate joc de durerea celui nevinovat.
24Când o țară este dată pe mâna celui rău,
El acoperă ochii judecătorilor ei.
Dacă nu El, atunci cine?
25Zilele mele sunt mai iuți decât alergătorul;
zboară fără să fi văzut binele.
26Trec ca o luntre de papirus pe apă,
ca un vultur care se repede asupra prăzii.
27Dacă zic: «Îmi voi uita plângerea,
îmi voi schimba înfățișarea și voi fi voios»,
28atunci mă cuprinde spaima de toate durerile mele,
pentru că știu că nu mă vei găsi nevinovat.
29Dacă tot voi fi condamnat,
de ce să mă mai trudesc degeaba?
30Chiar dacă m‑aș spăla cu apa zăpezii
și mi‑aș curăța mâinile cu leșie,
31Tu tot m‑ai cufunda în mocirlă,
de s‑ar scârbi și hainele de mine.
32Căci El nu este un om ca mine, ca să‑I răspund,
ca să mergem împreună la judecată.
33Și nu se află nici măcar un mijlocitor între noi,
care să‑și pună mâinile peste noi amândoi,
34ca astfel El să‑Și dea la o parte nuiaua
și să nu mă mai înspăimânte cu groaza Lui.
35Atunci aș vorbi fără să mă mai tem de El,
însă nu așa mi se întâmplă.
9
ヨブのことば
1ヨブの答え。
2「そのようなことぐらい、私も知っている。
ちっとも耳新しいものはない。
しかし、答えてもらいたいものだ。
人はどうしたら神の目から見て、
正しい者となれるのか。
3神と正面から議論しようと思ったら、
人は千の質問のうち、一つも答えることはできまい。
4神の知恵と力は底知れないのだ。
今まで、神に反抗して
成功した者など、いないのだから。
5神は突然怒って山を動かし、ひっくり返す。
6大地さえ土台から揺り動かす。
7神が命令すると、
太陽は昇らず、星も光らない。
8神はただひとりで天を張り広げ、
海の上をゆったりと歩いた。
9牡牛座、オリオン座、スバル座、
それに、南の星座も、みな神が造った。
10ほかにも、目をみはるような奇跡はいっぱいある。
あまりに多くて数えきれないほどだ。
11神がそばを通り過ぎても、
私には、そのお姿は見えない。
12神が人のいのちを奪うとき、
だれもその手をとどめることはできない。
『何をするのですか』と抗議できる者もいない。
13しかも、神は怒りを静めず、
高慢で屈強な人間をも地にひれ伏させる。
14私には、全能の神を相手どって議論し、
説き伏せることなどできない。
15たとい私が正しくても、自分を弁護しない。
ただただ、あわれみを求めるだけだ。
16たとえ祈りが答えられても、
神が私の叫びを聞いたとは思えない。
17神は、これほどまで私を打ちのめし、
理由もないのに傷口を広げるからだ。
18次から次へと、息もつかせず、
非常な悲しみで私の心を満たしている。
19強くて正しいのは、この世に神だけではないか。
20しかし、私は正しいだろうか。
そうでないことは自分がよく知っている。
たとえ一点の非の打ちどころもないとしても、
神は私を悪い者とする。
21自分が完全に潔白な人間であるかどうか
私は考えようとも思わない。
つくづく自分がいやになった。
22潔白であるにせよ、悪人であるにせよ、
神にとっては同じこと。
どちらにしても滅ぼされるのだ。
23神は、罪のない者が
災難に押しつぶされるのを見て笑う。
24全地は悪者どもの手中にある。
神は裁判官の判断力を奪い、
不公平な裁判を行わせる。
そうするのが神でないとしたら、
いったいだれが張本人なのか。
25私の一生は悲劇をはらんだまま、
矢のように飛び去る。
26私の歳月は船足の速い舟のように遠ざかり、
獲物に襲いかかる鷲のように飛び去る。
27神への不満を忘れ、
悲しむのをやめて明るく振る舞おうとしても、
28神は今まで以上の悲しみを与えるばかりです。
ああ神よ、私にはわかっています。
あなたは私を罪ある者となさいます。
29罪人扱いするに違いありません。
だから何を言ってもむだなのです。
30たとえ、水晶のような水で体を洗い、
灰汁で手の汚れをすっかり落としても、
31神は私をどぶに突き落とします。
そのため泥まみれになった着物でさえ、
神の目には、私よりきれいに見えるでしょう。
32-33神は人間ではないので、
私は自分を弁護することができません。
もし神が人間なら、
対等な立場で話し合えるでしょう。
私たちの間には仲裁人がいません。
仲を取り持つ者がいないのです。
34これ以上、神の刑罰の恐ろしさに
おびえなくてすむよう、
私を打ちたたくのをやめてください。
35そうすれば、遠慮なくお話しし、
身の潔白を堂々と主張できるのです。
