Apa preschimbată în vin
1A treia zi1 Cu referire, probabil, la a treia zi de când Ioan Îl văzuse pe Isus. Pentru o altă posibilă interpretare a întregului verset, vezi nota următoare. s‑a făcut o nuntă în Cana Galileei.1 Sau: Era cea de‑a treia zi a unei nunți în Cana Galileei. Nunțile evreiești se desfășurau pe parcursul mai multor zile. Mama lui Isus era acolo. 2La nuntă fuseseră chemați și Isus cu ucenicii Săi.
3Când s‑a terminat vinul, mama lui Isus I‑a zis:
– Nu mai au vin!
4Isus i‑a răspuns:
– Femeie4 O adresare neobișnuită din partea unui fiu către mama sa în vremea aceea. Însă din context reiese faptul că, începându‑Și lucrarea, raportul dintre Isus și mama Sa se schimbă. El nu mai este doar fiul Mariei, ci este și Fiul lui Dumnezeu, Care are de îndeplinit o misiune încredințată de Tatăl Său. Vezi și 19:26., ce‑ți pasă ție, ce‑Mi pasă Mie?4 Cu referire la relația lor cu cele pământești și cu treburile altora. Nu Mi‑a sosit încă ceasul!
5Mama Lui le‑a zis slujitorilor: „Faceți orice vă va spune!“ 6Erau acolo șase vase de piatră, după obiceiul de curățire al iudeilor, în fiecare încăpând două sau trei măsuri6 O măsură (gr.: metretes) avea între 38-40 l; 2-3 măsuri aveau 76–120 l.. 7Isus le‑a zis: „Umpleți vasele cu apă!“ Și ei le‑au umplut până sus. 8Atunci El le‑a zis: „Acum scoateți din ele și duceți‑i mai‑marelui ospățului!“ Și ei i‑au dus. 9Mai‑marele ospățului a gustat apa care fusese făcută vin – el nu știa de unde este, însă slujitorii care scoseseră apa știau – l‑a chemat pe mire 10și i‑a zis: „Orice om pune mai întâi la masă vinul cel bun, apoi, după ce oaspeții au băut mult, îl pune pe cel mai puțin bun. Tu însă ai ținut vinul cel bun până acum!“
11Isus a făcut acest început al semnelor11 Evanghelistul Ioan numește minunile lui Isus semne, un termen ce subliniază semnificația acelor acțiuni [peste tot în carte]. Lui în Cana Galileei și Și‑a arătat slava, iar ucenicii Lui au crezut în El.
12După aceea a coborât în Capernaum împreună cu mama, frații și ucenicii Lui, dar acolo n‑au rămas multe zile.
Isus alungă comercianții din Templu
(Mt. 21:12-13; Mc. 11:15-17; Lc. 19:45-46)
13Paștele iudeilor era aproape, astfel că Isus S‑a suit la Ierusalim. 14El i‑a găsit în Templu pe cei care vindeau boi, oi și porumbei și pe schimbătorii de bani14 În regiune, în perioada NT, circulau trei tipuri de monede: cele imperiale (după standard roman), cele provinciale (după standard grecesc) și cele locale (șechelul). Taxa anuală de 0,5 șecheli (echivalentul a 2 denari sau a 2 drahme), cerută fiecărui bărbat de peste 20 ani (vezi Ex. 30:13; 2 Cron. 24:9; Neem. 10:32) era acceptată doar în șecheli, probabil din cauza chipurilor de pe monedele romane și grecești. stând jos la mesele lor. 15A făcut un bici din frânghii și i‑a scos pe toți afară din Templu, împreună cu oile și boii lor. A împrăștiat monedele schimbătorilor de bani și le‑a răsturnat mesele, 16iar celor ce vindeau porumbei le‑a zis: „Ridicați acestea de aici! Nu faceți din Casa Tatălui Meu o casă de negoț!“ 17Ucenicii Lui și‑au amintit că este scris: „Zelul pentru Casa Ta Mă va mistui.“17 Vezi Ps. 69:9.
18Atunci iudeii au răspuns și I‑au zis:
– Prin ce semn ne arăți că ai dreptul să faci acestea?
19Isus a răspuns și le‑a zis:
– Dărâmați acest Templu, și în trei zile îl voi ridica!
20Iudeii I‑au zis:
– De patruzeci și șase de ani se construiește Templul20 Irod cel Mare a început un proiect de extindere a Templului undeva între anii 20–19 î.Cr., iar evenimentul relatat aici are loc undeva între anii 26–27 d.Cr. Conform surselor istorice, extinderea Templului a fost finalizată în anul 64 d.Cr. acesta, și Tu îl vei ridica în trei zile?!
21Dar El vorbea despre Templul trupului Său. 22Atunci când El a fost înviat dintre cei morți, ucenicii Lui și‑au amintit că spusese aceste vorbe și au crezut Scriptura și cuvântul pe care‑l spusese Isus.
23Pe când era în Ierusalim, în timpul Sărbătorii Paștelui, mulți au crezut în Numele Lui, văzând semnele pe care le făcea. 24Dar Isus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoștea pe toți 25și nu avea nevoie să‑I mărturisească cineva despre vreun om, fiindcă El Însuși știa ce era în om.
Jesus transforma água em vinho
1Passados dois dias, a mãe de Jesus foi convidada para um casamento na aldeia de Caná, na Galileia. 2Jesus e os seus discípulos também foram convidados. 3A certa altura da festa, o vinho acabou-se e a mãe de Jesus procurou-o para resolver o problema.
4“As tuas preocupações não são as minhas”, respondeu-lhe. “Aliás, ainda não chegou a minha hora.”
5A sua mãe recomendou aos criados: “Façam tudo o que ele vos disser.”
6Encontravam-se ali seis jarros de pedra que eram utilizados para as cerimónias de purificação dos judeus e que levavam entre 75 e 115 litros cada. 7Jesus disse aos criados que os enchessem até acima com água. 8Feito isto, ordenou: “Tirem algum e levem-no ao mestre de cerimónias.” Assim o fizeram.
9Quando este provou a água transformada em vinho, e não sabendo qual a sua origem (embora os criados soubessem), chamou o noivo: 10“É costume o dono da casa gastar primeiro o melhor vinho e depois, quando todos já se fartaram, apresentar o vinho inferior. Mas vocês guardaram o melhor para o fim.”
11Este sinal de Caná da Galileia foi a primeira manifestação pública que Jesus fez do seu poder divino. E os seus discípulos acreditaram que era realmente o Cristo.
12Depois deste banquete de casamento, foi para Cafarnaum com a mãe, os irmãos e os discípulos, onde permaneceram alguns dias.
Jesus no templo
(Mt 21.12-13; Mc 11.15-17; Lc 19.45-46)
13Veio a festa da Páscoa judaica e Jesus foi a Jerusalém. 14No templo, encontrou os negociantes que vendiam gado, ovelhas e rolas para os sacrifícios, e outros que trocavam dinheiro sentados atrás de bancas. 15Com cordas, Jesus fez um chicote e expulsou-os do templo, assim como os bois e ovelhas, espalhou o dinheiro dos cambistas e derrubou-lhes as mesas. 16Dirigindo-se aos vendedores de rolas, ordenou: “Tirem isto daqui! Não façam da casa de meu Pai uma feira!”
17Os discípulos lembraram-se então disto que as Escrituras diziam: “Arde em mim um grande zelo pela tua casa.”2.17 Sl 69.9.
18“Que sinal tens para nos mostrar que podes fazer isto?”
19“Está bem! Este será o sinal que vos darei: destruam este templo que em três dias o porei novamente de pé!”
20“O quê!”, exclamaram. “O templo levou quarenta e seis anos a construir e tu poderás refazê-lo em três dias?” 21Mas o templo de que ele falava era o seu corpo. 22Depois de ter ressuscitado, os discípulos lembraram-se destas palavras e creram nas Escrituras e na declaração de Jesus a respeito a si próprio.
23Por causa dos sinais que fez em Jerusalém, durante a festa da Páscoa, muitas pessoas creram nele. 24Jesus, porém, não confiava nelas, pois conhecia bem as pessoas. 25Não era preciso ninguém dizer-lhe como é a natureza humana nem o que está dentro dela.
