Isus, calea spre Tatăl
1Să nu vi se tulbure inima! Credeți în Dumnezeu și credeți în Mine!1 Sau: Voi credeți în Dumnezeu; credeți și în Mine! 2În casa Tatălui Meu sunt multe lăcașuri. Dacă n‑ar fi așa, v‑aș fi spus. Eu2 Mai multe mss conțin: spus, pentru că Eu. Mă duc să vă pregătesc un loc.2 Sau: Dacă n‑ar fi așa, v‑aș fi spus oare că Mă duc să vă pregătesc un loc? 3Iar dacă Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, voi veni din nou și vă voi lua cu Mine, pentru ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi. 4Știți calea spre locul unde Mă duc Eu.4 Unele mss conțin: Știți unde Mă duc și știți și calea într-acolo.
5Toma I‑a zis:
– Doamne, nu știm unde Te duci. Cum putem să știm calea?!
6Isus i‑a răspuns:
– Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.6 Sau: Eu sunt Calea: Adevărul și Viața, în ideea că Isus, prin faptul că este Adevărul și Viața, este Calea. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. 7Dacă M‑ați cunoscut pe Mine, Îl veți cunoaște și pe Tatăl Meu.7 Unele mss conțin: Dacă m‑ați cunoaște pe Mine, L‑ați cunoaște și pe Tatăl Meu. Și de acum încolo Îl cunoașteți și L‑ați văzut.
8Filip I‑a zis:
– Doamne, arată‑ni‑L pe Tatăl și ne este de ajuns!
9Isus i‑a răspuns:
– De atât de mult timp sunt cu voi și nu M‑ai cunoscut, Filip? Cel ce M‑a văzut pe Mine L‑a văzut pe Tatăl. Cum de spui: „Arată‑ni‑L pe Tatăl!“? 10Nu crezi că Eu sunt în Tatăl și că Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun, nu le spun de la Mine, ci Tatăl, Care locuiește în Mine, Își face lucrările Lui. 11Credeți‑Mă că Eu sunt în Tatăl și Tatăl în Mine! Dacă nu, credeți măcar datorită lucrărilor înseși! 12Adevărat, adevărat vă spun că cel ce crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu, ba încă va face lucrări mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. 13Și orice veți cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. 14Dacă veți cere ceva în Numele Meu, voi face.
Promisiunea Duhului Sfânt
15Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele. 16Iar Eu Îl voi ruga pe Tatăl și El vă va da un alt Apărător16 Gr.: parakletos, care poate avea mai multe sensuri: avocat; mijlocitor; sfătuitor; mângâietor; ajutor. Aria semantică a termenului grecesc este foarte largă și niciun termen din limbajul contemporan nu o poate acoperi. Vezi și 1 In. 2:1, unde termenul este folosit cu referire la Isus., Care să fie cu voi pe veci, și anume 17Duhul adevărului, pe Care lumea nu‑L poate primi, pentru că nici nu‑L vede, nici nu‑L cunoaște. Voi Îl cunoașteți, pentru că rămâne cu voi și va fi17 Unele mss conțin: este. în voi. 18Nu vă voi lăsa orfani; voi veni iarăși la voi. 19Încă puțin, și lumea nu Mă va mai vedea, însă voi Mă veți vedea. Pentru că Eu trăiesc, și voi veți trăi. 20În ziua aceea veți cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, voi în Mine și Eu în voi. 21Cel ce are poruncile Mele și le păzește, acela este cel ce Mă iubește. Și cel ce Mă iubește va fi iubit de Tatăl Meu, iar Eu îl voi iubi și Mă voi arăta lui.
22Iuda, nu Iscarioteanul, L‑a întrebat:
– Doamne, cum se face că urmează să Te arăți nouă, și nu lumii?
23Isus a răspuns și i‑a zis:
– Dacă Mă iubește cineva, va păzi Cuvântul Meu. Și Tatăl Meu îl va iubi, iar Noi vom veni la el și Ne vom face lăcaș alături de el. 24Cine nu Mă iubește nu păzește cuvintele Mele. Iar cuvântul pe care‑l auziți nu este al Meu, ci al Tatălui, Care M‑a trimis.
25V‑am spus aceste lucruri cât sunt încă cu voi. 26Dar Apărătorul, adică Duhul Sfânt, pe Care Tatăl Îl va trimite în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile și vă va reaminti tot ce v‑am spus. 27Vă las pace, vă dau pacea Mea. Nu v‑o dau așa cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte!
28Ați auzit că v‑am spus: „Mă duc și voi veni iarăși la voi.“ Dacă Mă iubeați, v‑ați fi bucurat că Mă duc la Tatăl, pentru că Tatăl este mai mare decât Mine. 29Și v‑am spus acum, înainte să se întâmple, pentru ca, atunci când se va întâmpla, să credeți. 30Nu voi mai vorbi mult cu voi, pentru că vine conducătorul lumii acesteia. El nu are nimic în Mine, 31dar vine pentru ca lumea să cunoască faptul că Eu Îl iubesc pe Tatăl și că fac așa cum Mi‑a poruncit Tatăl.
Ridicați‑vă, să plecăm de aici!
1Poi Gesù disse ancora: «Non siate tristi. Abbiate fede in Dio e abbiate fede anche in me. 2-3Lassù, nella casa di mio Padre ci sono molti posti: vado a prepararne uno per il vostro arrivo. Quando tutto sarà pronto, tornerò a prendervi, così potrete stare sempre con me. Se non fosse così, ve lo direi chiaramente. 4Ora sapete dove vado e conoscete anche la strada». 5Tommaso ribatté: «Signore, noi non abbiamo la più pallida idea di dove stai andando, come facciamo a conoscere la strada?»
6Gesù gli disse: «Io sono la via, la verità e la vita. Nessuno può venire al Padre, se non per mezzo mio. 7Se mi aveste conosciuto, avreste anche saputo chi è il Padre, anzi, fin da ora lo conoscete e lo avete già visto!»
8Filippo disse: «Signore, facci vedere il Padre e saremo soddisfatti!»
9Gesù rispose: «Dopo tutto il tempo che ho passato con voi, non sai ancora chi sono io, Filippo? Chi ha visto me, ha visto il Padre. Perché, allora, mi chiedete di vederlo? 10Non credi, forse, che io vivo nel Padre ed il Padre vive in me? Le parole che dico non sono mie, ma di mio Padre, che vive ed agisce attraverso di me. 11Credetemi, quando vi dico che io sono nel Padre e che il Padre è in me, se no, credete in me per i grandi miracoli che mi avete visto compiere!
12-13In tutta sincerità, vi dico che chi crede in me farà gli stessi miracoli che faccio io, anzi più grandi ancora, infatti io ritorno dal Padre e qualsiasi cosa chiederete nel mio nome, io la farò. Questo glorificherà il Padre, proprio perché io, il Figlio, la farò per voi. 14Quindi, chiedete qualunque cosa nel mio nome, ed io la farò!
Gesù promette lo Spirito Santo
15-16Se mi amate, mi ubbidirete ed io pregherò il Padre che vi dia un Consolatore, che non vi abbandoni mai più. 17Parlo dello Spirito Santo, lo Spirito della verità. Il mondo non può riceverlo, perché non lo vede e non lo conosce. Voi sì, perché vive con voi, e un giorno sarà in voi. 18No, non vi abbandonerò, né vi lascerò orfani. Tornerò da voi. 19Fra poco me ne andrò dal mondo, ma rimarrò presso di voi. Perché io vivo ed anche voi vivrete. 20Quando resusciterò, saprete senza ombra di dubbio che io vivo unito al Padre, come voi siete uniti a me, ed io a voi. 21Chi mi ubbidisce, mi ama; e chi ama me sarà amato da mio Padre, ed anchʼio lo amerò e mi farò conoscere da lui».
22Giuda, non Giuda Iscariota, ma lʼaltro con lo stesso nome, gli domandò: «Signore, come mai vuoi farti conoscere soltanto da noi, tuoi discepoli, e non dal mondo?»
23Gesù rispose: «Perché mi rivelerò a quelli che mi amano e mi ubbidiscono. Anche il Padre li amerà e insieme, il Padre ed io, staremo con loro. 24Chi non mi ama, non mi ubbidisce. E badate, non sono io che rispondo alla vostra domanda. Questa è la risposta del Padre, che mi ha mandato! 25Vi dico queste cose adesso, mentre sono ancora con voi. 26Ma quando il Padre manderà al mio posto il Consolatore e, dicendo Consolatore, intendo lo Spirito Santo, egli vʼinsegnerà ogni cosa e vi ricorderà tutto ciò che vi ho detto.
27Vi lascio un dono: la pace della mente e del cuore! E la pace che do io non è fragile come la pace che dà il mondo. Quindi, non siate tristi, non abbiate paura! 28Ricordate le mie parole: ora me ne vado, ma tornerò da voi. Se davvero mi amate, dovreste essere contenti per me, perché ora posso andare dal Padre, che è più grande di me. 29Vi ho detto queste cose prima che sʼavverino, così quando accadranno, crederete in me.
30Non mi resta molto tempo per parlare con voi, perché Satana, il malvagio principe di questo mondo, sʼavvicina. Per la verità, non ha alcun potere su di me. 31Sarò io a fare di mia volontà ciò che il Padre vuole da me, così il mondo saprà che amo il Padre. Venite, andiamo!»
