Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 44

Condamnarea idolatriei

1Iată cuvântul spus lui Ieremia cu privire la toţi iudeii care locuiau în ţara Egiptului – la Migdol, la Tahpanhes, la Nof[a] şi în ţara Patros[b]:

„Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Aţi văzut toate nenorocirile pe care le-am adus asupra Ierusalimului şi asupra tuturor cetăţilor lui Iuda. Astăzi ele au ajuns doar un loc pustiu, unde nu mai locuieşte nimeni, din cauza răutăţii lor. Ei M-au provocat la mânie, ducându-se să ardă tămâie şi să slujească altor dumnezei, pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici voi, nici strămoşii voştri. Deşi i-am trimis iarăşi şi iarăşi pe toţi slujitorii Mei, profeţii, să le spună: ‘Să nu săvârşiţi aceste urâciuni pe care Eu le urăsc!’, ei nu M-au ascultat şi nu au luat aminte; nu s-au întors de la răutatea lor şi n-au încetat să ardă tămâie altor dumnezei. De aceea, furia Mea s-a revărsat şi mânia Mea a izbucnit în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului, care au devenit în ziua de azi o ruină şi un loc pustiu.»

Acum, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «De ce vă faceţi singuri un rău aşa de mare, nimicind astfel din mijlocul lui Iuda bărbaţi, femei, copii şi prunci, şi rămânând fără nici o rămăşiţă? De ce Mă provocaţi la mânie prin lucrarea mâinilor voastre, arzând tămâie altor dumnezei, în ţara Egiptului, unde v-aţi dus să locuiţi? Vă veţi distruge singuri şi veţi deveni o pricină de blestem şi de dispreţ printre toate neamurile pământului. Aţi uitat relele strămoşilor voştri, relele regilor şi ale reginelor lui Iuda şi relele pe care le-aţi săvârşit voi şi soţiile voastre în ţara lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului? 10 Până în ziua de azi ei nu s-au smerit, nu s-au temut şi nu au urmat Legea Mea şi poruncile pe care le-am pus înaintea voastră şi înaintea strămoşilor voştri.»

11 De aceea, aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, Îmi îndrept faţa împotriva voastră ca să vă fac rău şi să nimicesc întreg Iuda. 12 Voi îndepărta rămăşiţa lui Iuda, care s-a dus în ţara Egiptului să locuiască acolo. Vor pieri cu toţii în ţara Egiptului: vor fi ucişi de sabie sau de foamete. De la cel mai mic până la cel mai mare vor fi ucişi de sabie sau de foamete. Vor deveni o pricină de scârbă şi de groază, o pricină de blestem şi de dispreţ. 13 Îi voi pedepsi pe cei ce locuiesc în ţara Egiptului cu sabie, cu foamete şi cu molimă, aşa cum am pedepsit şi Ierusalimul. 14 Nici unul din rămăşiţa lui Iuda, care s-a dus să locuiască în ţara Egiptului, nu va scăpa cu viaţă ca să se întoarcă iarăşi în ţara lui Iuda, deşi va dori să se întoarcă şi să trăiască. Nu se vor mai întoarce decât câţiva care vor scăpa.»“

15 Atunci, toţi bărbaţii care ştiau că soţiile lor ardeau tămâie altor dumnezei, împreună cu toate femeile care erau prezente – o mare mulţime – şi cu întreg poporul care locuia în ţara Egiptului şi în Patros[c], i-au răspuns lui Ieremia:

16 – Nu vom asculta de mesajul pe care ni l-ai rostit în Numele Domnului, 17 ci, cu siguranţă, vom face ceea ce am promis: vom arde tămâie împărătesei cerului[d] şi vom vărsa în cinstea ei jertfe de băutură, aşa cum am mai făcut atât noi, cât şi strămoşii, regii şi conducătorii noştri în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului. Atunci aveam destulă mâncare, eram fericiţi şi nu vedeam nici o nenorocire. 18 Dar, de când am încetat să aducem tămâie împărătesei cerului şi să vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, am dus lipsă de toate şi am fost ucişi de sabie şi de foamete.

19 Femeile au adăugat:

– Când ardem tămâie împărătesei cerului şi vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei, nu ştiu oare şi bărbaţii noştri că facem turte după chipul ei şi vărsăm jertfe de băutură în cinstea ei?

20 Atunci Ieremia a răspuns întregului popor – bărbaţilor şi femeilor – care-i dăduse acest răspuns:

21 – Oare nu Şi-a adus aminte Domnul şi nu s-a gândit la tămâia pe care aţi ars-o în cetăţile lui Iuda şi pe străzile Ierusalimului, atât voi, cât şi strămoşii, regii şi conducătorii voştri împreună cu întreg poporul? 22 Când Domnul nu a mai suferit lucrul acesta, din cauza răutăţii practicilor voastre şi a urâciunilor pe care le-aţi săvârşit, ţara voastră a devenit o pricină de groază şi de blestem, un loc pustiit şi fără locuitori, aşa cum este astăzi. 23 Tocmai pentru că aţi ars tămâie şi aţi păcătuit împotriva Domnului, pentru că nu aţi ascultat de glasul Domnului şi nu aţi păzit Legea, hotărârile şi mărturiile Lui, de aceea a venit peste voi această nenorocire pe care o vedeţi astăzi.

24 Ieremia a mai zis întregului popor şi tuturor femeilor:

– Ascultaţi Cuvântul Domnului, voi, toţi cei din Iuda, care sunteţi în ţara Egiptului. 25 Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Voi şi soţiile voastre aţi împlinit cu mâinile voastre promisiunea pe care aţi făcut-o spunând că veţi arde tămâie împărătesei cerului şi veţi vărsa jertfe de băutură în cinstea ei. Acum dar împliniţi promisiunile pe care le-aţi făcut şi îndepliniţi-vă juruinţele!“ 26 Dar ascultaţi Cuvântul Domnului, voi, toţi cei din Iuda, care locuiţi în ţara Egiptului: „Jur pe Numele Meu cel mare, zice Domnul, că nimeni din Iuda, dintre cei care locuiesc în ţara Egiptului, nu va mai chema Numele Meu, nici nu va mai jura zicând «Viu este Stăpânul Domn 27 Căci Eu veghez asupra lor să le fac rău şi nu bine; toţi cei din Iuda, care sunt în ţara Egiptului, vor fi nimiciţi de sabie şi de foamete până vor muri cu toţii. 28 Cei care vor scăpa de sabie şi se vor întoarce din ţara Egiptului în ţara lui Iuda vor fi doar câţiva. Atunci toată rămăşiţa lui Iuda, care s-a dus să locuiască în ţara Egiptului, va cunoaşte care cuvânt se va împlini: al Meu sau al lor.

29 Semnul, după care veţi cunoaşte că Eu vă voi pedepsi în locul acesta, zice Domnul, şi după care veţi şti că planurile Mele de a vă distruge se vor împlini, este următorul, zice Domnul: 30 îl voi da pe faraonul Hofra, monarhul Egiptului, în mâinile duşmanilor lui şi în mâinile celor ce caută să-i ia viaţa, tot aşa cum l-am dat şi pe Zedechia, regele lui Iuda, în mâinile duşmanului său Nebucadneţar, împăratul Babilonului, care căuta să-i ia viaţa.“

Notas al pie

  1. Ieremia 44:1 Memfis
  2. Ieremia 44:1 Egiptul de Sus (sudul Egiptului)
  3. Ieremia 44:15 Sau: în Egiptul de Jos şi în Egiptul de Sus
  4. Ieremia 44:17 Vezi nota de la 7:18; şi în vs. 18, 19, 25

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Jeremías 44

Desastre causado por la idolatría

1La palabra del Señor vino a Jeremías para todos los judíos que habitaban en Egipto, es decir, para los que vivían en las ciudades de Migdol, Tafnes y Menfis,[a] y en la región del sur: «Así dice el Señor Todopoderoso, el Dios de Israel: “Vosotros habéis visto todas las calamidades que yo traje sobre Jerusalén y sobre todas las ciudades de Judá. Hoy yacen en ruinas, sin morador alguno, a causa de las maldades que cometieron. Ellos provocaron mi enojo al adorar y ofrecer incienso a otros dioses, que ni ellos ni vuestros antepasados conocieron. Una y otra vez os envié a mis siervos los profetas para que os advirtieran que no incurrierais en estas cosas tan abominables que yo detesto. Pero ellos no escucharon ni prestaron atención; no se arrepintieron de sus maldades, sino que siguieron ofreciendo incienso a otros dioses. Por eso se derramó mi ira contra las ciudades de Judá; por eso se encendió mi furor contra las calles de Jerusalén, las cuales se convirtieron en desolación hasta el día de hoy”.

»Y ahora, así dice el Señor, el Dios Todopoderoso, el Dios de Israel: “¿Por qué os hacéis vosotros mismos un mal tan grande? ¿Por qué provocáis la muerte de la gente de Judá, de hombres, mujeres, niños y recién nacidos, hasta acabar con todos? Me agraviáis con las obras de vuestras manos, al ofrecer incienso a otros dioses en el país de Egipto, donde habéis ido a vivir. Lo único que estáis logrando es ganaros vuestra propia destrucción, y convertiros en maldición y oprobio entre todas las naciones de la tierra. ¿Acaso ya os habéis olvidado de todas las maldades que cometieron vuestros antepasados, de las que cometieron los reyes de Judá y sus esposas, y de las que vosotros y vuestras esposas cometisteis en Judá y en las calles de Jerusalén? 10 Sin embargo, hasta el día de hoy no se han humillado ni han sentido temor; no se han comportado según mi ley y mis preceptos, que os di a vosotros y a vuestros antepasados”.

11 »Por eso, así dice el Señor Todopoderoso, el Dios de Israel: “He decidido ponerme en contra de vosotros, para vuestro mal, y destruir a todo Judá. 12 Tomaré al resto de Judá, que se empeñó en ir a vivir a Egipto, y todos perecerán allí; caerán a filo de espada, o el hambre los exterminará. Desde el más pequeño hasta el más grande, morirán de hambre o a filo de espada. Se convertirán en objeto de maldición, de horror, de imprecación y de oprobio. 13 Con hambre, peste y espada castigaré a los que habitan en Egipto, como castigué a Jerusalén. 14 No escapará ninguno del resto de Judá que se fue a vivir a Egipto, ni sobrevivirá para volver a Judá. Aunque deseen y añoren volver a vivir en Judá, no podrán regresar, salvo algunos fugitivos”».

15 Entonces los hombres que sabían que sus esposas ofrecían incienso a otros dioses, así como las mujeres que estaban presentes, es decir, un grupo numeroso, y todo el pueblo que vivía en la región sur de Egipto, respondieron a Jeremías:

16 ―No le haremos caso al mensaje que nos diste en el nombre del Señor. 17 Al contrario, seguiremos haciendo lo que ya hemos dicho: Ofreceremos incienso y libaciones a la Reina del Cielo,[b] como hemos hecho nosotros y como antes hicieron nuestros antepasados, nuestros reyes y nuestros funcionarios en las ciudades de Judá y en las calles de Jerusalén. En aquel tiempo teníamos comida en abundancia, nos iba muy bien y no sufríamos ninguna calamidad. 18 Pero desde que dejamos de ofrecer incienso y libaciones a la Reina del Cielo nos ha faltado todo, y el hambre y la espada están acabando con nosotros.

19 Y las mujeres añadieron:

―Cuando nosotras ofrecíamos incienso y libaciones a la Reina del Cielo, ¿acaso no sabían nuestros maridos que hacíamos tortas con su imagen, y que les ofrecíamos libaciones?

20 Entonces Jeremías le respondió a todo el pueblo, es decir, a los hombres y mujeres que le habían contestado:

21 ―¿Pensáis que el Señor no se acuerda, o no se daba cuenta de que vosotros y vuestros antepasados, vuestros reyes y vuestros funcionarios, y todo el pueblo ofrecíais incienso en las ciudades de Judá y en las calles de Jerusalén? 22 Cuando el Señor ya no pudo soportar más las malas acciones y las cosas abominables que hacíais, vuestro país se convirtió en objeto de maldición, en un lugar desértico, desolado y sin habitantes, tal como está hoy. 23 Vosotros ofrecisteis incienso y pecasteis contra el Señor, y no obedecisteis su voz ni cumplisteis con su ley, sus preceptos y estipulaciones. Por eso en este día os ha sobrevenido esta desgracia.

24 Jeremías le dijo a todo el pueblo, incluyendo a las mujeres:

―Escuchad la palabra del Señor todos vosotros, gente de Judá que vive en Egipto: 25 Así dice el Señor Todopoderoso, el Dios de Israel: “Cuando vosotros y vuestras mujeres decís: ‘Ciertamente cumpliremos nuestros votos de ofrecer incienso y libaciones a la Reina del Cielo’, demostráis con vuestras acciones que cumplís lo que prometéis. ¡Está bien, id y cumplid vuestras promesas, llevad a cabo vuestros votos! 26 Pero escuchad la palabra del Señor todos vosotros, gente de Judá que vive en Egipto: ‘Juro por mi nombre soberano —dice el Señor— que ninguno de los de Judá que vive en Egipto volverá a invocar mi nombre, ni a jurar diciendo: ¡Por la vida del Señor omnipotente! 27 Porque yo los estoy vigilando, para mal y no para bien. El hambre y la espada acabarán con todos los judíos que viven en Egipto. 28 Tan solo unos pocos lograrán escapar de la espada y regresar a Judá. Entonces, todo el resto de Judá que se fue a vivir a Egipto sabrá si se cumple mi palabra o la de ellos’.

29 »”Esta será la señal de que voy a castigarlos en este lugar, para que sepáis que mis amenazas contra vosotros se habrán de cumplir —afirma el Señor—. 30 Así dice el Señor: ‘Voy a entregar al faraón Hofra, rey de Egipto, en poder de los enemigos que atentan contra su vida, tal como entregué a Sedequías, rey de Judá, en poder de su enemigo Nabucodonosor, rey de Babilonia, que atentaba contra su vida’ ”».

Notas al pie

  1. 44:1 Menfis. Lit. Nof.
  2. 44:17 Reina del Cielo. Nombre de una diosa.