Avertizare împotriva plecării în Egipt
1Apoi toți conducătorii oștirilor, Iohanan, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hoșaia, și tot poporul, de la cel mai mic la cel mai mare, s‑au apropiat 2de profetul Ieremia și i‑au zis:
– Te rugăm, fie bine primită înaintea ta cererea noastră! Mijlocește în favoarea noastră la Domnul, Dumnezeul tău, pentru toată rămășița aceasta, căci, după cum bine vezi tu însuți, am mai rămas puțini din câți am fost. 3Roagă‑te ca Domnul, Dumnezeul tău, să ne arate calea pe care trebuie să mergem și ce trebuie să facem.
4Profetul Ieremia le‑a răspuns:
– V‑am auzit și voi mijloci în favoarea voastră la Domnul, Dumnezeul vostru, după cum mi‑ați cerut. Vă voi descoperi tot ce‑mi va spune Domnul și n‑am să vă ascund nimic.
5Atunci, ei i‑au zis lui Ieremia:
– Domnul să fie un martor adevărat și credincios împotriva noastră dacă nu vom împlini tot ceea ce Domnul, Dumnezeul tău, te va trimite să ne spui. 6Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului, Dumnezeul nostru, la care te trimitem, ca să ne meargă bine ascultând de Domnul, Dumnezeul nostru.
7După zece zile, Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ieremia. 8El a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toți conducătorii oștirilor care erau cu el și pe tot poporul, de la cel mai mic la cel mai mare, 9și le‑a zis:
– Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, la Care voi m‑ați trimis să‑I prezint cererile voastre: 10„Dacă veți rămâne în țara aceasta, Eu vă voi zidi și nu vă voi dărâma, vă voi planta și nu vă voi smulge, căci Îmi pare rău de răul pe care vi l‑am făcut. 11Nu vă temeți de împăratul Babilonului, de care acum vă este teamă. Nu vă temeți de el, zice Domnul, căci Eu sunt cu voi ca să vă scap și să vă izbăvesc din mâna lui. 12Îmi voi arăta mila față de voi, făcându‑l pe împărat să aibă milă de voi, și vă va aduce înapoi în țara voastră.“
13Dacă nu veți asculta însă de glasul Domnului, Dumnezeul vostru, și veți zice: „Nu vrem să locuim în țara aceasta!“, 14dacă veți zice: „Nu, ci vom merge în țara Egiptului, unde nu vom vedea nici război, nu vom auzi nici sunetul trâmbiței14 Vezi nota de la 4:5. și unde nu vom duce lipsă de pâine, și vom locui acolo!“, 15atunci Domnul are un cuvânt pentru tine, rămășiță a lui Iuda. Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă vă veți hotărî să mergeți în Egipt și să locuiți acolo, 16atunci sabia de care vă temeți vă va ajunge acolo, în țara Egiptului, și foametea de care vă este groază vă va urmări în Egipt și veți muri acolo. 17Toți cei ce se vor hotărî să meargă în Egipt și să locuiască acolo vor muri uciși de sabie, de foamete și de molimă; niciunul din ei nu va mai supraviețui și nimeni nu va scăpa de nenorocirea pe care Eu o voi aduce asupra lor.“
18Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „După cum mânia și furia Mea s‑au revărsat asupra locuitorilor Ierusalimului, tot așa se va revărsa furia Mea peste voi când vă veți duce în Egipt. Veți fi o pricină de scârbă și de groază, o pricină de blestem și de dispreț. Nu veți mai vedea niciodată locul acesta.“
19Rămășiță a lui Iuda, Domnul vă spune să nu mergeți în Egipt. Să fiți siguri de lucrul aceasta, fiindcă eu vă avertizez astăzi! 20Căci ați fost necinstiți20 Sau: ați greșit. când m‑ați trimis la Domnul, Dumnezeul vostru, zicând: „Mijlocește în favoarea noastră înaintea Domnului, Dumnezeul nostru! Descoperă‑ne tot ce‑ți va spune Domnul, Dumnezeul nostru, iar noi vom împlini ceea ce‑ți va zice.“ 21Astăzi eu v‑am înștiințat, însă voi nu vreți să ascultați de glasul Domnului, Dumnezeul vostru, în tot ceea ce m‑a trimis să vă spun. 22Acum, fiți siguri că veți muri uciși de sabie, de foamete și de molimă în locul acela în care vă găsiți plăcerea să mergeți și să locuiți.
1Then all the army officers approached Jeremiah. They included Johanan, the son of Kareah, and Jezaniah, the son of Hoshaiah. All the people from the least important of them to the most important also came. 2All of them said to Jeremiah the prophet, “Please listen to our appeal. Pray to the Lord your God. Pray for all of us who are left here. Once there were many of us. But as you can see, only a few of us are left now. 3So pray to the Lord your God. Pray that he’ll tell us where we should go. Pray that he’ll tell us what we should do.”
4“I’ve heard you,” Jeremiah the prophet replied. “I’ll certainly pray to the Lord your God. I’ll do what you have asked me to do. In fact, I’ll tell you everything the Lord says. I won’t keep anything back from you.”
5Then they said to Jeremiah, “We’ll do everything the Lord your God sends you to tell us to do. If we don’t, may he be a true and faithful witness against us. 6It doesn’t matter whether what you say is in our favor or not. We’re asking you to pray to the Lord our God. And we’ll obey him. Things will go well with us. That’s because we will obey the Lord our God.”
7Ten days later a message came to Jeremiah from the Lord. 8So Jeremiah sent for Johanan, the son of Kareah, and all the other army officers with him. Jeremiah also gathered together all the people from the least important of them to the most important. 9He said to all of them, “The Lord is the God of Israel. You asked me to present your appeal to him. He told me, 10‘Stay in this land. Then I will build you up. I will not tear you down. I will plant you. I will not pull you up by the roots. I have decided to stop bringing trouble on you. 11Do not be afraid of the king of Babylon. You are afraid of him now. Do not be,’ announces the Lord. ‘I am with you. I will keep you safe. I will save you from his power. 12I will show you my loving concern. Then he will have concern for you. And he will let you return to your land.’
13“But suppose you say, ‘We won’t stay in this land.’ If you do, you will be disobeying the Lord your God. 14And suppose you say, ‘No! We’ll go and live in Egypt. There we won’t have to face war anymore. We won’t hear the trumpets of war. And we won’t get hungry.’ 15Then listen to what the Lord says to you who are left in Judah. He is the Lord who rules over all. He is the God of Israel. He says, ‘Have you already made up your minds to go to Egypt? Are you going to make your homes there? 16Then the war you fear will catch up with you there. The hunger you are afraid of will follow you into Egypt. And you will die there. 17In fact, that will happen to all those who go and make their homes in Egypt. All of them will die of war, hunger and plague. Not one of them will live. None of them will escape the trouble I will bring on them.’ 18He is the Lord who rules over all. He is the God of Israel. He says, ‘My great anger has been poured out on those who used to live in Jerusalem. In the same way, it will be poured out on you when you go to Egypt. People will use your name in a curse. They will be shocked at you. They will say bad things about you. And they will say you are shameful. You will never see this place again.’
19“The Lord has spoken to you who are left in Judah. He has said, ‘Do not go to Egypt.’ Here is something you can be sure of. I am warning you about it today. 20You made a big mistake when you asked me to pray to the Lord your God. You said, ‘Pray to the Lord our God for us. Tell us everything he says. We’ll do it.’ 21I have told you today what the Lord your God wants you to do. But you still haven’t obeyed him. You haven’t done anything he sent me to tell you to do. 22So here is something else you can be sure of. You will die of war, hunger and plague. You want to go and make your homes in Egypt. But you will die there.”
