Mesaj către regii davidici
1Așa vorbește Domnul: „Coboară‑te la palatul regelui lui Iuda și vestește acolo cuvintele acestea: 2«Ascultă Cuvântul Domnului, rege al lui Iuda, care stai pe tronul lui David, tu, slujitorii tăi și poporul care intră pe aceste porți. 3Așa vorbește Domnul: ‘Faceți dreptate și judecată! Eliberați‑l din mâna asupritorului pe cel ce a fost jefuit! Nu nedreptățiți pe străin, pe orfan sau pe văduvă! Nu vărsați sânge nevinovat în locul acesta! 4Căci dacă veți împlini poruncile acestea, atunci pe porțile acestui palat vor intra regi care stau pe tronul lui David, suiți în care și călare pe cai, atât ei, cât și slujitorii și poporul lor. 5Dar dacă nu veți asculta de poruncile acestea, jur pe Mine Însumi, zice Domnul, că acest palat va ajunge o ruină.’»“
6Căci așa vorbește Domnul cu privire la palatul regelui lui Iuda:
„Deși ești pentru Mine ca Ghiladul,
ca piscul Libanului,
te voi face asemenea unui pustiu,
asemenea unei cetăți fără locuitori!
7Voi pune deoparte7 Lit.: voi sfinți., cu sensul de a pregăti. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu sau pentru pedeapsă (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). împotriva ta niște distrugători,
fiecare cu armele lui.
Ei îți vor tăia cei mai frumoși cedri
și‑i vor arunca în foc.
8Multe neamuri vor trece pe lângă cetatea aceasta și se vor întreba unul pe altul: «De ce a făcut Domnul astfel acestei mari cetăți?» 9Și li se va răspunde: «Pentru că a părăsit legământul cu Domnul, Dumnezeul său, s‑a închinat altor dumnezei și le‑a slujit.»
10Nu‑l plângeți pe cel mort și nu‑l jeliți,
ci plângeți‑l mai degrabă pe cel ce merge în captivitate,
care nu se va mai întoarce
și nu‑și va mai vedea țara de naștere.“
Mesaj către Iehoahaz
11Căci așa vorbește Domnul despre Șalum11 Numit și Iehoahaz., fiul lui Iosia, regele lui Iuda, care a domnit în locul tatălui său Iosia și care a plecat din locul acesta: „Nu se va mai întoarce niciodată, 12ci va muri în locul în care l‑au dus în captivitate și nu va mai vedea țara aceasta.
13Vai de cel care‑și zidește palatul cu nedreptate
și odăile de sus cu injustiție,
care‑și pune semenul să lucreze degeaba,
fără să‑i dea plata.
14El își zice: «Îmi voi zidi un palat mare,
care să aibă odăile de sus spațioase!»
Și astfel el îi face ferestre largi,
îl plachează cu cedru
și îl vopsește în purpuriu.
15Te face să fii rege
faptul că aduni fără încetare cedru?
Oare tatăl tău nu mânca și nu bea și el?
Și totuși el făcea judecată și dreptate,
astfel încât toate îi mergeau bine.
16El a judecat cauza săracului și a celui nevoiaș
și toate îi mergeau bine.
Oare nu tocmai lucrul acesta înseamnă a Mă cunoaște?
zice Domnul.
17Dar tu nu ai ochi și inimă
decât pentru câștigul nedrept,
pentru a vărsa sânge nevinovat,
pentru a asupri și a tâlhări.“
Mesaj către Iehoiachim
18De aceea, așa vorbește Domnul despre Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
„Nu‑l vor jeli, zicând:
«Vai, fratele meu! Vai, sora mea!»
Nu‑l vor jeli, zicând:
«Vai, stăpâne! Vai, Maiestate!»,
19ci va fi înmormântat ca un măgar:
va fi târât afară și aruncat
dincolo de porțile Ierusalimului.
20Suie‑te pe Liban și strigă!
Înalță‑ți glasul în Bașan,
strigă de pe Abarim,
căci toți iubiții20, 22 Sau: aliații. tăi sunt zdrobiți.
21Ți‑am vorbit când îți mergea bine,
dar tu ai zis: «Nu voi asculta!»
Aceasta a fost calea ta încă din tinerețe,
căci nu ai ascultat de glasul Meu!
22Vântul îi va împrăștia pe toți păstorii tăi,
iar iubiții tăi vor merge în captivitate.
Atunci vei fi dat de rușine și umilit
din cauza întregii tale răutăți.
23Tu, care locuiești în Liban23 Este vorba de palatul din Ierusalim (vezi 1 Regi 7:2).,
care îți ai cuibul între cedri,
o, cum vei mai suspina când te vor ajunge durerile,
dureri ca ale unei femei în chinurile nașterii!
Mesaj către Iehoiachin
24Viu sunt Eu, zice Domnul, căci, chiar dacă tu, Iehoiachin, fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda, ai fi un inel cu sigiliu în mâna Mea cea dreaptă, și de acolo te‑aș scoate! 25Te voi da în mâinile celor ce caută să‑ți ia viața, în mâinile celor de care ți‑e frică, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâinile caldeenilor. 26Te voi arunca împreună cu mama ta, care te‑a născut, într‑o altă țară, unde nu v‑ați născut, și acolo veți muri. 27Nu vă veți mai întoarce în țara în care doriți să vă întoarceți.“
28Este oare acest om, Iehoiachin,
un vas disprețuit și sfărâmat,
pe care nu‑l mai dorește nimeni?
De ce sunt aruncați oare, el și sămânța28 Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. lui,
într‑o țară pe care n‑o cunosc?
29O, țară, țară, țară,
ascultă Cuvântul Domnului!
30Așa vorbește Domnul:
„Înscrieți‑l în sul pe omul acesta
ca pe unul lipsit de copii,
un om care nu va prospera
de‑a lungul zilelor lui,
căci niciun bărbat din sămânța lui nu va mai reuși
să șadă pe tronul lui David
sau să stăpânească în Iuda.
Ang Parusa ng Panginoon sa mga Hari ng Juda
1Sinabi sa akin ng Panginoon, “Pumunta ka sa palasyo ng hari ng Juda at sabihin mo ito: 2O hari ng Juda, na angkan ni David, kayong mga namamahala at mga mamamayang dumadaan sa mga pintuan dito, pakinggan nʼyo ang mensaheng ito ng Panginoon: 3Pairalin nʼyo ang katarungan at katuwiran. Tulungan nʼyo ang mga ninakawan, iligtas nʼyo sila sa kamay ng mga taong umaapi sa kanila. Huwag nʼyong pagmamalupitan o sasaktan ang mga dayuhan, ulila at mga biyuda. Huwag din kayong papatay ng mga taong walang kasalanan. 4Kung susundin nʼyo ang mga utos kong ito, mananatiling maghahari sa Jerusalem ang angkan ni David. Ang hari, kasama ng kanyang mga pinuno at mga mamamayan ay paparada na nakasakay sa mga karwahe at kabayo na papasok sa pintuan ng palasyo. 5Pero kung hindi nʼyo susundin ang mga utos kong ito, isinusumpa ko sa sarili ko na mawawasak ang palasyong ito.”
6Ito ang sinasabi ng Panginoon tungkol sa palasyo ng hari ng Juda:
“Para sa akin, kasingganda ka ng Gilead o ng tuktok ng bundok ng Lebanon. Pero gagawin kitang parang disyerto, na tulad ng isang bayan na walang naninirahan. 7Magpapadala ako ng mga taong gigiba sa iyo. Ang bawat isa sa kanilaʼy magdadala ng mga gamit-panggiba. Puputulin nila ang iyong mga haliging sedro at ihahagis sa apoy. 8Ang mga taong galing sa ibaʼt ibang bansa na dadaan sa lungsod na ito ay magtatanungan, ‘Bakit kaya ginawa ito ng Panginoon sa dakilang lungsod na ito?’ 9At ito ang isasagot sa kanila, ‘Dahil itinakwil nila ang kasunduan nila sa Panginoon na kanilang Dios, at sumamba sila at naglingkod sa mga dios-diosan.’ ”
Ang Mensahe tungkol kay Jehoahaz
10-11Mga taga-Juda, huwag kayong umiyak sa pagpanaw ni Haring Josia. Sa halip, umiyak kayo nang lubos para sa anak niyang si Jehoahaz na pumalit sa kanya bilang hari ng Juda. Sapagkat binihag siya at hindi na siya makakabalik pa. Kaya hindi na niya makikita pang muli ang lupaing ito na sinilangan niya. Sapagkat ang Panginoon ang nagsabi na hindi na siya makakabalik. 12Mamamatay siya sa lupain kung saan siya dinalang bihag. Hindi na niya makikita pang muli ang lupaing ito.
Ang Mensahe tungkol kay Jehoyakim
13Nakakaawa ka Jehoyakim, nagtayo ka ng iyong palasyo sa pamamagitan ng masamang paraan. Pinagtrabaho mo ang iyong kapwa nang walang sweldo. 14Sinabi mo, “Magtatayo ako ng palasyong malalaki ang silid sa itaas. Palalagyan ko ito ng malalaking bintana at dingding ng tablang sedro. At pagkatapos, papipinturahan ko ng pula.”
15Akala mo ba magiging dakila kang hari kung magtatayo ka ng palasyong gawa sa sedro? Bakit ayaw mong sundin ang iyong ama? Matuwid at makatarungan ang mga ginawa niya; kaya namuhay siya nang maunlad at payapa ang kalagayan. 16Ipinagtanggol niya ang karapatan ng mga dukha at ng mga nangangailangan, kaya naging mabuti ang lahat para sa kanya. Ganyan ang tamang pagkilala sa akin. 17Pero ikaw, wala kang ibang hinahangad kundi ang makapandaya, pagpatay ng mga taong walang kasalanan, pang-aapi, at karahasan.
18Kaya ito ang sinasabi ng Panginoon tungkol kay Haring Jehoyakim ng Juda, na anak ni Josia, “Walang magluluksa para sa kanya kapag namatay siya. Ang sambahayan niya, ang mga pinuno niya at ang ibang mga tao ay hindi magluluksa para sa kanya. 19Ililibing siya katulad ng paglilibing sa patay na asno; kakaladkarin ang bangkay niya at itatapon sa labas ng pintuan ng Jerusalem.
20“Mga taga-Juda, umiyak kayo dahil wala na kayong mga kakamping bansa. Hanapin nʼyo sila sa Lebanon. Tawagin nʼyo sila sa Bashan at Abarim. 21Binigyan ko kayo ng babala noong nasa mabuti pa kayong kalagayan, pero hindi kayo nakinig. Talagang ganyan na ang ugali nʼyo mula noong bata pa kayo; hindi kayo sumusunod sa akin. 22Kaya pangangalatin ko ang mga pinuno nʼyo na parang ipa na tinatangay ng hangin, at bibihagin din ang mga kakampi nʼyong bansa. Talagang mapapahiya kayo dahil sa kasamaan ninyo.
23“Kayong mga nakatira sa palasyo ng Jerusalem na gawa sa kahoy na sedro mula sa Lebanon, kahabag-habag kayo kapag dumating na sa inyo ang paghihirap, na parang babaeng naghihirap sa panganganak.
Ang Mensahe tungkol kay Jehoyakin
24“Ako, ang buhay na Panginoon, ay sumusumpa na itatakwil kita, Haring Jehoyakin ng Juda na anak ni Jehoyakim. Kahit para kang singsing sa aking kanang kamay22:24 singsing … kanang kamay: Ito ang tanda na ang hari ang kinatawan ng Dios. na tanda ng kapangyarihan ko, tatanggalin kita sa daliri ko. 25Ibibigay kita sa mga nais pumatay sa iyo na kinatatakutan mo. Ibibigay kita kay Haring Nebucadnezar ng Babilonia at sa mga kawal22:25 mga kawal: sa literal, mga Caldeo. niya. 26Ikaw at ang iyong ina ay ipapatapon ko sa ibang bansa at doon kayo mamamatay. 27At hindi na kayo makakabalik sa lupaing ninanais nʼyong balikan. 28Jehoyakin, para kang basag na palayok na hindi na mapapakinabangan. Kaya itatapon ko kayo ng mga anak mo sa bansang hindi nʼyo alam.”
29O lupain ng Juda, pakinggan mo ang salita ng Panginoon. 30Sapagkat ito ang sinasabi niya, “Isulat nʼyo na ang taong ito na si Jehoyakin na parang walang anak, sapagkat wala ni isa man sa kanyang mga anak ang luluklok sa trono ni David bilang hari ng Juda. At hindi rin siya magtatagumpay sa pamumuhay niya.”
