1Rostirea pe care a văzut‑o profetul Habacuc.
Prima plângere a profetului
2– Până când, Doamne, voi striga după ajutor,
și Tu nu vei asculta?
Până când voi striga către Tine: „Violență!“,
și Tu nu vei izbăvi?
3De ce mă faci să privesc nelegiuirea
și Te uiți la necaz?
Distrugerea și violența sunt înaintea mea;
peste tot sunt dezbinări și se stârnesc certuri.
4De aceea Legea este fără putere
și dreptatea nu se arată niciodată.
Căci cel rău îl împresoară4 Sau: îl învinge. pe cel drept
și astfel dreptatea este pervertită.
Răspunsul Domnului
5– Uitați‑vă printre neamuri și priviți!
Mirați‑vă! Uimiți‑vă!
Căci în zilele voastre fac o lucrare
pe care n‑ați crede‑o
dacă v‑ar povesti‑o cineva!
6Iată, îi voi ridica pe caldeeni6 babilonieni.,
acel neam crud și năvalnic,
care străbate întinderile pământului
pentru a lua în stăpânire locuințe
care nu sunt ale lui!
7Ei sunt îngrozitori și de temut;
își au propria lege
și nu recunosc nicio altă autoritate!7 Lit.: înfricoșători; / judecata și demnitatea lor provin numai de la ei înșiși.
8Caii lor sunt mai rapizi decât leoparzii
și mai sprinteni decât lupii în amurg.
Călăreții lor se avântă,
călăreții lor vin de departe.
Zboară ca un vultur care se repede să devoreze;
9toți vin pentru violență.
Privirile lor sunt ațintite9 Sensul termenului ebraic este nesigur. tot înainte
și adună captivi ca nisipul de mulți.
10Își bat joc de regi
și‑i iau în derâdere pe conducători.
Râd de orice fortificație,
căci îngrămădesc pământ10 Sau: fac o rampă din pământ, tehnică militară, folosită de către asediatori. lângă ea și o cuceresc.
11Apoi trec ca vântul și merg mai departe11 Posibil: și depășesc limita.;
el se face astfel vinovat,
puterea lui fiindu‑i dumnezeul.
A doua plângere a profetului
12– Oare nu ești Tu din veșnicie, Doamne?
Dumnezeul meu, Sfântul meu, nu vom muri!
Doamne, Tu l‑ai rânduit pentru a face judecată!
Stânca mea, Tu l‑ai ridicat
ca să pedepsească!
13Ochii Tăi sunt prea curați ca să se uite la rău;
Tu nu poți să privești asuprirea!
De ce Te uiți la cei necredincioși
și taci când cel rău îl înghite
pe cel mai drept decât el?
14L‑ai făcut pe om asemenea peștilor mării,
asemenea vietății din mare care nu are stăpân.
15El îi scoate pe toți cu undița,
îi adună cu mreaja lui,
îi strânge în năvodul lui
și de aceea se bucură și se veselește.
16De aceea aduce el jertfe mrejei sale
și arde tămâie năvodului său!
Datorită lor, partea lui este bogată
și mâncarea lui este din abundență!
17Va continua el oare să‑și golească mreaja
și să ucidă neamuri fără să cruțe nimic?
1
1これは、幻のうちに、神から預言者ハバククに示されたことばです。
ハバククの不満
2主よ、助けを求める私の祈りに、
いつになったら耳を傾けてくださるのですか。
何の答えもないので、むなしく叫ぶばかりです。
「助けてくれ、人殺しだ」と叫んでも、
だれも助けに来てくれません。
3私を取り囲んでいる罪と悲惨を、
いつまでも見ていなければならないのですか。
どこを見ても圧制とわいろがはびこり、
人は議論や争いにふけっています。
4律法は無視され、法廷では正しい裁きが行われません。
悪者の数は正しい人よりはるかに多く、
わいろと詐欺が公然と行われているからです。
主の答え
5主は答えました。
「見よ、そして驚け。
わたしがしようとしていることを知ったら、
驚愕するだろう。
それはあなたが生きているうちに起こる。
目で見なければとても信じられないようなことだ。
6地上の新しい勢力として、カルデヤ人を起こす。
残忍で横暴なこの民は、世界を行き巡り、征服する。
7その残酷さは世に鳴り響く。
やりたい放題のことをするが、
だれにもそれをじゃまされない。
8その馬は豹よりすばやく、
民の狂暴さは日暮れの狼もかなわないほどだ。
騎兵は遠い地から誇らしげに前進して来る。
鷲のように急降下して獲物に飛びかかる。
9反対する者はみな、その姿を見ると、
おびえていなくなる。
まるで砂を集めるように、彼らは捕虜を集める。
10彼らは王や君主をあざけり、要塞を鼻であしらう。
城壁に向かって土を積み上げただけで、
それを占領してしまう。
11風のように吹き抜け、去って行くが、彼らの罪は重い。
その力は自分たちの神々から与えられたと
言い張るからだ。」
ハバククの不満
12ああ、私の神である主、聖なる永遠のお方よ。
このことはみな、私たちを抹殺するためなのですか。
そんなはずはありません。
私たちの岩である神よ、
あなたは、恐ろしい罪を犯した私たちを懲らしめ、
正しい者にしようとして、
カルデヤ人を起こされたのです。
13私たちは悪い者ですが、彼らはもっと悪いのです。
どんな罪をも見のがさないあなたは、
私たちが彼らにのみ込まれるのを
ただ立って見ておられるのですか。
悪者たちが彼らよりましな者を滅ぼすのを、
黙って見過ごすべきでしょうか。
14私たちは、
捕らえられて殺される魚にすぎないのですか。
敵から守ってくれる指導者のいない、
はい回る虫けらにすぎないのですか。
15彼らは楽しみながら、私たちを釣り針で釣り上げ、
網で引きずるのでしょうか。
16そうならば、彼らはその網を拝み、
その前で香をたいて、
「これが、われわれを豊かにしてくれる神々だ」
と言うでしょう。
17いつまでも、こんなことをさせておくのですか。
彼らは情け容赦なく戦い、
いつまで勝ち続けるのでしょうか。
